Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit

Pe 7 februarie 2025, în incinta Colegiului Național „I. C. Brătianu” din Pitești, a avut loc a noua ediție a proiectului „Matricea Românească în Școli – Dezbateri pentru Viitor”. Elevii clasei de a X-a au fost invitați să participe la o sesiune interactivă de dezbateri, menită să le dezvolte abilitățile de argumentare și să le stimuleze gândirea critică.

Evenimentul s-a desfășurat sub forma dezbaterilor socratice, o metodă educațională ce promovează dialogul deschis, analiza logică și explorarea ideilor din multiple perspective. Elevii au avut ocazia să își exprime opiniile, să își susțină ideile cu argumente bine structurate și să asculte activ punctele de vedere ale colegilor lor. Schimbul de idei și atmosfera implicată au transformat această sesiune într-o experiență educativă valoroasă.

Coordonatorii activității, Luca Onica și Ispas Andrei Gabriel, reprezentanți ai Asociației Culturale Matricea Românească, au ghidat elevii pe parcursul dezbaterilor, încurajându-i să își dezvolte gândirea analitică, să colaboreze eficient și să își exprime opiniile într-un mod clar și argumentat. Sub îndrumarea lor, participanții au fost motivați să își depășească limitele și să se implice activ în discuții.

Mulțumim Colegiului Național „I. C. Brătianu” pentru sprijinul oferit în organizarea acestui eveniment. Astfel de inițiative sunt esențiale pentru formarea tinerilor, oferindu-le ocazia de a învăța prin dezbatere și de a-și dezvolta abilități esențiale pentru viitor.

Își aduce aminte despre el că era un copil aventuros, ce mergea zilnic cu curiozitățile la braț. Și le-a satisfăcut explorând natura. Culmea, George Năzăreanu nu și-a trăit copilăria la țară, în vatra unui sat țărănesc, ci în inima capitalei, dar tot ce a fost sub soare a fost pentru el un univers tainic și fascinant.

Azi, profesor naturalist, împletește pasiunea sa pentru natură cu educația pe care o oferă copiilor de la clase despre mediul înconjurător. Deși îl recomandă diplome în biologie, ecologie, pedagogii alternative, arte teatrale în educație și pedagogia învățământului primar și preșcolar, George crede cu desăvârșire că adevărata esență a educației este entuziasmul ce îl poartă în inimă. Plăcerea cu care vine în fața copiilor câștigă detașat în detrimentul atestatelor pe care le-a obținut în domeniul său. Nu își face meseria cu mâinile la spate, nici nu dictează, nici nu îi obligă pe copii să memoreze sau să repete, ci să fie deschiși să primească ceea ce natura oferă.

De când a intrat în câmpul muncii, a „gustat” din mai multe domenii, dar ceea ce face în prezent îi aduce satisfacția cea mai mare, mai ales de când are și alt rol în societate, cel de tată. Să-l cunoaștem!

 

 

Profesor naturalist este titulatura dumneavoastră. Ce vă recomandă diplomele?

Port cu mândrie titulatura de „profesor naturalist”, deoarece reflectă pasiunea mea pentru educația în natură și angajamentul meu de a promova o înțelegere profundă a mediului înconjurător. În rolul meu, combin cunoștințele științifice cu metode pedagogice inovatoare, creând experiențe educaționale autentice pentru elevi, direct în inima naturii. Acest demers nu doar că îi ajută pe elevi să aprecieze și să înțeleagă complexitatea lumii naturale, dar îi și inspiră să devină cetățeni responsabili, conștienți de impactul lor asupra mediului. Deși am o serie de diplome în biologie, ecologie, pedagogii alternative, arte teatrale în educație și pedagogia învățământului primar și preșcolar, cred cu tărie că adevărata esență a educației este pasiunea, nu doar diplomele.

 

Ce presupune mai exact această funcție în sistemul educațional sau în instituția unde activăți?

