Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit

Reciclarea este un prim pas pe care îl putem face fiecare dintre noi pentru a ocroti mediul și pentru a construi un viitor verde. Unii elevi, modele pentru adulți, chiar s-au gândit cum ar arăta eroul care salvează lumea și, prin intermediul creativității, l-au desenat în cadrul unui concurs. Între timp, s-au aflat și câștigătorii.

BANDA ASAP este o inițiativă ce are ca scop principal informarea și nevoia de conștientizare cu privire la colectarea separată și la reciclarea deșeurilor de către elevi, responsabilizarea acestora prin implicarea activă într-o competiție pozitivă și constructivă. Programul e activ în peste 1.600 de școli din 36 de localități și municipii reședință de județ din România.

Mihaelel Tutunaru, coordonator program ASAP România, a răspuns curiozităților Matricei!

 

 

Banda ASAP  a organizat un nou concurs privind o temă de dezbatere generală. Cum sunt privite competițiile?

Încă de la prima ediție, ne-am bucurat să vedem că elevii sunt interesați să participe în astfel de competiții, dar mai ales că sunt receptivi la mesajele despre reciclare, asta pentru că tema concursului este ca ei să își imagineze eroul reciclării în 2040 și cum salvează el lumea. Îi provocăm astfel pe adolescenți să vină și cu soluții. Așa am putut să vedem cât de creativi sunt, dar și cât de talentați în a-și creiona propriile benzi desenate. Mulțumiri speciale către profesorii lor îndrumători, pentru că prin intermediul lor mesajele noastre ajung și la elevi, așadar interes există și din partea cadrelor didactice pentru genul acesta de activități. Buna colaborare cu școlile și răspunsul lor pozitiv la temele propuse de noi ne fac să continuăm cu mult entuziasm acest concurs; avem doi ani și patru ediții de când îl desfășurăm și cu siguranță mergem mai departe cu el.

 

A și anunțat primii câștigători din acest nou an. De unde sunt competitorii, cei cărora li s-a cuvenit victorioși, cu ce au ieșit ei în evidență față de ceilalți participanți?

Ediția aceasta a fost organizată pentru elevii din județele Timiș și Prahova, așadar, avem 8 norocoși, câștigători ai bicicletelor puse în joc – 4 sunt de la școli gimnaziale, 4 de la liceu. Din județul Timiș, au câștigat Mara Petcu (clasa a X-a, Liceul Teoretic „Grigore Moisil” din Timișoara), Andreea Nicoleta Pricop (clasa a XII-a, Clubul Copiilor Lugoj), Andreea Georgescu (clasa a VI-a, Șc. Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” Lugoj) și Iris Mihăiescu (clasa a VIII-a, Liceul Waldorf Timișoara), iar din județul Prahova: Ana-Maria Badea (clasa a XII-a, Colegiul de Artă „Carmen Sylva” Ploiești), Ioana-Irina Achim-Căteiaș (clasa a IX-a, C.N. „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte), Bianca Alexandra Pana (clasa a VII-a, Colegiul de Artă „Carmen Sylva” Ploiești) și Iasmina Oprescu (clasa a V-a, C.N. „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte).

Cei 8 au câștigat pentru că au avut un plus de creativitate, de ingeniozitate, tehnică foarte bună de desen, așa cum au evaluat jurații și, desigur, au respectat tema concursului. Mereu e complicat pentru juriu să delibereze. Sunt atât de multe lucrări bune atât la nivel tehnic, cât și la nivel narativ. Așa cum ne-au transmis jurații, i-a impresionat explozia de creativitate, atenția la detalii și stilurile de lucru diferite. Mai e și emoția pusă în fiecare lucrare, ceea ce face și mai complicată alegerea câștigătorilor.

 

 

Cum s-au desfășurat probele, cât au durat și după ce factori s-a făcut evaluarea?

Pe 11 noiembrie 2024 am anunțat startul înscrierilor pentru a patra ediție a concursului BANDA ASAP, de data aceasta pentru elevii din județele Prahova și Timiș. Până pe 13 decembrie a fost termenul limită pentru ca profesorii lor să-i înscrie în concurs. Pașii, așadar, sunt simplu de urmat. Pe site-ul oficial ASAP România găsesc condițiile de participare și șablonul de benzi desenate, pe care îl descarcă și se apucă de treabă ☺, lucrarea urmând să fie înscrisă pe site de către profesorul coordonator. Apoi intervine rolul juraților, acela de a analiza lucrările, pe categorii (școli gimnaziale/licee), pe baza a trei criterii: respectarea temei de concurs, creativitatea autorului și aspectul vizual al desenului. Ulterior noi, echipa ASAP, anunțăm câștigătorii pe canalele noastre de social media și în mass-media. Pentru această ediție am anunțat rezultatele concursului pe 27 ianuarie.

 

Juriul a fost unul profesionist, în domeniu. Ce-mi puteți spune despre fiecare în parte?

Într-adevăr, mereu am avut alături de noi profesioniști, experți în benzi desenate, și la fiecare ediție ne-a plăcut să diversificăm componența juriului, tocmai pentru a aduce și elementul de noutate, dar și pentru noi perspective din industrie. Ligia Soare, cofondatoare și coorganizatoare a Festivalului Animest, este însă juratul pe care l-am avut alături de noi la fiecare ediție, Animest fiind și partener al concursului chiar de la bun început. Atunci când am luat hotărârea să organizăm acest concurs, nu puteam găsi un partener mai potrivit decât Animest, în special pentru partea de jurizare, dar și pentru consultanța generală necesară pregătirii concursului. Ligiei Soare i s-au alăturat la această ediție, pentru prima dată ca jurați BANDA ASAP, Miruna Smit, ilustratoare și scriitoare de benzi desenate, și Alexandru Ciubotariu, cunoscut pentru creația de bandă desenată, dar și pentru street art-ul creat sub numele de Pisica Pătrată. Alex a participat și în alte activități de-ale noastre, a susținut mai multe workshopuri de bandă desenată, inclusiv unul pentru elevii pasionați de bandă desenată în cadrul expoziției desfășurate în octombrie, la Amzei Creative Corner, atunci când am dus, pentru prima dată în offline, acest concurs – am expus peste 180 de lucrări ale elevilor participanți în edițiile BANDA ASAP de până atunci. Și a fost extraordinar!

 

Am intrat direct cu această noutate, în schimb, hai să mergem la începuturile proiectului Banda ASAP! Ce se întâmplă sub egida acestei inițiative care, se pare, se desfășoară în orașele mari din România?

Ideea proiectului a apărut în echipă de prin 2022, dar am stabilit mecanismul concursului ulterior, și în aprilie 2023 am organizat prima ediție, pentru elevii din Brașov și din Iași. Am ales cele două orașe pentru că, încă de la începutul programului, am avut o bună colaborare cu instituțiile de învățământ de aici și le considerăm foarte potrivite pentru proiect. Brașovul a fost chiar proiectul nostru pilot în 2021 și unicul oraș unde, după o analiză riguroasă a nevoilor, am dotat integral școlile cu infrastructura de colectare internă – coșuri de gunoi pentru sălile de clasă.

Am organizat câte două ediții de BANDA ASAP în fiecare an și am ajuns astfel să descoperim cum arată eroii reciclării și pentru elevii din Ilfov, Constanța, Neamț, Sibiu și București, Prahova și Timiș (pe lângă cei deja amintiți, din Brașov și Iași).

BANDA ASAP este proiectul nostru de suflet și încă de la început ne-am dorit ca prin el să creștem nivelul de informare și de conștientizare cu privire la colectarea separată și la reciclarea deșeurilor de către elevi, responsabilizarea acestora prin implicarea activă într-o competiție pozitivă și constructivă și dezvoltarea spiritului ecologic al tinerilor. Am observat de-a lungul timpului că elementul ludic ajută enorm pentru că le trezește curiozitatea, așa că apelăm mereu la joc în acțiunile noastre; știm că așa putem ajunge mai aproape de adolescenți cu mesajele noastre.

 

Cine stă la baza BANDA ASAP?

În spatele concursului BANDA ASAP stă echipa ASAP România, programul de responsabilitate socială al Fundației The Institute, care încearcă prin cât mai multe evenimente, jocuri, ateliere sau workshopuri să-i apropie pe adolescenții din România de subiectul colectării separate și al reciclării, să-i informeze și să-i facă mai responsabili, prin implicarea directă în acțiuni ce țin de mediul înconjurător.

Este aceeași echipă care și-a propus să contribuie activ la promovarea educației pentru mediu în rândul tinerilor și să creeze cea mai mare infrastructură unitară pentru colectarea separată a deșeurilor în vederea reciclării în școlile din România.

 

Care este misiunea și viziunea acesteia?

Așa cum am menționat anterior, misiunea programului e să genereze schimbare în comportamentul adolescenților față de plastic, de la utilizare la colectare separată și reciclare. În prezent, programul e activ în peste 1.600 de școli din 36 de localități și municipii reședință de județ din România, informațiile despre colectare separată și reciclare ajungând la peste jumătate de milion de elevi din ciclurile preuniversitare.

 

Sunt școli model, exemple de bune practici în colectarea separată a deșeurilor reciclabile. Cum au fost găsite/selectate, dar și desemnate ulterior? După ce criterii?

Sunt școli model, da. În 2023 am desfășurat un proiect, numit Școala ASAP+, prin care 6 licee și colegii din țară au desfășurat acțiuni de educare și de conștientizare cu privire la colectarea deșeurilor reciclabile și protecția mediului, cu scopul acesta, de a deveni școli model. Și le-a ieșit! E vorba despre 4 instituții din București – Liceul Teoretic „Jean Monnet”, Colegiul Național „Iulia Hașdeu”, Colegiul German Goethe și Colegiul Național „Grigore Moisil”, dar și Colegiul Național „Àprily Lajos” din Brașov și Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța.

În aceste școli, rezultatul a fost că aproape 80% din cantitatea de deșeuri din fracția uscată colectată în timpul proiectului a putut fi valorificată prin reciclare, conform analizei de determinare realizată de Greenpoint, partenerul nostru tehnic pentru această acțiune. În plus, majoritatea elevilor au aflat în timpul proiectului care sunt regulile de colectare separată și le aplică.

Cei mai importanți pași, îndepliniți în unanimitate, au constat în dotarea școlilor cu infrastructura de colectare separată a deșeurilor reciclabile, calibrată corect la dimensiunea clădirii, și instruirea personalului administrativ, a profesorilor și a elevilor cu privire la subiect.

 

În curs de a deveni modele de sustenabilitate, și vom vedea la finalul anului școlar 2024-2025 rezultatul, sunt și următoarele școli partenere ASAP: Colegiul Tehnologic „Grigore Cerchez”, Școala Gimnazială Nr. 56, Liceul teoretic bilingv „Miguel de Cervantes” și Colegiul Național „Grigore Moisil”. Până acum, ca parte din proiect, elevii au participat la o serie de workshop-uri, ateliere, prezentări și instruiri despre importanța energiei verzi și a reciclării, desfășurate în cadrul proiectelor cu finanțare din partea AFM (Administrația Fondului pentru Mediu).

 

Sunt școli deja cu statutul de „Școală Verde”?

