Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit
Zi

noiembrie 9, 2023

Expoziția inedită intitulată „Pigmenții de Frescă”, organizată de soții Maria Popescu-Dragomir și Grigore Popescu-Muscel, oferă o incursiune fascinantă în universul lor artistic, cuprinzând cinci decenii de activitate dedicată restaurării și iconografiei. Cu o bogată experiență în spate, cei doi artiști au restaurat numeroase monumente și au creat peste 60 de lucrări noi, marcându-și prezența în patrimoniul cultural al României.

 

Printre cele mai semnificative colaborări ale cuplului se numără restaurarea bisericilor din Niculițel, București (Flămînda), Lainici, Borzești, unde au reușit să completeze cu măiestrie părțile lipsă ale frescelor, evidențiind astfel adâncimea lor în tradiția picturii în frescă. Astfel, expoziția devine un veritabil dialog între secole, în care creștinismul și arta se întâlnesc într-o simbioză vie.

 

Gazda expoziției este Liceul Pedagogic Ortodox „Anastasia Popescu”, unde vizitatorii sunt invitați să descopere o lecție de împlinire personală oferită de cei doi artiști dedicați, care și-au consacrat viața studiului, creației și restaurării, având mereu în centrul atenției credința în Bunul Dumnezeu.

 

Exponatele includ fragmente fotografiate din ansamblurile pictate și restaurate, picturi, schițe și fragmente de frescă, oferind un material didactic ideal pentru cei interesați să exploreze tehnica dificilă, dar durabilă și spectaculoasă a picturii în frescă. Această expoziție devine astfel o sursă de inspirație și cunoaștere pentru cei dornici să pătrundă în tainele acestui meșteșug tradițional.

 

Maria Popescu-Dragomir și Grigore Popescu-Muscel și-au propus să ofere exemple palpabile ale măiestriei lor, evidențiind esența pigmentului pur în compoziția culorilor. Titlul expoziției, “Pigmenții de Frescă,” subliniază importanța menținerii acestui vechi meșteșug în contextul actual, păstrând legătura cu natura și secretele transmise de generații. Ei încurajează tinerii să descopere și să perpetueze această tradiție, punând accentul pe necesitatea conservării unui meșteșug autentic într-o lume tot mai dominată de tehnologie și industrializare.

 

Astfel, expoziția “Pigmenții de Frescă” nu este doar o prezentare a operei celor doi artiști remarcabili, ci și o invitație deschisă la descoperirea și prețuirea meșteșugului tradițional, a cărui frumusețe și autenticitate transcend timpul și spațiul.

 

Program: 9.11.2023 – 13.12.2023

Luni – Vineri: 8 – 18

Sâmbătă: 10 – 17

Duminică: 12 – 17

 

 

14 noiembrie 2023, ora 18.00, Sala Media

Muzeul Național al Țăranului Român

 

 

Muzeul Național al Țăranului Român vă invită marți, 14 noiembrie 2023, de la ora 18.00, în sala Media, la o nouă Conferință de la Șosea: Migrația și transformarea lumii rurale românești. Mobilitate, schimbare societală, schimbare culturală. Intrarea este liberă.

 

Prezintă:

Remus Anghel (SNSPA – București, ISPMN – Cluj)

Monica Stroe (SNSPA)

Moderează: Bogdan Iancu (MNȚR / SNSPA – București)

 

Migrația produce unele dintre cele mai profunde efecte asupra societății rurale românești, o transformare masivă a acestuia. Dacă proiectul comunist a condus la procese de urbanizare semnificativă față de perioada interbelică și la crearea unei întregi categorii de muncitori-țărani navetiști, migrația a transformat populația rurală românească într-un rezervor semnificativ de migranți. Pentru o viață mai bună și un viitor promițător pentru copii lor, oameni din toate zonele rurale ale României au urmat mirajul Occidentului la care visaseră încă din timpul comunismului. Iar alții din Occident au venit în satele românești, unii dintre ei „utopici” în căutarea unei ruralități nealterate. Dar schimbările pe care emigrația și imigrația le-au adus nu sunt doar de natură economică – însemnând case mai mari, bani mai mulți în gospodării și creșterea consumului în zone care au cunoscut deprivare sistematică. Sunt și schimbări culturale, de apariție a unor noi moduri de a relaționa social și de a valoriza bunurile și relațiile sociale.

 

Această dezbatere propune un dialog despre astfel de schimbări centrate în jurul noțiunii de mâncare la sat – de la producerea acesteia prin practici agricole la gestionarea gustului și inventarea sau reinventarea și redescoperirea unor gusturi locale uitate. Mâncarea – atât marfă cât și o marcă identitară și parte din branding-ul local, „faima gospodinelor”, devine parte din aceste procese mai largi influențate de circulația oamenilor, ideilor și bunurilor. Migrația „afară” a cetățenilor români și sosirea altora „din afară” recompune atât producerea mâncării prin schimbări majore ale agriculturii, cât și inserează modele culturale mai generale în satul românesc.