Înjurătura care ne uneşte (cu Basarabia şi surorile-i). O replică de 27 martie la „Politicele” lui Patapievici

Trebuie să ne smulgem din vraja acestei minciuni care este România: româna este o limbă în care trebuie să încetăm să mai vorbim sau, asemeni tatălui Dvs., să o folosim numai pentru înjurături. ~ „intelectualul” Horia-Roman Patapievici, ulterior preşedinte al Institutului Cultural Român, Politice, 1996

Mă îndoiesc că poţi avea contact real cu o altă persoană fără un mic schimb de obscenităţi. ~ Slavoj Zizek, pentru Philosophy Now: a magazine of ideas, 2017

Să nu-ţi uiţi limba ce-o vorbeşti şi femeia ce-o iubeşti ~  anonim

E o după-amiază însorită, de februarie, la Chişinău, oraş românesc pe care îl iubesc, cum altfel, căci doar străzile-i şi oamenii-i îmi sunt nespus de familiari, chiar dacă nu le-am, respectiv nu i-am mai văzut, până acum, niciodată. Aşa funcţionează moştenirile (genetice, sentimentale). E 2017 şi, aflaţi undeva pe finalul deplasării, împreună cu fotograful meu, aruncăm un ochi la oferta târgoveţilor de ocazie care şi-au improvizat afacerile de eternă tranziţie pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Iubirea trece prin stomacul capitalist, la urma urmei.

E linişte, iar ghidul nostru, om de-al locului, tocmai se pregăteşte să ne arate ceva când, nu se ştie cum, fotograful meu, un moldovean cam lălâu, dă fără să vrea peste o cucoană grăbită să traverseze bulevardul. În jur zumzăie a rusă, aşa că mare ne e surpriza când auzim tunând, în cea mai zdravănă limbă românească, un TE BAG ÎN PIZDA MĂ-TII! mai pur decât cea mai pură apă a Prutului.

În ce mă priveşte, prefer de 1000 de ori o înjurătură în română, unui compliment în engleză sau în rusă, căci la prima vibrez sufleteşte, în vreme ce la ultimele nu

Şi-atunci, ca într-o întoarcere la mamă, implicită şi vehement sugerată, timpul se opreşte în loc, natura se trezeşte la viaţă şi toate-s bune şi frumoase în Basarabia. După o clipă de dezmeticeală, şi eu, şi Marius, şi ceilalţi doi însoţitori ai noştri, izbucnim în râs, într-un hohot general. Cum să te superi că te-a înjurat o soră? Dar, mai ales, cum să te superi când auzi atât de răspicat, atât de „din suflet” limba română, oricare ar fi valenţele-i?

(…) Un an mai târziu, în repetate rânduri şi-n diverse contexte, îmi e adusă aminte „încercarea de Cioran” a lui Horia-Roman Patapievici, cel care acum vreo două decenii, într-un neîndoielnic moment de sinceritate, spunea că româna e bună doar de înjurături şi propunea s-o desfiinţăm. Nu comentăm aberaţiile unui „intelectual” care şi-a făcut numele în România şi-i datorează totul. Ca şi „haterul suprem” C.T.P., Patapievici e tipul parvenitului care muşcă mâna ce l-a hrănit o viaţă, şi fără de care ar fi un ilustru şi nemernic necunoscut.

Te-ar mai putea interesa:  Bătrânul şi Dunărea. Jiva Firulescu (n. 1938), pescar din Orşova: “Cei care vorbesc România de rău nu sunt în apele lor, nu sunt români” / “Eşti fericit când nu faci lucrurile pentru bani, ci din inimă”

(…)

În ce mă priveşte, prefer de 1000 de ori o înjurătură în limba română, unui compliment în engleză sau în rusă, căci la prima vibrez sufleteşte, în vreme ce la ultimele nu. Aici nu e vorba de nuanţe morale, pentru că geniul limbii române e deasupra moralei, deasupra înjurăturii lui Patapievici, dar şi deasupra celor mai sublime expresii cărora le dă naştere. Iar acea înjurătură auzită la Chişinău, acum un an, mi-a întărit convingerea că românitatea de acolo, chiar şi când îşi permite luxul grobianismului, marginalizat prin ţările „civilizate”, e puternic înrădăcinată. Cât timp, pe bulevardele şi pe străzile Chişinăului, se vor mai auzi (măcar) înjurături în limba română, aceeaşi limbă de aur care i-a dat pe Eminescu şi pe Mateevici, Basarabia va fi unită pe veci cu Ţara, indiferent de graniţele vremelnice, mai mult sau mai puţin naturale.

 

Foto deschidere: Prin Chişinău. Marius Donici pentru Matricea Românească

Teodor Burnar

Teodor Burnar

Vice-preşedintele Asociaţiei Culturale Matricea Românească şi editor coordonator al matricea.ro. Are 12 ani în presa românească, 3 cărţi la activ şi este doctorand în Istorie. Îl puteţi contacta la teodor.burnar[at]matricea.ro
Teodor Burnar

Ţi-a plăcut ce ai citit? Aşteptăm mai jos comentariile tale!

CITEȘTE ȘI:

a renăscut Braşovul România centenară Cerbul de Aur slider
A renăscut Braşovul!
Ada Hausvater Întâlnirile Matricei Timişoara despre elite şi vaccinul anti-elitită slider
Regizorul Ada Hausvater, la Întâlnirile Matricei (Timişoara): “Prima condiţie pentru a vorbi despre elite este să nu fim indiferenţi la oamenii din jurul nostru” / “Vaccinul anti-elitită este bunul-simţ”
România100 Severin cetate medievală gresie Litovoi slider
#România100: Ce făcurăţi, neică? La Severin, prima cetate medievală de piatră din spaţiul românesc a fost „reabilitată” cu gresie, sticlă şi betoane, “ca pe vremea lui Litovoi”
istroromâni limba română exod SUA dispariţie slider
“Românii apuseni”, între exod şi dispariţie: Sunt mai mulţi istroromâni în Queens (SUA), decât în două localităţi din Istria!

Lăsați un răspuns

ten − 7 =