Întrebarea aceasta se leagă de răspunsul anterior și de proiectul amintit mai sus, Școala ASAP+, pentru că noi sprijinim instituțiile de învățământ să se pregătească pentru a obține statutul de „Școală Verde”, conform cu metodologia prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde sunt obligatorii: eco educația, în școli (re)configurate ca spații prietenoase cu mediul, și implicarea elevilor în rezolvarea problemelor de mediu.

Nu sunt însă școli verzi, pentru acest statut este nevoie de dotări tehnice mai complexe, dincolo de colectarea separată și de educația pentru mediu. Dar le putem numi modele de sustenabilitate sau, mai degrabă, de bune practici în ceea ce privește subiectele enunțate mai sus.

 

Cât de importantă este conștientizarea reciclării și a protejării mediului în rândul elevilor?

Ei sunt motorul de schimbare, generația lor poate să facă asta, prin exemple de urmat, prin implicare în tot ce ține de mediul înconjurător. Așa că e esențial să conștientizeze importanța reciclării și a colectării separate și să-i facă și pe cei din jur (mai) atenți la acest subiect. Am demarat programul ASAP România avându-i pe ei, pe adolescenți, ca public principal, pentru că simțim că schimbarea poate veni de la ei. Și prin toate activitățile noastre, acești tineri, din toată țara, ne demonstrează că așa e, prin interesul pe care îl alocă acțiunilor verzi – se implică, le pasă, vor schimbare și o planetă mai curată, care să nu se sufoce cu plastic.

 

Reușesc să perceapă elevii școlilor gimnaziale, de exemplu, problemele pe care le generează plasticul?

Și noi ne gândeam când am demarat programul dacă și cât vor înțelege real problema consumului de plastic și realitatea e că sunt mai conștienți decât credeam noi, poate chiar și față de unii dintre noi, adulții. Ne-au surprins cu răspunsuri extrem de bine documentate pe această problemă și asta ne-a arătat nu doar că au identificat-o, ci că o analizează, că se informează despre ea și că iau măsuri, atât cât pot, pe plan personal. Asta înseamnă că au luat măsuri de reducere a consumului de plastic acasă sau că vorbesc cu colegii lor la școală despre asta, cu prietenii, că sunt un exemplu pentru cei din jur, se implică în activități de reciclare și îi determină și pe alții să o facă. Generația de acum a tinerilor e cu adevărat interesată de ce se întâmplă cu mediul și simțim noi, cei din echipa ASAP, cu fiecare activitate pe care o desfășurăm, că acești tineri iau mesajele noastre în serios, caută soluții, vor schimbări, și le generează. Văzându-i pe ei, auzindu-le ideile, observând cât se implică, chiar am speranță că lumea verde pe care ne-o tot dorim, despre care tot dezbatem, are șanse să fie așa. Cu pași mici, dar are.

 

 

Care sunt soluțiile fezabile extrase de-a lungul proiectului și  care au fost implementate și au avut și cele mai multe rezultate?

De când am început să implementăm programul ASAP în școli, am observat o serie de probleme cu privire la colectarea separată a deșeurilor reciclabile. Așa că am încercat să găsim soluții și, totodată, să dezvoltăm instrumente de lucru, atât formale, cât și informale, să venim în ajutorul partenerilor noștri. Un exemplu ar fi whitepaper-ul realizat în anul 2023, un ghid de bune practici, util pentru școli în relația cu administrația publică locală de care aparțin, prin care să știe tot ce e necesar pe subiectul colectării separate. Apoi, prin kit-ul pentru Săptămâna Verde (anul acesta scoatem a 3‑a ediție), prin care căutăm să venim în întâmpinarea profesorilor cu propuneri de activități interactive (variate) pe care să le facă la clasă, pe teme de protecția mediului. Aceste două resurse, precum și altele, pot fi descărcate gratuit de pe site-ul asap-romania.ro.

Un alt exemplu este concursul de bandă desenată BANDA ASAP, prin care ne dorim să încurajăm, în comunitățile locale, educația prin creativitate, provocându-i pe elevi să își imagineze eroii reciclării.

Prin mesele rotunde și întâlnirile moderate cu administrațiile publice locale, școli implicate în programul ASAP și alte entități locale, ne dorim să invităm la dialog instituțiile, să analizăm problemele și posibilele soluții. Un alt instrument folosit de noi sunt sesiunile de instruire dezvoltate și implementate pentru profesorii parte din programul ASAP; ele cuprind informații noi pe care cadrele didactice le pot folosi în dezbaterile cu elevii despre un viitor mai verde.

Principalul rol pe care ni l-am asumat cu programul ASAP este să schimbăm comportamentul tinerilor (și nu numai) cu privire la teme de protecția mediului (cum este și colectarea separată a deșeurilor reciclabile) și să invităm la dialog toate entitățile implicate în acest proces de schimbare, iar acolo unde putem, să intervenim prin a oferi instrumente de lucru și soluții practice, punctuale, care să răspundă nevoilor din comunitate.

 

În ce orașe se va „plimba” Banda ASAP în 2025?

Nu am anunțat încă orașele unde vom ajunge cu concursul în 2025, însă ce putem spune e că vom păstra tradiția și vom avea tot 2 ediții de BANDA ASAP și în acest an. Vă invit să ne urmăriți pe conturile noastre de social media, pentru că acolo vom anunța totul despre concurs – așa că veți fi primii care veți afla.

 

Ce se ticluiește nou sub egida acestei inițiative?

Pentru anul 2025, ne propunem să colaborăm cu ONG-uri din zona educațională și de protecția mediului și să continuăm acțiunile în offline pentru elevii și profesorii parte din program – să le oferim contexte inedite, nu doar în școli, ci și în spații culturale și sociale relevante. Așa, ei vor avea oportunitatea să pună în practică concepte de sustenabilitate, să experimenteze reutilizarea deșeurilor reciclabile și să exploreze diverse modalități creative de a utiliza materialele reciclate.

Ca o schimbare, proiectul de educație alternativă al elevilor ambasadori ASAP va prinde o nouă formă în 2025. Ne-am tot gândit la asta în ultimele luni și am ales o altfel de abordare, în așa fel încât să-i pregătim și pentru cariera lor, dar și ca cetățeni responsabili și activi civic. Va fi foarte interesant, cel puțin așa ne dorim să perceapă și ei acțiunile pregătite special pentru ei

 

 

Știm cu toții cât de important este să stabilim limite clare pentru copii. Dar, oare, ne întrebăm câteodată ce înseamnă de fapt acest lucru cu adevărat? Nu sunt doar niște reguli reci, ci moduri prin care le arătăm copiilor că îi iubim și că vor crește într-un mediu sigur și stabil.  

Hai să vedem cum!

 

Limitele nu sunt întrebări – sunt afirmații clare

Îți amintești momentele când spui: „De ce îți lovești sora?” sau „Nu e bine să sari în pat, nu-i așa?” Crezi că aceste întrebări îi ajută pe copii să înțeleagă ce trebuie să facă? Nu cumva le dăm senzația că pot alege ce să facă, în funcție de cum răspund? Dacă îi pui copilului astfel de întrebări, îl faci să creadă că este loc de negociere. De fapt, ai vrea ca el să înțeleagă că nu este voie să lovească sau să sară în pat. Așadar, de ce nu înlocuim întrebările cu afirmații clare? „Nu lovim pe nimeni” sau „Nu sărim în pat” sunt expresii mult mai eficiente decât un „Nu-i așa?” care doar pune totul la îndoială.

 

 

Copiii au nevoie de un mediu sigur, și nu de o mulțime de întrebări

Te-ai întrebat vreodată de ce copiii se simt mai confortabil atunci când au reguli clare? Când le stabilim limite clare, le oferim un cadru sigur, în care ei pot înțelege ce se așteaptă de la ei. Asta le dă încredere și îi ajută să se simtă protejați. Copiii au nevoie ca noi să fim lideri pentru ei, să știe că pot conta pe noi să le oferim un mediu stabil și sigur.

 

Cerere fermă și clară: acesta este respectul!

Știm că uneori copiii pot fi supărați, dar ce ne dorim cu adevărat să înțeleagă? Că pot lovi pe cineva pentru că sunt furioși? Sau că există alte modalități de a-și exprima emoțiile? Când spui „De ce îți lovești fratele?”, oare nu te întrebi dacă asta nu creează confuzie? Copilul poate înțelege că „da, poate lovi, deși nu e frumos”. Ce-ar fi să spunem în schimb „Nu este acceptabil să îți lovești fratele. Știu că ești supărat, dar te rog să îți exprimi furia altfel.” Asta e o limită clară și fermă, care nu lasă loc de negociere.

 

 

Limitele clare sunt pentru siguranța lor

Știi ce simt copiii atunci când nu sunt siguri de regulile din casă? Nesiguranță.

Când spunem „Este exclus să sari în pat”, le oferim un mesaj clar, care nu lasă loc de interpretare. Nu e oare mai bine să fim direcți și fermi pe poziție, decât să lăsăm loc de întrebări? Iar dacă le spunem „Te rog să sari afară, și te rog să nu sari în pat”, le arătăm că le respectăm dorințele de a se juca, dar punem limitele unde trebuie. În felul acesta, copiii înțeleg că regulile nu sunt negociabile.

 

Limita este despre respect, nu despre indulgență

Ai observat cum uneori, fără să vrem, cedăm în fața comportamentelor nepotrivite ale copiilor? De ce se întâmplă asta? Oare nu e mai important să impunem respect, decât să lăsăm copilul să creadă că „e ok” să lovească? Dacă îi spui „De ce ți-ai lovit fratele?”, copilul poate ajunge să creadă că există un motiv valid pentru comportamentul său. În schimb, spui: „Nu este permis să îți lovești fratele. Te rog să îți exprimi supărarea într-un alt mod!”

Clar, ferm, fără interpretări.

E timpul să concluzionăm:

Este adevărat că dacă suntem hotărâți în stabilirea limitelor, copiii vor înțelege mai clar ce așteptăm de la ei. Limitele nu trebuie să fie întrebări, ci afirmații clare, care nu lasă loc de negociere. Când punem reguli clare, le arătăm copiilor că îi respectăm și că vrem să îi protejăm. Le oferim un cadru sigur și stabil, în care să se poată dezvolta. Nu trebuie să fim indulgenți când vine vorba de comportamente nepotrivite. Trebuie să fim fermi, iubitori, iar acest lucru va crea un mediu de încredere în care copiii vor învăța să se comporte cu respect.

 

În perioada interbelică, România cunoștea o efervescență culturală și socială deosebită, iar acest lucru se reflecta și în obiceiurile culinare și în preferințele în materie de băuturi. Una dintre băuturile care s-a bucurat de o popularitate aparte în acea vremea a fost șvarțul, un tip de cafea neagră tare, inspirată din tradițiile germane și austriece.

Șvarțul era servit în cafenelele de lux din marile orașe, precum București, Iași, Cluj sau Timișoara, unde intelectualii, politicienii și artiștii vremii își dădeau întâlnire pentru a discuta idei și a savura o ceașcă de cafea intensă.

 

 

Dar ce este șvarțul?

Șvarțul este o cafea neagră preparată prin fierberea îndelungată a cafelei măcinate fin, rezultând o băutură extrem de concentrată și foarte aromată. Spre deosebire de alte tipuri de cafea, aceasta era consumată fără zahăr sau lapte, păstrându-și astfel tăria și gustul autentic.

Un elemente definitoriu al șvarțului era modul în care era servit – în cești mici, de porțelan, adesea însoțit de un pahar cu apă rece, pentru a potența savoarea cafelei. Se spunea că un șvarț bine făcut trebuia să fie atât de tare încât lingurița să stea vertical în ceașcă.

Cafenelele din perioada interbelică erau adevărate centre culturale, unde scriitori celebri, jurnaliști, actori și oameni politici dezbăteau teme ale epocii. Printre cele mai renumite locuri unde se servea șvarțul se numărau Capșa, Corso și Oteteleșteanu în București, locuri frecventate de personalități precum Mihail Sebastian, Mircea Eliade sau Tudor Arghezi.

Băutura simboliza rafinamentul și era considerată o alegere potrivită pentru cei care doreau să își mențină concentrarea ore în șir. În funcție de gusturi, băutura se consuma adesea alături de un pahar de coniac sau de lichior fin.

După Al Doilea Război Mondial, odată cu schimbările politice și economice din România, tradiția cafenelelor boeme a început să se piardă. Cafeaua de tip șvarț a fost treptat înlocuită de alternative mai accesibile, precum cafeaua turcească sau nechezolul, un surogat de cafea popular în perioada comunistă. Cu toate acestea, în anumite cercuri, mai ales în Transilvania, șvarțul continuă să fie apreciat de cunoscători.

În ultimii ani, datorită interesului crescut pentru istoria gastronomiei românești, șvarțul a început să revină în atenția pasionaților de cafea. Unele cafenele artizanale din București și Cluj au reintrodus această rețetă pe meniurile lor, încercând să recreeze atmosfera rafinată a epocii interbelice.

Pe lista mâncărurilor și băuturilor care au fost extrem de populare în trecut, dar care astăzi sunt aproape uitate sau foarte rar consumate, se mai găsesc:

 

Hidromelul

O băutură fermentată obținută din miere și apă, hidromelul a fost una dintre cele mai populare băuturi alcoolice din Europa medievală. În România, era consumat în special în zonele rurale, fiind considerat un elixir al sănătății. Odată cu răspândirea vinului și a berii, hidromelul a dispărut aproape complet din obiceiurile de consum.

 

Mămăliga fiartă în lapte

Astăzi, mămăliga este asociată cu brânză și smântână, însă în trecut, mai ales în perioada interbelică și în anii imediat următori, era frecvent fiartă direct în lapte și servită ca un fel de terci dulce și sărat, mai ales la micul dejun.

 

Icre negre de sturion

Până în prima jumătatea a secolului XX, România era una dintre cei mai mari producători de icre negre din Europa, datorită capturilor de sturioni din Dunăre. Erau considerate un produs de lux și servite în restaurante de elită. Supra pescuitul și interdicțiile privind capturarea sturionilor au făcut ca acest produs să devină extrem de rar.

 

 

Supa de migdale

În Evul Mediu și până în perioada interbelică, supa de migdale era o delicatesă servită în casele artistocrației românești. Aceasta era preparată din migdale măcinate, lapte și condimente, având o textură cremoasă și un gust delicat.

 

Berea de secară

Înainte ca berile de grâu și orz să domine piața, berea de secară era o băutură frecvent consumată în regiunile din nordul României, în special în Bucovina și Moldova. Avea un gust ușor acrișor și un conținut mai ridicat de nutrienți.

 

Cvasul

Această băutură fermentată obținută din pâine neagră era foarte populară în trecut, mai ales în Moldova și Basarabia. Avea un conținut redus de alcool și un gust ușor acrișor, fiind considerată revigorantă și sănătoasă. Astăzi, cvasul este mai rar întâlnit în România, dar încă este consumat în țări precum Rusia și Ucraina.

Deși nu mai sunt populare astăzi, toate aceste preparate și băuturi fac parte din patrimoniul culinar al României, reflectând obiceiurile și gusturile din vremurile de altă dată.

Sursă foto: www.capsa.ro, www.viabucuresti.ro, www.mesagerulneamt.ro

 

Proiectul educațional „Matricea Românească în Școli – Dezbateri pentru Viitor” continuă să crească și începând cu anul 2025, își extinde activitățile la nivel național, dorind să ajungă în tot mai multe instituții de învățământ din România. Prin această inițiativă, ne dorim ca elevii să își dezvolte gândirea critică, abilitățile de comunicare și să participe activ la dezbateri pe teme relevante pentru societatea contemporană.

Pe 7 februarie 2025, în incinta Colegiului Economic „Maria Teiuleanu” din Pitești, a avut loc a șaptea ediție a acestui proiect. Elevii de clasa a XI-a au fost invitați să participe la o sesiune interactivă de dezbateri, concepută pentru a le stimula curiozitatea intelectuală și pentru a le oferi un cadru în care să își exprime opiniile într-un mod argumentat și structurat.

Evenimentul a fost organizat sub forma dezbaterilor socratice, o metodă didactică ce promovează dialogul deschis, analiza logică și explorarea ideilor din multiple perspective. Elevii au avut ocazia să își dezvolte abilitățile de argumentare și să învețe să respecte și să înțeleagă punctele de vedere ale colegilor lor. Schimbul activ de idei a creat o atmosferă dinamică, transformând dezbaterea într-o experiență de învățare captivantă.

Coordonarea sesiunii a fost asigurată de Luca Onica și Ispas Andrei Gabriel, reprezentanți ai Asociației Culturale Matricea Românească. Sub îndrumarea lor, elevii au fost provocați să își folosească gândirea critică, să colaboreze eficient și să își exprime ideile într-un mod clar și convingător. Atmosfera deschisă și constructivă a permis fiecărui participant să se implice activ în discuții și să își depășească limitele în exprimare.

Mulțumim Colegiului Economic „Maria Teiuleanu” pentru găzduire și sprijinul acordat organizării acestui eveniment. Extinderea acestui proiect la nivel național reprezintă un pas important în formarea unor tineri pregătiți să facă față provocărilor societății moderne, contribuind astfel la dezvoltarea unui viitor bazat pe educație, dialog și gândire critică.

Iulia Sfetcu-Măndășescu s-a lăsat ghidată de suflet în momentul când a decis să studieze  psihologia și să se aplece asupra înțelegerii comportamentului uman, proceselor mintale și a experiențelor interioare. A închis ușa multinaționalelor și a deschis ușa cancelariei.

Predă la Școala de Surzi nr. 1 din București și lucrează cu copiii cu dizabilități. Pentru unii, copii cu resurse mai puține și care au, totuși, plăcerea să calce pragul unei școli de vară, dar și în amintirea celei mai bune prietene care a decedat, și-a depășit condiția. A mers pe jos 100 de km pe ViaTransilvanica pentru a strânge bani ca să organizeze o școală de vară. Și a reușit.  Tabăra adună anual peste 100 de copii, iar ea este acolo.

Primul an în învățământ a fost plin de lacrimi. Purta cu ea alte așteptări, dar convingerile pe parcurs i s-au schimbat. Iulia a înțeles că „în criză”, evoluezi. A înțeles că poate să bată la uși, iar un mai mulți de „da” primiți anulează un „nu” categoric. A înțeles că, uneori, o îmbrățișare oferită la timpul potrivit vindecă un copil.

Să o cunoaștem!

 

 

La o căutare simplă pe internet, am găsit un titlu care mi-a atras atenția în care se menționase faptul că ați mers 100 km pe jos pentru a strânge bani să se organizeze o școală de vară, undeva, într-o zonă vulnerabilă. Ce îmi puteți mărturisi despre această acțiune?

Această campanie de a strânge bani a fost o acțiune de fundraising pentru Școala de Vara Paulina de la Sâncel. Sunt deja 4 ediții ale acestei școli de vară, proiect în amintirea celei mai bune prietene, Ana. Din păcate, prietena mea s-a stins acum 4 ani, de o boala incurabilă, lăsând în urma sa oameni dragi și prieteni care să-i continue visul: o școală de vară, in satul bunicilor ei, pentru copiii care au atâta nevoie de educație.
Pentru mine, a merge pe jos 100 de km, pe ViaTransilvanica a fost un drum de vindecare a doliului pentru ea. Am simțit că făcând asta, îi păstrez amintirea vie, risipind totodată și durerea pierderii ei și pot contribui la înfăptuirea acestui vis. 

 

Ați reușit să strângeți o sumă cât să acopere școlii/taberei?

Da, o parte din costurile școlii de vară ale primei ediții, pentru că despre prima ediție a fost vorba, au fost acoperite de campania în care s-au strâns puțin peste 10.000 lei.

 

Cum ați adunat suma? Donații online? Puțină inspirație de la dumneavoastră nu strică.

Da. Au fost donații online prin pagina de fundraising Galantom. Galantom este o platformă prin care oamenii pot dona către diverse cauze și în diferite campanii. Cred că este genul de platformă unde binele se multiplică, oamenii chiar donează către cauzele în care cred.

 

Cum s-a organizat acea tabără și câți copii au fost beneficiarii școlii și activităților propuse din cadrul ei? 

Tabăra adună anual peste 100 de copii, din satul Sâncel și împrejurimile lui, in județul Alba. Activitățile au legătură cu domeniul alfabetizării, dezvoltării emoționale, a gândirii logico-matematice, alături de multe alte activități outdoor, jocuri, activități sportive și comunitare. Profesorii vin voluntar, din toată țara, fiind cazați la oamenii din sat. Este foarte frumos sentimentul acesta, de dăruit în ambele sensuri: odată avem ideea de a face voluntar activități cu copiii, iar pe de altă parte vorbim de generozitatea sâncelenilor de a face șederea tuturor cât mai plăcută. Noi învățăm la rândul nostru din tradițiile locului și din cultura satului.

 

 

Apropo de activități, cine le-a planificat? Tu sau a fost altcineva „în spate”? 

Suntem o echipă. Amintesc aici familia Medesan (tatăl și fratele Anei) prieteni apropiați, profesori și oameni din educație care au cunoscut-o pe Ana și echipa școlii din Sâncel, împreună cu doamna directoare Ioana Catăuță. Activitățile sunt alese în raport cu nevoile de învățare identificate la elevii din Sâncel și din zona.

 

Ce a stat la baza acestei decizii? Poate faptul că nu ați putut sta indiferentă în fața lipsurilor? 

Așa cum am specificat, ideea de a face aceasta școală de vară a fost a Anei Medesan, însă ea nu a mai apucat sa se bucure. Am rămas noi, să îi continuam visul, dincolo de eternitate. Lipsuri în sistemul de învățământ sunt multe. Copiii din zonele rurale ar avea nevoie de astfel de școli remediile, pe perioada vacanțelor. Școala de Vară Paulina poate fi considerată un model, într-adevăr, însă școli de vară se pot organiza în multe alte zone rurale din țară.

 

Ați considerat că schimbarea o poate face omul, nu neapărat să aștepte să se „întâmple” lucruri „de sus”, de la nivel macro? 

Genul acesta de inițiative este bine să se facă pornind de jos în sus, adică de la nevoile din teritoriu oarecum, oamenii din comunitățile mici, pot identifica nevoile reale și se poate căuta sprijin local. Din experiența mea, oamenii sunt deschiși sa sprijine, să ajute, dar este nevoie de cineva care să coaguleze acest sprijin. Din păcate, așteptăm mereu ca lucrurile să se întâmple de sus în jos, sigur, niște politici educaționale mai coerente pentru copiii din zone dezavantajate ar fi binevenite, totodată și acoperirea cu resursa umană…sunt multe școli la sat, unde nu avem profesori calificați.

 

 

Conduceți-mă la începuturile dumneavoastră! Când ați gustat prima dată din sistemul educațional ca și cadru didactic? 

Din 2010 predau la Școala Gimnaziala Specială pentru Surzi, Nr. 1. Era imediat după terminarea facultății, nu știam ce înseamnă să lucrezi într-o școală specială, nu știam nici măcar că există școli în care învață copiii cu dizabilități. Eram oarecum familiarizată cu sistemul de învățământ și cu profesia didactică, provenind dintr-o familie de profesori. Însă nu știam cât de greu este, aveam senzația că lucrezi 4 ore pe zi și ai vacanțe lungi. Ce naivă eram! Primii ani au fost grei, eram într-un permanent proces de cunoaștere și înțelegere, de pregătire, de îmbunătățire a mea ca om, ca profesor. Am investit mult în formare, am mers la cursuri, am stat mult printre colegele cu experiență, am citit. Dar cel mai mult în perfecționarea stilului meu didactic a fost conexiunea cu elevii. Eram mereu prezentă pentru nevoile lor și încercam să înțeleg cum funcționează mintea lor, observăm ce le place, la ce reacționează sau din contra, ce trebuie evitat in raport cu ei. Pot spune că acest proces m-a și epuizat, dar m-a ajutat mult să devin un profesor conștient. De fapt, cred că un profesor bun nu este cel care are x metoda, sau care știe să facă x lucru, un profesor bun este un profesor conectat la realitatea clasei, a copiilor și care are capacitatea de a se mula pe nevoile lor.

 

De ce cadru didactic de psihopedagogie specială? Cum sună frumoasa poveste academică? 

Eu asta pot preda conform studiilor mele, respectiv absolventă de Psihologie. Real vorbind, facultatea aceasta îți dă posibilitatea să predai în învățământul special, dar nu te și pregătește pentru asta. Realitatea de care te izbești la catedră este diferită de cea pe care, poate ți-o proiectezi tu. Meseria asta, de psihopedagog este frumoasă dacă o faci cu pasiune. Pasiunea este foarte importantă, dar sigur, nu este suficientă. Ai nevoie de pregătire. Noi avem nevoie să știm și puțină psihologie și puțină pedagogie și puțină logopedie și metodică și consiliere.


A fi profesor pentru copiii speciali înseamnă…..?

Înseamnă că ai o responsabilitate enormă pe umerii tăi. Copiii speciali au nevoie de o relație frumos construită, au nevoie să aibă încredere în tine, iar asta poate dura mult. Cred că meseria noastră nu este apreciată la adevărata ei valoare de către oamenii din societate, sigur, nu generalizez, însă a fi profesor pentru acești copii este o meserie nobilă pe care noi o facem cu multa muncă, efort, modestie și speranța că putem sa recuperăm o parte din deficiențele pe care ei le au. Și da, ai nevoie și de calități umane aparte, dincolo de o pregătire profesională consistenta.

 

Ce signifianță are titlul de profesor Merito 2018 pentru inima dumneavoastră? 

M-am bucurat nu pentru titlu în sine, ci pentru recunoașterea adusă profesiei mele. Mă bucur că oamenii văd și onorează munca enormă pe care o depunem noi zi de zi aici, în școala specială.

 

Guvernați în jurul bunătății. Oare de la care dintre părinți ați moștenit această valoare? 

De la mama, asta e clar. Însă nu pot spune că mă simt sau că sunt un om bun. Mie îmi lipsesc în continuare calități necesare acestei profesii, însă lucrez la asta. De exemplu răbdarea, nu este punctul meu forte, mă străduiesc să fiu mai răbdătoare. Lucrurile se întâmplă când trebuie să se întâmple, îmi repet asta des și știu că fără răbdare riști să strici ce ai construit anterior.
În jurul căror alte valori vă mai învârtiți? Respectul față de copii, față de oameni în general, responsabilitatea cu care îmi fac munca, credința că este nevoie de muncă și efort pentru a face lucruri durabile. Nu îmi place să fac lucrurile de suprafață, superficial. O altă valoare este educația. Cred foarte mult în puterea educației, la orice vârstă și sub orice formă.

 

Cu ce bune considerente doriți să plece elevii dumneavoastră în viață? 

Mi-ar plăcea să plece încrezători că sunt valoroși, că sunt membri ai unei societăți care nu-i respinge și care găsește resurse să-i integreze.  Încerc să le formez niște rutine, să devină autonomi, să poată avea singuri grija de ei. Încerc să fiu și sprijin pentru familie, să accepte mai ușor diagnosticul copiilor, să se bucure de fiecare reușită și pas mic de progres.

 

Este, oare, grea meseria pe care ați ales-o? Dacă nu grea, dureroasă? 

Este grea, este dureroasă, este uneori copleșitoare. Dar asta am ales să fac. Când voi simți că nu mai am resurse, că nu mai sunt o versiune potrivită pentru elevii mei, voi pleca. Din păcate, dacă nu ai grija de tine, poți ajunge să aduni multă amărăciune, să devii ursuz și nefericit în raport cu această profesie. Și când simți că nu mai ai energie și nu mai intri zâmbind în clasă, poate e timpul să îți cauți alt drum.

 

Plecați acasă des cu poveștile familiilor cu care lucrați? 

Poveștile copiilor mei sunt permanent cu mine, dar am învățat să nu mă mai las copleșită de ele. Fiecare avem propria noastră poveste, ușoară, grea, tristă, vesela. Am învățat că singurul lucru care se poate schimba in raport cu poveștile noastre este atitudinea pe care o avem. Atât!

 

România a obținut o nouă recunoaștere la nivel european în domeniul viticol, odată cu înregistrarea denumirii “Jidvei” ca Denumire de Origine Protejată (DOP) de către Comisia Europeană. Această certificare atestă unicitatea și calitatea vinurilor produse în regiunea Jidvei, confirmând faptul că acestea sunt obținute din struguri calificați și vinificați în această zonă specifică a județului Alba.

Denumirea de Origine Protejată (DOP) este un sistem de certificare europeană care garantează că un produs agricol sau alimentar este originar dintr-o anumită regiune și că toate etapele de producție au loc în acea zonă. Acest statut conferă produsului o protecție specială pe piața europeană, împiedicând folosirea neautorizată a denumirii de către producătorii din alte regiuni.

Prin obținerea statutului DOP, vinurile Jidvei sunt acum recunoscute oficiale ca produse cu caracteristici distincte, influențate de solul, clima și tehnicile tradiționale de vinificație din regiunea Târnave.

Vinurile care poartă denumirea Jidvei includ o varietate largă de sortimente: albe, rose, roșii, spumante, semi-spumate și licoroase. Strugurii din care sunt produse aceste vinuri provin dintr-o zonă cu condiții climatice unice, situată în partea central-vestică a României. Solurile calcaroase, altitudinea moderată și expunerea la soare favorizează acumularea de arome intense în struguri, ceea ce conferă vinurilor o prospețime și o complexitate aparte.

Regiunea Jidvei este renumită mai ales pentru vinurile albe de calitatea superioară, obținute din soiuri precum Fetească Regală, Fetească Albă, Sauvignon Blanc, Riesling de Rhin și Muscat Ottonel. De asemenea, producătorii din zonă au investit semnificativ în tehnologie și inovare, păstrând în același timp metodele tradiționale de vinificație care au consacrat acest brand.

Pe lângă vinurile Jidvei, România mai deține numeroase produse agricole și alimentare cu indicație geografică protejată la nivel european. Printre acestea, se numără:

 

 

Salamul de Sibiu (IGP – Indicație Geografică Protejată)

Unul dintre cele mai cunoscute produse românești, Salamul de Sibiu, a obținut certificarea IGP în 2016. Acesta este produs după o rețetă tradițională veche de peste 100 de ani și este realizat din carne de porc atent selecționată, uscată și maturată timp de câteva luni.

 

Magiunul de Topoloveni (IGP)

Acest magiun tradițional din prune, fără adaos de zahăr sau conservanți, a fost primul produs românesc care a obținut recunoaștere la nivel european, în 2011. Produsul este cunoscut pentru gustul său natural, obținut prin fierbere lentă, fără îndulcitori sau alte adaosuri artificiale.

 

Cârnații de Pleșcoi (IGP)

Acești cârnați tradiționali din județul Buzău sunt realizați din carne de oaie și condimente naturale, fiind recunoscuți pentru gustul lor autentic și procesul de afumare tradițional.

 

Telemeaua de Ibănești (DOP)

Un alt produs românesc care se bucură de protecție europeană este Telemeaua de Ibănești, un tip de brânză produs în județul Mureș, din lapte de vacă, și maturată după metode specifice regiunii.

 

Novacul afumat din Țara Bârsei (IGP)

Acest sortiment de pește provine din zona Țării Bârsei și este apreciat pentru aroma sa unică, rezultată din afumarea tradițională cu semn de esență tare.

Obținerea statutului de DOP pentru vinurile Jidvei reprezintă un pas important în promovarea vinurilor românești pe piața internațională. Această certificare nu doar că asigură protecția împotriva falsificărilor, dar și contribuie la consolidarea reputației României ca producător de vinuri de calitate. În plus, recunoașterea produselor tradiționale românești la nivel european sprijină producătorii locali, încurajează dezvoltarea economică a regiunilor și promovează patrimoniul gastronomic al țării. Acest proces face parte dintr-un efort mai amplu de a aduce produsele autentice românești pe mesele consumatorilor din întrega Europă.

În viitor, este de așteptat ca și alte produse românești să obțină astfel de certificări, consolidând astfel locul României pe harta gastronomică a Europei.

Sursă foto: www.primariajidvei.ro, www.jidvei.ro

  • Fundația Regală Margareta a României lansează a 17-a generație de bursieri ai programului național Tinere Talente

 

Fundația Regală Margareta a României a anunțat cei 30 de tineri artiști care vor beneficia de burse în cadrul celei de a 17-a ediții a programului național Tinere Talente. Tinerii, cu pasiune pentru muzică și arte vizuale, dar cu posibilități financiare reduse, vor primi sprijin pentru a explora și a-și perfecționa abilitățile creative într-un mediu stimulativ și plin de oportunități.

 

 

Un pas decisiv pentru viitorul artei românești

58 de artiști vizuali și 68 de muzicieni tineri, elevi și studenți ai instituțiilor de învățământ vocațional din întreaga țară, au aplicat pentru bursa Tinere Talente și au ajuns în fața juriului de specialitate pentru a-și prezenta portofoliul artistic și a fi apreciați pe baza potențialului lor actual.

Procesul riguros de selecție a debutat cu analiza dosarelor din punct de vedere social, a continuat cu evaluarea, din punct de vedere artistic de către juriul format din specialiști și a fost finalizat cu anchete sociale.

Cei mai buni 30 de participanți au fost aleși. Acești tineri, cu vârste între 14 și 24 de ani, provin din familii cu venituri reduse, dar sunt dovada vie a faptului că talentul și pasiunea transcend orice bariere.

15 tineri care studiază la clarinet, violoncel, saxofon, corn, canto, oboi, flaut, pian, fagot și 15 tineri care studiază design vestimentar, pictură, grafică, foto-video sau arte și design textil vor beneficia, pe parcursul unui an calendaristic, de burse individuale de până la 2.000 Euro, sesiuni de mentorat, stagii de masterclass intergeneraționale, training pentru dezvoltarea abilităților necesare performanței, precum și oportunități de promovare în cadrul evenimentelor organizate de Fundație și de partenerii săi. Tinerii bursieri studiază la licee și universități de arte și muzică din București, Bacău, Botoșani, Iași, Piatra Neamț și Timișoara.

 

 

Personalități remarcabile susțin noile generații

Juriul a fost constituit din personalități remarcabile ale mediului artistic și academic, care vor însoți bursierii și ca mentori pe parcursul proiectului: Tiberiu Soare – dirijor, Verona Maier – pianist, Mihaela Ișpan – soprană, Rafael Butaru – violonist, Emil Vișenescu – clarinetist, la categoria Muzică clasică, și Ileana Dana Marinescu – artist vizual, Carmen Apetrei – grafician, Ion Anghel – pictor, Virgil Scripcariu – sculptor, Cristian Samfira – designer, la categoria Arte vizuale.

Fundația Regală mulțumește membrilor juriului pentru implicare și generozitate, precum și Operei Naționale București pentru găzduirea procesului de jurizare la categoria muzică clasică.

Lista completă a bursierilor programului Tinere Talente 2025 poate fi consultată aici.

 

România are nevoie de artă

Ajuns la al 17-lea an de existență, programul național Tinere Talente a susținut până acum 440 de burse acordate tinerilor talentați, sprijiniți, de asemenea, prin mentorat și promovare. Mulți dintre ei au reușit performanțe extraordinare pe plan național și internațional, fiind laureați la prestigioase concursuri internaționale, aplaudați și admirați astăzi în capitalele culturale ale lumii pentru muzica și arta lor. Recunoscut de patru ori ca cel mai bun program de Artă și Cultură din România, la Gala Societății Civile, proiectul creează șanse egale pentru artiștii aflați la început de drum, demonstrând că talentul poate fi cultivat și susținut, indiferent de circumstanțele sociale.

Partener program: Kaufland România  | Sponsori program: EY România, B&B Collection – Kultho, PEPCO Retail, PPG România – Oskar, Ferrero Rocher, Dedeman, Yardi România, UniCredit Bank, Enayati Medical City, Highlight Agency, Casa Siqua, Easy Print Services, Emotion Philms Production

 

Parteneri media ai programului în timp: Europa FM, TVR, TVR Cultural, Radio România, Radio România Muzical, Radio România Cultural, Radio România Actualități, Radio Trinitas, RFI România, Radio Clasic, Magic FM, AGERPRES, Forbes, Forbes Life, ziarul cotidian diplomatic Nine O’Clock, Zile și Nopți, Historia, Revista BIZ, Haute Culture, The Institute, The Diplomat, Revista CARIERE, Revista Insight TAROM, Revista Cultura, Cocor Media Channel, IQads, SMARK, Phoenix Media, mediaTRUST România, Zenith Media

Foto credit: Anca Arambașa

 

 

Programul Tinere Talente

Programul național Tinere Talente, derulat de Fundația Regală Margareta a României, a debutat în anul 2009 cu scopul de a sprijini și promova tinerii artiști talentați care provin din familii cu venituri reduse și care au nevoie de sprijin financiar pentru a-și atinge adevăratul potențial și a-și exprima talentul. Ceea ce diferențiază programul Tinere Talente de alte proiecte care oferă burse este abordarea holistică, centrată pe dezvoltarea și afirmarea acestor artiști în devenire. Pe lângă sprijinul financiar, tinerii primesc îndrumarea unor mentori valoroși, pregătire prin masterclass-uri și au oportunități de promovare foarte importante, toate acestea creând o platformă de lansare în cariera artistică. Până în prezent, 440 de burse au fost acordate tinerilor talentați, aflați la început de drum, care studiază muzica sau artele vizuale în licee și universități din România, fiind ajutați să-și depășească greutățile financiare și să continue să-și exprime valoarea artistică. De-a lungul timpului, peste 2.000.000 de euro au fost investiți în viitorul artistic al României. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.tinteretalente.org. Programul național Tinere Talente este susținut de parteneri și sponsori, dar și prin donații realizate online – www.frmr.ro/donationline, susținând, astfel, bursele pentru tinerii talentați ai României.

 

Fundația Regală Margareta a României

Fundația Regală Margareta a României a fost înființată în 1990 de către Regele Mihai I al României și Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei române. Cu o activitate de 35 de ani, Fundația Regală Margareta a României sprijină copii, tineri și vârstnici prin intervenții durabile, bazate pe schimbul de experiență și valori între generații. De-a lungul timpului, Fundația s-a implicat în numeroase proiecte sociale, culturale şi de susținere a educației şi talentului artistic. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.frmr.ro.

 

Începând cu 17 februarie, Învie Tradiția vă invită să celebrați venirea primăverii cu un dar cu totul special. Târgul de Mărțișor care va avea loc în showroom-ul nostru de pe strada Mihai Eminescu, nr 142, este locul unde veți descoperi mărțișoare tradiționale românești realizate cu drag, lucrate manual de artizani pasionați. Fiecare șnur alb-roșu împletește o poveste, fiecare pandantiv cusut aduce cu el norocul și speranța unui nou început.

Aici veți găsi mărțișoare pentru toate gusturile: din lemn, ceramică, pânză sau brodate, fiecare având un farmec aparte. Fie că doriți un model tradițional, inspirat din vechile motive populare, fie unul delicat și modern, meșteșugarii noștri au creat adevărate bijuterii, menite să fie purtate cu mândrie. Și pentru că un mărțișor merită să fie oferit împreună cu un dar de suflet, vă așteptăm și cu alte surprize: ii tradiționale cusute cu măiestrie, ceramică pictată manual, obiecte de decor inspirate din folclor și chiar delicii culinare artizanale – numai bune de dăruit sau de păstrat ca amintire.

Știm cu toții că primăvara are gust de prospețime, de flori și de momente împărtășite. Un mărțișor oferit din inimă, alături de o cană ceramică, însoțită de miere și dulceață, poate transforma orice zi într-o sărbătoare.

Dacă simți deja dorul de primăvară și vrei să dăruiești celor dragi un cadou tradițional românesc, te așteptăm la Învie Tradiția, pe Strada Mihai Eminescu, nr. 142, București, în fiecare zi între 10:00 și 17:00.

Intrarea este liberă, iar tradiția te așteaptă să o redescoperi!

Învie Tradiția este un proiect național dedicat susținerii meșteșugului românesc și conservării tradițiilor populare, prin documentarea și promovarea artei autentice, încă vie în marile zone etnografice ale României. Vino să descoperi moștenirea noastră culturală, să o trăiești și să o păstrezi pentru generațiile viitoare!

 

Fire ludică și muncitoare, Oana face cunoștință cu magia teatrului în timpul liceului. A fost dragoste la prima replică am putea spune, iar gândul de a face din actorie un mod de a fi devenea un lucru demn de luat în seamă. În traseul ei către scenă, tânăra târgovișteancă face un popas neașteptat, iar după terminarea liceului, se înscrie la Facultatea de Istorie din București. Printre cursurile de la facultate, dorul de teatru era alinat seară de seară cu vizionarea marilor spectacole din Capitală. Dar asta nu era îndeajuns. Într-o bună zi, un prieten a reaprins flacăra teatrului care încă mocnea, spunându-i că trebuie să încerce să dea examen la Facultate de Teatru. Și de aici să te ții!

 

A fost un veni, vidi, vici! Oana devenise studentă și făcea pași către cariera pe care o visa încă din liceu. Au urmat ani de studiu asiduu, perseverență, ambiție și jertfă. Acum este angajata Teatrului Excelsior, trece cu măiestrie de la Comedia dell’Arte la musical, fiind o actriță completă și un reprezentant de seamă al tinerei generații.

 

Iată doar câteva din subiectele pe care le puteți urmări în acest podcast:

  • Facultatea de Istorie, un popas în drumul către scenă
  • Munca actorului cu sine însuși, nu doar un titlu de carte
  • Bucătăria unui actor. Cum se nasc destinele de pe scenă?
  • Consumul fizic, mental și spiritual al actorului
  • Tabieturile unui actor
  • Actorul în fața nereușitelor

 

 

Prevenția este mai bună ca tratamentul….. Prevenția este mama înțelepciunii…

Așa spun vechile zicale!

 

Acum este o perioada cu multe viroze! ,,Se înmulțesc cazurile de viroze, gripe și pneumonii înregistrate săptămâna trecută în spitale și la medicii de familie. Numărul este triplu, față de începutul anului, și cu 38% mai mare față de săptămâna precedentă”, aflăm de pe site-ul stirileprotv.ro.

Haideți sa ne protejam atât pe noi înșine, cât și pe cei din jurul nostru!

 

Așa ne arătăm respectul și grija pentru noi și pentru ceilalți!

Bun sfat primim de la David!

 

David Bulboacă a realizat desenul prezentat în colaborare cu Angela Dorobanțu, colega sa.

 

Călin Țopa, unul dintre cei mai inovatori artiști ai teatrului românesc, alături de regizorul Bobi Pricop și de compozitorul Eduard Gabia, aduce pe scena Teatrului Excelsior o experiență audio unică, odată cu premiera spectacolului Șapte minute după miezul nopții (A Monster Calls), programată pentru sâmbăta care a trecut, 25 ianuarie 2025.

Acest spectacol reprezintă un pas semnificativ în integrarea tehnologiei în teatrul românesc, prin conceperea unei instalații audio inovatoare, menite să ofere o experiență imersivă pentru 200 de spectatori. Sunetul binaural, care dă publicului senzația de sunet stereo 3D, dar și obiectele sonore utilizate sunt transpuse într-un univers acustic complex, creat special pentru această producție.

„Am creat totul de la zero, de la sunete precum spălatul vaselor și ploaie, până la momentele dramatice de apariție a monstrului sau plecarea mamei. Foley design-ul, așa cum îl numim noi în industrie, a fost conceput astfel încât să amplifice trăirile și să transpună publicul în poveste”, precizează Călin Țopa.

Fiecare spectator beneficiază de sunet live, livrat direct prin căști wireless, ceea ce transformă percepția tradițională a sunetului în teatru într-o experiență personalizată, captivantă și unică. În acest mod, Călin Țopa a reușit, împreună cu Eduard Gabia, să creeze un univers sonor prin care sunetul să devină chiar unul dintre personajele principale ale poveștii.

Un aspect inedit al acestui spectacol este faptul că actorii poartă microfoane pe scenă și întregul sunet, de la replici, până la detaliile sonore, este transmis live către spectatori prin intermediul căștilor. Această tehnologie nu doar că îmbunătățește experiența publicului, dar aduce și o provocare interesantă pentru actori, care trebuie să se adapteze unei modalități de lucru diferite, bazate pe o intimitate acustică sporită și pe un control precis al expresiei vocale și sonore. Astfel, spectacolul reușește să redefinească relația dintre actori, sunet și spectatori, deschizând noi perspective asupra modului în care teatrul poate fi perceput și trăit”, continuă Călin Țopa.

O parte din muzica spectacolului Șapte minute după miezul nopții va fi lansată pe Spotify, simultan cu premiera din 25 ianuarie, și poate fi accesată aici – https://spoti.fi/42lWM0w.

Spectacolul este sold out pentru reprezentațiile din acest weekend. Pentru cei care doresc să descopere universul sonor creat de Călin Țopa în Șapte minute după miezul nopții (A Monster Calls) o pot face la următoarele reprezentații din 13, 14 și 15 februarie. Toate informațiile, aici – https://teatrul-excelsior.ro/spectacol/a-monster-calls/.

 

 

În ultimii ani, Călin Țopa a redefinit rolul sunetului în teatru prin spectacole precum Exil și Pădurea Spânzuraților, devenite fenomene, dar și prin proiecte în industria filmului. Document56, scurtmetrajul regizat de Christopher Landry, pentru care a compus muzica, va fi prezentat în februarie, la Festivalul de Scurtmetraje din Tokyo, după ce anul trecut a câștigat premiul pentru cel mai bun film străin la Beverly Hills Film Festival.

Anul 2025 aduce, pentru Călin Țopa, numeroase proiecte importante: două premiere, la Teatrul Național din București, unde colaborează cu Alexandra Badea și cu Cosmin Florea, și o nouă producție la Teatrul Masca, în regia lui Bobi Pricop. Mai mult, artistul va participa în acest an la World Stage Design din Sharjah, Emiratele Arabe Unite și va avea, printre altele, expoziții la Muzeul Național de Artă Contemporană al României. Va lucra în acest an și la Paris, la un documentar care va fi propus ulterior sub forma unei instalații video. Acest film explorează impactul industrializării asupra aspectului uman al orașului, aducând în prim-plan perspective inedite și reflecții profunde asupra transformărilor urbane.

 

Mai multe lucrări ale artistului, pe www.calintopa.me.

 

Toma Caragiu, unul dintre cei mai iubiți actori români, ne-a lăsat moștenire nu doar roluri nemuritoare, ci și cuvinte pline de înțelepciune care continuă să ne inspire. Printre acestea, remarcăm reflecția sa asupra artei și culturii: „Se poate trăi fără cultură, artă? Da! Dar nu merită.” În aceste cuvinte simple, dar profunde, actorul sintetizează esența a ceea ce ne face cu adevărat umani, cu adevărat ființe ce vibrează!

Bineînțeles, viața noastră ar putea continua și fără artă sau cultură. Oamenii ar munci, s-ar hrăni, ar construi, dar sufletul lor ar rămâne gol. Fără să știe…

Cultura nu este un moft sau un lux; este hrana spirituală care ne înalță, ne conectează unii cu alții și ne dă sens. Arta ne permite să explorăm frumusețea lumii, complexitatea emoțiilor și profunzimea gândurilor noastre. Fie că ascultăm o melodie care ne mișcă sufletul, citim o poezie care ne dă fiori sau urmărim o piesă de teatru care ne deschide ochii către noi perspective, arta este ceea ce transformă existența în experiență.

Toma Caragiu știa mai bine ca oricine că arta și cultura nu oferă doar divertisment, ci și refugiu, speranță și motivație. În epoca sa, teatrul și filmul erau mai mult decât simple mijloace de distracție – erau o fereastră către o lume mai bună. Prin umorul său fin și interpretările pline de autenticitate, Caragiu a demonstrat că arta poate atinge inima fiecăruia, indiferent de vremuri.

Această lecție este la fel de valabilă astăzi, într-o lume tot mai grăbită, unde cultura și arta riscă să fie trecute cu vederea, la ,,altele”. Poate că tehnologia ne aduce mai aproape unii de alții când distanțele fizice sunt enorme, dar fără cultură, ne îndepărtăm de noi înșine. Vorbele lui Toma Caragiu sunt un memento că, deși putem trăi fără artă, alegând să facem acest lucru, pierdem ceea ce contează cel mai mult: bucuria de a fi vii, de a simți și de a visa, de a vibra, de a ne înfiora.

Să ne amintim să prețuim cultura și să o căutăm în fiecare zi. Nu pentru că trebuie, ci pentru că merită!

 

 

Matricea Românească recomandă expoziția ,,Talent 35″, organizată de Fundația Regală Margareta a României și Muzeul Național de Artă al României. Expoziția de artă vizuală ,,Talent 35″ este deschisă publicului în perioada 18 ianuarie – 23 februarie 2025, în Sălile Kretzulescu.

Curatorul expoziției este conferențiar universitar doctor Ion Anghel, pictor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și mentor în cadrul programului național Tinere Talente.

 

 

Prin expoziția aniversară ,,Talent 35″, în premieră, 52 de tineri artiști vizuali, care au beneficiat de susținerea Fundației Regale, vor expune lucrări în cadrul celui mai important muzeu din România – Muzeul Național de Artă al României, găzduit în Palatul Regal din Capitală. Demersurile de explorare artistică ale tinerilor de-a lungul timpului se materializează acum într-o colecție de 91 de lucrări realizate prin diferite tehnici, precum pictură, artă fotografică, sculptură, instalație, design vestimentar, ilustrație, scenografie.

 

ASAP România, programul de responsabilitate socială al Fundației The Institute, susținut de Lidl România, și-a concentrat eforturile în 2024 pe interacțiunea cu elevii din întreaga țară. Aceasta s-a tradus prin experiențe diverse și inedite dedicate lor, care au avut ca temă colectarea separată și reciclarea. Fie că au fost prezentate sub formă de workshop-uri, ateliere, jocuri sau concursuri, echipa ASAP România a mizat prin toate pe ideea de a face reciclarea mai cool și de a-i responsabiliza și mai mult pe elevi față de mediu.

 

 

De departe, activitatea vedetă a acestui an a fost expoziția BANDA ASAP, desfășurată în octombrie 2024, în București, acolo unde au fost prezentate, pentru prima dată în offline, cele mai bune lucrări ale elevilor participanți în edițiile concursului cu același nume, de până la acel moment. Peste 180 de benzi desenate ale elevilor din județele Brașov, Iași, llfov, Constanța, Sibiu, Neamț, dar și din București au fost expuse, timp de o săptămână, în expoziția de la Amzei Creative Corner. Concursul a continuat să-i provoace pe elevi să-și deseneze eroii reciclării cu o nouă ediție pe finalul de an, pentru județele Prahova și Timiș, ai cărei câștigători vor fi anunțați la finalul lunii ianuarie.

Tot din seria activităților extrem de îndrăgite de public în 2024 a făcut parte și ASAP Recycling Park, parcul eco de distracții construit pentru al treilea an consecutiv la Electric Castle, unde relaxarea s-a îmbinat cu reciclarea, așa cum au arătat cei peste 8.000 de participanți la jocurile marca ASAP România.

Un alt exemplu e seria de workshop-uri, ateliere, prezentări și instruiri despre importanța energiei verzi și a reciclării, desfășurate în cadrul proiectelor cu finanțare din partea AFM (Administrația Fondului pentru Mediu) în patru școli partenere din București: Colegiul Tehnologic „Grigore Cerchez”, Școala Gimnazială Nr. 56, Liceul teoretic bilingv „Miguel de Cervantes” și Colegiul Național „Grigore Moisil”. Acestea și-au propus ca, până la finalul anului școlar 2024-2025, să devină modele de sustenabilitate, cu îndrumarea ASAP România. În plus, în cadrul proiectelor, cele patru școli au fost echipate cu tehnologie modernă pentru monitorizarea calității aerului și au fost dotate parțial cu infrastructură pentru colectarea separată a deșeurilor, proces ce este verificat pe tot parcursul anului școlar curent pentru a eficientiza colectarea reciclabilelor.

În 2024, programul ASAP România a lansat și o cercetare calitativă prin care și-a dorit să afle perspectiva elevilor asupra protejării naturii, a mediului educațional și a viitorului. „Cum va fi lumea ta peste 10 ani?” este manifestul de sustenabilitate la care au participat elevi din 10 licee, din 5 orașe ale țării. Studiul include recomandări relevante pentru școli, profesori și elevi și poate fi descărcat de pe site-ul programului.

„În 2024 ne-am dorit să găsim răspuns la întrebările: Cum facem memorabile întâlnirile cu elevii din școlile înscrise și active din program? Cum îi aducem mai aproape de noi și de misiunea noastră? Așa că ne-am concentrat mai mult pe activități specifice cu ei. Ne-am dus către elevi cu o serie de experiențe noi – precum vizitele la clădiri sustenabile din cadrul celor 4 proiecte cu finanțare AFM, ateliere de reciclare creativă, lecții deschise cu reprezentanți ai autorităților de mediu – și ne-am extins în dialogul cu ei și către alte teme specifice ce fac parte din domeniul mare al protejării mediului. A fost un an cu mult sens pentru noi”, a declarat Mihaela Tutunaru, coordonator program ASAP România.

 

 

„În 2025, trecem într-o nouă etapă de educare cu programul ASAP”

Pentru anul 2025, echipa ASAP România își propune să colaboreze cu ONG-uri din zona educațională și de protecția mediului și să continue acțiunile în offline pentru elevii și profesorii parte din program – să le ofere contexte inedite, nu doar în școli, ci și în spații culturale și sociale relevante. Aceștia vor avea oportunitatea să pună în practică concepte de sustenabilitate, experimentând reutilizarea deșeurilor reciclabile și explorând diverse modalități creative de a utiliza materialele reciclate.

Tot în acest context, proiectul de educație alternativă al elevilor ambasadori ASAP va prinde o nouă formă în 2025 – o altfel de abordare prin care programul își dorește să-i pregătească și pentru cariera lor, dar și ca cetățeni responsabili și activi civic, prin noi activități și provocări.

„Credem că, în acești ani, am contribuit la educarea comunităților din școli cu privire la un comportament responsabil în ceea ce privește consumul de plastic sau deșeurile reciclabile și avem o comunitate pregătită să dea mai departe publicului larg, prin diverse modalități practice și creative, ce a învățat despre acest subiect. Pregătim noi experiențe pentru elevi în 2025, prin care urmărim să trecem într-o nouă etapă de educare cu programul ASAP și să îi provocăm la o implicare mai activă în acțiunile propuse de noi în școli”, a mai precizat Mihaela Tutunaru, coordonator program ASAP România.

 

 

Echipa programului ASAP România încurajează și invită orice școală din România să se alăture programului, pentru a avea astfel acces la resurse educaționale pentru profesori și elevi, dar și la informații esențiale și îndrumări personalizate pentru a-și îndeplini obligațiile de mediu. Detalii despre program și date de contact, pe site-ul oficial asap-romania.ro.

 

***

Despre ASAP România

ASAP (Armata Selectării Atente a Plasticului) este un program de responsabilitate socială inițiat de Fundația The Institute, care urmărește să genereze schimbare în comportamentul adolescenților față de plastic, de la utilizare la colectare separată și reciclare. Obiectivul ASAP este acela de a contribui activ la promovarea educației pentru mediu în rândul publicului țintă și de a crea cea mai mare infrastructură unitară pentru colectarea separată a deșeurilor în vederea reciclării în toate școlile din România. În prezent, programul e activ în peste 1.700 de școli din 36 de localități și municipii reședință de județ din România, informațiile despre colectare separată și reciclare ajungând la peste 600.000 de elevi din ciclurile preuniversitare.

 

 

 

Muzeul Satului Bănățean din Timișoara va înregistra marca “Țăranul Smart” la OSIM, într-un demers cultural menit să promoveze comportamentul sustenabil și inteligent al țăranului bănățean, anunță AGERPRES. Prin această acțiune, instituția culturală dorește să sublinieze valorile tradiționale ale satului românesc și să le transmită din generație în generație, într-un context în care concept precum economic circular și risipa alimentară devin tot mai relevante în societatea contemporană.

 

Țăranul smart, un exemplu de sustenabilitate

Mărca Țăranul Smart face referire la comportamentul țăranului bănățean tradițional, care a învățat să trăiască în armonie cu natura, să drămuiască resursele și să valorifice fiecare element din gospodăria sa. Camelia Burghele, etnolog și antropolog cultural la Muzeul Satului Bănățean, subliniază faptul că țăranul bănățean a fost întotdeauna un exemplu de eficiență și sustenabilitate, începând de la utilizarea materialelor uzate pentru a crea obiecte utile, până la conservarea alimentelor pentru întreaga familie pe parcursul anului.

Un exemplu emblematic în acest sens este șpaisul (cămara de alimente) din fiecare gospodărie, care reprezenta un loc valoros pentru întreaga comunitate. În perioada specifică sacrificării porcului de Ignat, întreaga familie se implica activ în procesul de conservare a cărnii, astfel proviziile să fie suficiente pentru întregul an. Acest comportament orientat spre economie și atent la resurse face ca țăranul bănățean să fie considerat astăzi țăranul smart – o persoană care își administrează resursele în mod eficient, fără a face risipă.

 

 

Cultura puținului

Într-o eră globalizată, în care risipa alimentară și consumul excesiv sunt teme tot mai discutate, țăranul smart devine un simbol al culturii puținului. Această cultură a puținului nu înseamnă doar economisire, ci și o modalitate de a trăi în mod echilibrat, valorificând fiecare resursă disponibilă. Camelia Burghele afirmă că, spre deosebire de stilul de viață modern, unde risipa este adesea o realitate, în satul tradițional bănățean nu există conceptul de aruncat. “Totul este reutilizat sau dat mai departe, iar acest comportament ar trebui să fie exemplu pentru noi, cei din societatea urbană”, a explicat Burghele pentru AGERPRES.

Acest comportament inteligent al țăranului bănățean, care respectă resursele naturale și valorifică fiecare element, este în perfectă concordanță cu principiile sustenabilității și economiei circulare promovate astăzi pe plan european și global. În acest context, Muzeul Satului Bănățean își propune să transforme țăranul smart într-un simbol cultural recunoscut la nivel european, care să evidențieze importanța comportamentului responsabil față de natură și resurse.

Borco Ilin, muzeograf la Muzeul Satului Bănățean, a explicat pentru AGERPRES faptul că țăranul smart reprezintă o marcă identitară pentru Banat, un concept care reflectă nu doar valorile tradiționale ale regiunii, ci și spiritul de adaptare și inovație al țăranului bănățean. Acesta consideră că rolul muzeului este să fie păstrătorul patrimoniului imaterial și să ajute la reconstituirea memoriei colective a satului tradițional.

“Este esențial să găsim un nume adecvat pentru acest loc, pentru această cultură a puținului, care a fost transformată într-un adevărat stil de viață de țăranul bănățean. Țăranul Smart este o denumire care reflectă perfect această inteligență a celui care a învățat să facă mai mult cu mai puțin, să conserve și să aprecieze ceea ce are”, a afirmat Borco Ilin.

 

 

Multiculturalitate

Un alt aspect semnificativ al Muzeului Satului Bănățean este promovarea multiculturalității regiunii Banat, un loc unde etniile au conviețuit pacific și au împărtășit din tradițiile lor. MSB reflectă această diversitate prin colecțiile sale, care includ gospodării specifice diverselor grupuri etnice, cum ar fi slovacii, nemții, sârbii și maghiarii, dar și prin Aleea etniilor, un loc emblematic care reunește tradițiile fiecărei comunități.

Astfel, Muzeul Satului Bănățean îmbină atât conservarea valorilor tradiționale, cât și promovarea unui comportament sustenabil, în conformitate cu tendințele actuale de protejare a mediului și reducere a risipei. Țăranul Smart devine astfel nu doar un concept local, ci un model de urmat pentru întreaga Europă.

Sursă foto: www.muzeulsatuluibanatean.ro

 

Aurelia Curelaru este mijlocitorul dintre o limbă oficială a UE și predarea interdisciplinară. Creează punte între elevi și limba franceză, între generațiile de azi și programele de formare continuă pe care le urmează pentru a fi în „trend”, între matematică, geografie și istorie și disciplina ce o predă zilnic.

Nu își are rădăcinile în Vaslui, dar natura vieții, ori un joc hazard al întâmplărilor a condus-o la Școala Gimnazială ,,Dimitrie Cantemir” din acest oraș, Școala nr. 2, cum o cunosc localnicii. Este din 2021 aici, deși nu-i ajung degetele de la ambele mâini să numere anii de experiență la catedră.

Am povestit despre cum e să modeleze caractere, despre ce își ia frumos pentru suflet din meseria aleasă, dar și despre orașul și școala care sunt bucată din viața sa. Să o cunoaștem pe Aurelia Curelaru, profesoara premiată Merito 2024!

 

 

Cum arată portretul unui dascăl excepțional prin ochii dumneavoastră?

Un dascăl excepțional este un profesor care iubește copiii și cu răbdare, perseverență, responsabilitate, multă cercetare și studiu îi motivează să învețe pentru a-și descoperi pasiunile, interesele, cultivându-le, totodată, o disciplină a muncii și gândirea creativă.

 

Ați ales să construiți caractere, să modelați cele mai pure suflete, să vă aplecați cu dragoste asupra preadolescenților și adolescenților. Ce vă luați frumos pentru suflet din meseria aceasta?

Adolescenții sunt minunați, îmi oferă energie pozitivă și provocări pe măsură. Ei sunt sinceri și îmi dau din bunătatea lor, îmi împărtășesc temerile, aspirațiile lor și trăiesc alături de ei emoții puternice, altfel spus… suflul tinereții.

 

V-ați cunoscut mereu traseul în viață sau ați jonglat cu mai multe roluri în societate?

În adolescență mi-am dorit să fiu traducător, mi se părea o ocupație extrem de interesantă, să trăiești alături de cel care scrie în limba lui și apoi să găsești cuvintele potrivite pentru a reda mesajul în limba maternă. Astfel, credeam eu, trăiești în două lumi în același timp.

 

Cum e Aurelia-omul de acasă? Cum e Aurelia-omul de la catedră?

Omul de acasă – modest, poate retras căruia îi place să citească literatură, să meargă la teatru și să se delecteze urmărind filme de aventură, de inspirație istorică și să mai scotocească printre cărți vechi, inscripții și hrisoave… poate înnoadă o poveste, o altă pasiune a copilăriei, istoria.

Omul de la catedră –  un profesor plin de energie, implicat în viața școlii, pasionat de teatru și de materia pe care o predă elevilor.

 

Sunteți de mai bine de un deceniu bucată din sistemul de învățământ. Vă pregătiți pentru fiecare întâlnire cu elevii?

Eu încerc să transform întâlnirile cu elevii mei în momente speciale, pentru a le menține viu interesul față de cultura francofonă și limba franceză. Astfel, îmi pregătesc secvențele didactice, ținând cont de cunoașterea elevilor, de interesele lor, vârstă și nivelul de studiu al limbii franceze. Lecțiile mele au o poveste, le place copiilor să se simtă parte din poveste și activitățile ludice sunt mult așteptate, atunci când transformăm sala de clasă într-un spațiu de joc sau scenă.

 

Timpul vă permite să vă dedicați și altor proiecte sau la mijloc e nevoia de a aduce în școală noi și noi activități pentru a crește calitatea și succesul școlar?

Timpul îl împart între activitățile dedicate copiilor și dorința de a ține pasul cu noile provocări din domeniul educației.

 

 

Cum arată școala în care predați?

Școala în care predau cele mai multe ore este o școală cu profesori responsabili, elevi sinceri, drăgălași, veseli și cu multe dorințe de a „ajunge cineva în viață”, cum spun ei. Școala ne oferă condiții bune pentru a ne desfășura activitățile, are acreditare Erasmus+ până în 2027 și elevii noștri, prin străduința și implicarea doamnei director, au șansa să participe la diverse schimburi culturale și lingvistice, iar profesorii să participe la cursuri de formare profesională în statele UE.

 

Despre comunitatea în care predați, ce îmi puteți spune?

Orașul nostru este liniștit, cu oameni foarte serioși care doresc să aibă un trai decent. Tinerii sunt foarte talentați, responsabili și foarte implicați în activitățile de voluntariat și activitățile civice prin care își doresc să ajute familiile vulnerabile.

 

Dar dacă ar fi să descrieți în câteva rânduri cum sunt copiii de azi, ce cuvinte ați alege?

Copiii de astăzi sunt creativi, inteligenți, dar și sensibili. Ei au nevoie să fie înțeleși pentru a le fi un sprijin real în viața lor.

 

I-ați câștigat pe elevi în limba franceză și cunoaștem că fiecare profesor are „farmecul” său, ca să nu zic „metodele” mai exact. Ce atuuri ați purtat mereu cu dumneavoastră?

Pregătirea cu responsabilitate a orelor, studiul individual, creativitatea, buna dispoziție, ludicul și feedbackul real din partea elevilor. I-am invitat pe elevi să fie criticii orelor, să pună în lumină punctele tari și punctele slabe ale activităților, iar eu am luat în considerare sugestiile lor în proiectarea didactică.

 

Aveți o abordare interdisciplinară. Considerați că înțeleg mai bine unele concepte atunci când se îmbină mai multe domenii experiențiale?

Elevii noștri au nevoie de a vedea cum se îmbină cunoștințele din diverse domenii, precum geografia, istoria, limba română, educația civică, muzica, cinematografia în viața de zi cu zi. Conceptele abstracte sunt greu de înțeles uneori, iar elevii au nevoie de experiențe de învățare în care să se folosească de cunoștințele dobândite la celelalte materii. Un simplu proiect de grup, cu o sarcină provocatoare de a crea un filmuleț de promovare a unei rețete dintr-o anumită zonă francofonă suscită interes, solicită cunoștințe de geografie, istorie, TIC, arte plastice, creativitate și cunoașterea rigorilor lingvistice ale limbii franceze. Și copiilor le plac asemenea proiecte, aceste sarcini cu caracter interdisciplinar.

 

Lucrați diferențiat. De unde toate resursele?

Clasele noastre de elevi nu sunt omogene, elevii au niveluri de înțelegere și ritmuri de învățare diferite. Pedagogia diferențiată ne oferă câteva direcții de urmat pentru a oferi elevilor șansa să atingă standardele cerute de CECRL (Cadrul Comun de Referință pentru Limbile străine) în dobândirea competențelor lingvistice de comunicare într-o limbă străină de circulație internațională. Unii elevi au nevoie de sprijin mai mare din partea profesorului, tocmai de aceea eu creez activitățile didactice în funcție de nevoile elevilor (nevoi descoperite în urma evaluărilor inițiale, de parcurs și sumative). Prin stagiile profesionale CREFECO am descoperit modalități de a construi activități relevante prin care elevii să atingă progresul în ritm propriu, așa se face că în aceeași clasă, elevii capabili de performanță și elevii care au nevoie de ajutor se simt minunat și colaborează, cooperează.

 

Care sunt indicatorii principali care vă arată că trebuie să lucrați/predați individualizat?

Rezultatele elevilor la evaluările naționale și la testele PISA, admiterea elevilor la licee și, ulterior, integrarea tinerilor pe piața muncii.

 

 

De unde ar trebui să plece schimbarea în educație?

Cred că schimbarea în educație stă în mâinile fiecărui profesor, care se pregătește să-și întâlnească elevii și, cu responsabilitate, îi călăuzește pe drumul cunoașterii.

 

Ce ar trebui să se întâmple la nivel macro pentru a atinge un ideal educațional?

Schimbările din societate influențează puternic educația, astfel încât este afectată uneori relația părinte-elev-profesor. Valorizarea școlii și a principiilor ei ar schimba și percepția asupra necesității școlii în societatea contemporană. Cât despre curriculum, în gimnaziu, acesta este centrat pe competențe, pornind de la Recomandările Comisiei Europene, însă ar fi necesară implementarea unor standarde, cu descriptori de performanță și pentru celelalte materii școlare, ca în cazul limbile străine. Astfel sistemul de evaluare-notare și implicit de progres în învățare al elevului ar beneficia de multiple ameliorări.

 

 

Mica Unire este un moment deosebit în istoria României, marcând un pas important pe drumul unificării naționale. Sărbătorită anual pe 24 ianuarie, sărbătoarea comemorează unirea Principatelor Moldovei și Valahiei sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza în 1859 – acum 166 de ani. Evenimentul a fost unul crucial în formarea statului național român și a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării ulterioare a țării.

 

 

În prima jumătate a secolului XIX, Principatele Române – Moldova și Țara Românească, se aflau sub influența Imperiului Otoman, dar și sub presiunea altor mari puteri europene, precum Imperiul Rus, Imperiul Austriac și Franța. În aceste condiții, ideea unirii celor două principate, care împărtășeau o limbă comună, tradiții similare și un destin istoric similar, a început să prindă contur. Unirea nu era doar un obiectiv politic, ci și un vis național al românilor din ambele principate.

După Revoluțiile din 1848 și tensiunile politice generate de dorința de modernizare a regimurilor de guvernare din Moldova și Țara Românească, s-a ajuns la un punct culminant în 1859, când ideea unirii a fost susținută de către forțele politice din ambele principate, precum și de către marile puteri europene.

Astfel, la 5 ianuarie 1859, Adunarea Electivă din Moldova l-a ales pe Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei. La 24 ianuarie 1859, Cuza a fost ales și domnitor al Țării Românești, printr-o alegere similară a Adunării Elective de la București. Acesta reprezintă un moment de importanță majoră, fiind considerați de mulți un act de unire, chiar dacă formal, fiecare principat continuând să aibă propriile instituții și guverne.

Dubla alegere a lui Cuza a fost un succes diplomatic remarcabil, fiind susținut tacit de marile puteri ale vremii, în ciuda opoziției inițiale din partea Imperiului Otoman. Alexandru Ioan Cuza, cu sprijinul popular și cu ajutorul unor reforme sociale și economice importante, a reușit să își consolideze puterea și să pună bazele unui stat modern și unitar. Mica Unire a fost un proces de integrare politică și economică între cele două principate, ce a culminat cu înfăptuirea unui stat român unificat în 1866, odată cu adoptarea unei noi constituții și cu înlocuirea domnitorului Cuza de către Carol I.

Mica Unire reprezintă începutul procesului de creare a unui stat național unitar român. Deși în mod formal unirea nu a fost completă, țara rămânând încă fragmentată în termeni administrativi și politici, Mica Unire a fost un pas crucial spre realizarea României moderne. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor a marcat începutul unor reforme fundamentale care au transformat societatea românească: reforma agrară, reforma învățământului, reorganizarea armatei și altele. Acestea au avut un impact major asupra dezvoltării economice și sociale a celor două principate.

Un alt aspect semnificativ al Micii Uniri este reprezentarea dorinței de unitate și solidaritate națională a românilor în ambele principate. În ciuda diferențelor de ordin politic și social dintre Moldova și Țara Românească, alegerea unui singur domnitor a transmis un mesaj clar privind încrederea în viitorul unui stat român unit și suveran.

În prezent, 24 ianuarie este sărbătorită în România ca Ziua Unirii Principatelor Române. Sărbătoarea subliniază importanța valorilor de libertate, democrație și progres în societatea românească. De-a lungul anilor, 24 ianuarie a fost marcată prin ceremonii oficiale, parade, evenimente culturale și educaționale, dar și prin diverse activități civice, în care românii din întreaga țară își celebrează apartenența la o națiune unitară.

 

 

La 166 de ani de la Unirea Principatelor Române, în țară se vor organiza numeroase evenimente pentru marcarea acestui moment special. Câteva dintre acestea:

Cluj – În data de 24 ianuarie, primăria organizează diverse activități începând cu ora 11:00 – vor avea loc concerte în intervalul 13:00 – 20:30.

Bihor – În perioada 21-26 ianuarie, la ora 11:00, la Muzeul Orașului Oradea, se organizează un atelier de educație muzeală despre Alexandru Ioan Cuza și Mica Unire, pentru copii, în premieră

Galați – Vineri, 24 ianuarie, începând cu ora 18:30, Teatrul Național de Operă și Operetă Nae Leonar invită publicul să se bucure de prima operetă românească, Crai Nou, o capodoperă a compozitorului Ciprian Porumbescu

Prahova – În data de 24 ianuarie, în intervalul 09:00 – 14:00, Muzeul Județean de Istorie și Arhologie Prahova va putea fi vizitat gratuit.

Bârlad – Ca în fiecare an, Trenul Unirii va fi așteptat la Bârlad. Astfel, Muzeul Național Vasile Pârvan Bârlad invită publicul vineri, 24 ianuarie, începând cu ora 11:30, în Gara CFR Bârlad pentru a primi Trenul Unirii.

Surse foto: De la Carol Popp de Szathmáry – Mihai Oroveanu – „Modern Romania – Photographic Documents (1859-1949)”, ISBN 978-973-1805-89-4, Domeniu public, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=18005760

De la Post of Moldova – http://home.nestor.minsk.by/fsunews/moldova/ps2009/index.html, Domeniu public, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=9276571

De la Mișu Popp – Sursa, Domeniu public, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=45227033

 

Reciclare atractivă pentru elevi cu Banda ASAP

17 februarie 2025 |
Reciclarea este un prim pas pe care îl putem face fiecare dintre noi pentru a ocroti mediul și pentru a construi un viitor verde. Unii elevi, modele pentru adulți, chiar s-au gândit cum ar arăta eroul care salvează lumea și, prin intermediul creativității,...

A fi ferm înseamnă că îți pasă

13 februarie 2025 |
Știm cu toții cât de important este să stabilim limite clare pentru copii. Dar, oare, ne întrebăm câteodată ce înseamnă de fapt acest lucru cu adevărat? Nu sunt doar niște reguli reci, ci moduri prin care le arătăm copiilor că îi iubim și că vor...

Șvarțul, simbolul eleganței în perioada interbelică

12 februarie 2025 |
În perioada interbelică, România cunoștea o efervescență culturală și socială deosebită, iar acest lucru se reflecta și în obiceiurile culinare și în preferințele în materie de băuturi. Una dintre băuturile care s-a bucurat de o popularitate aparte...

Matricea Românească în Școli #7

11 februarie 2025 |
Proiectul educațional „Matricea Românească în Școli – Dezbateri pentru Viitor” continuă să crească și începând cu anul 2025, își extinde activitățile la nivel național, dorind să ajungă în tot mai multe instituții de învățământ din...

Vinul Jidvei a obținut certificarea Denumire de Origine Protejată

6 februarie 2025 |
România a obținut o nouă recunoaștere la nivel european în domeniul viticol, odată cu înregistrarea denumirii “Jidvei” ca Denumire de Origine Protejată (DOP) de către Comisia Europeană. Această certificare atestă unicitatea și calitatea vinurilor...

30 de tineri artiști selectați pentru viitorul artei românești

5 februarie 2025 |
Fundația Regală Margareta a României lansează a 17-a generație de bursieri ai programului național Tinere Talente   Fundația Regală Margareta a României a anunțat cei 30 de tineri artiști care vor beneficia de burse în cadrul celei de a 17-a...

Primăvara începe cu un mărțișor de suflet la Învie Tradiția

4 februarie 2025 |
Începând cu 17 februarie, Învie Tradiția vă invită să celebrați venirea primăverii cu un dar cu totul special. Târgul de Mărțișor care va avea loc în showroom-ul nostru de pe strada Mihai Eminescu, nr 142, este locul unde veți descoperi mărțișoare...

Desenele lui David #31

3 februarie 2025 |
Prevenția este mai bună ca tratamentul..... Prevenția este mama înțelepciunii... Așa spun vechile zicale!   Acum este o perioada cu multe viroze! ,,Se înmulțesc cazurile de viroze, gripe și pneumonii înregistrate săptămâna trecută în...

Retrospectiva anului 2024 pentru ASAP România: experiențe noi dedicate elevilor și școlilor parte din program. Pentru prima oară, concursul BANDA ASAP s-a mutat în offline, printr-o expoziție inedită cu eroi ai reciclării

29 ianuarie 2025 |
ASAP România, programul de responsabilitate socială al Fundației The Institute, susținut de Lidl România, și-a concentrat eforturile în 2024 pe interacțiunea cu elevii din întreaga țară. Aceasta s-a tradus prin experiențe diverse și inedite dedicate lor,...

Țăranul smart, simbol al sustenabilității și al culturii puținului

28 ianuarie 2025 |
Muzeul Satului Bănățean din Timișoara va înregistra marca “Țăranul Smart” la OSIM, într-un demers cultural menit să promoveze comportamentul sustenabil și inteligent al țăranului bănățean, anunță AGERPRES. Prin această acțiune, instituția...

Sărbătoare națională – 24 ianuarie, Mica Unire

24 ianuarie 2025 |
Mica Unire este un moment deosebit în istoria României, marcând un pas important pe drumul unificării naționale. Sărbătorită anual pe 24 ianuarie, sărbătoarea comemorează unirea Principatelor Moldovei și Valahiei sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza în 1859...
 
×

Donează

Împreună putem construi un viitor în care cultura românească este prețuită și transmisă mai departe. Alege să susții Matricea Românească!

Donează