În prezent, la Karin’s Kids Academy, coordonez programe educaționale care încurajează interacțiunea directă cu natura și folosirea mediului înconjurător ca o clasă extinsă. Printre acestea se numără Cercetașii Naturii, Călători în jurul lumii, Științele Pământului și Clubul Invențiilor.

 

Cât de frumos sună povestea escapadei dumneavoastră academice? Ați urmat un drum liniar profesional sau a fost unul sinuos?

Drumul meu profesional nu a fost liniar, ci plin de curbe și explorări. În copilărie, am avut oportunitatea de a însoți cercetătorii Institutului de Speologie „Emil Racoviță” în diverse expediții științifice, experiențe care mi-au deschis apetitul pentru cunoaștere și m-au învățat să mă simt acasă oriunde în natură. Am vizitat frecvent și Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, loc pe care îl consider o a doua casă, petrecând o bună parte din copilăria mea în acest refugiu al naturaliștilor. Aici mi-am început și cariera, participând la proiecte de mediu, contribuind la realizarea expozițiilor temporare și permanente, și conștientizând publicul prin diverse programe TV. Am susținut și numeroase conferințe educaționale și școli de vară.

În paralel cu acestea, am explorat fotografia și grafica digitală, colaborând cu diverse instituții culturale. Odată cu nașterea fiului meu, Noar, interesul meu pentru educație s-a intensificat, iar lecturile din acea perioadă m-au condus spre pedagogie. După un an ca învățător, am schimbat domeniul spre grafica digitală, dar această schimbare a durat doar două săptămâni. Am descoperit din întâmplare Karin’s Kids Academy, un spațiu educațional unic în interiorul pădurii Băneasa, ce include o peșteră, un râu, o cascadă și o căsuță tip hobbit. Aici activez din 2017 și a devenit rapid al treilea loc unde mă simt ca acasă.

 

 

Dacă ar fi să vă întoarceți la vremea când ați ales această meserie, ați lua aceeași decizie privind cariera profesională?

Fără îndoială, aș alege din nou această carieră. Educația și natura sunt două dintre cele mai profunde pasiuni ale mele, iar combinarea acestora în profesia de profesor naturalist a fost cea mai bună decizie pe care am luat-o vreodată. A observa zâmbetele copiilor, a asculta concluziile lor și a trăi emoțiile lor în timp ce descoperă minunile naturii reprezintă o recompensă inestimabilă, pe care nu aș schimba-o pentru nimic în lume. De asemenea, această profesie aduce un beneficiu inestimabil de a modela atitudini responsabile față de mediul înconjurător, contribuind astfel la un viitor mai bun.

 

Mai sunt tinerii dornici să intre în sistemul de învățământ? Se înclină balanța spre o carieră didactică sau câștigă alte domenii în detrimentul educației?

Nu pot răspunde cu exactitate, dar sunt convins că există fluctuații în interesul tinerilor pentru cariere în educație, la fel ca în majoritatea domeniilor intelectuale. În schimb, am constatat o reînnoire a entuziasmului pentru învățământul alternativ și educația outdoor. Aceste abordări atrag nu doar tineri, ci și persoane cu ani de experiență în alte domenii, care doresc să contribuie la schimbarea în educație prin metode inovative și personale. Această dinamică are un potențial imens de a revigora constant peisajul educațional, deoarece inovațiile apar adesea la intersecția diferitelor domenii de expertiză.

 

Care sunt valorile pe care doriți să le transmiteți elevilor dumneavoastră? Ce bune convingeri doriți să le insuflați?

Valorile pe care mi-am propus să le transmit elevilor mei includ respectul pentru natură și pentru diversitate, curiozitatea neîncetată, comunicare eficientă și capacitatea de rezolvare a problemelor. Aceste valori sunt esențiale pentru a forma cetățeni responsabili și conștienți, care sunt pregătiți să facă față provocărilor viitorului, indiferent care vor fi acestea.

Copilul este în centrul unei activități, dar cât de mult contează să aibă un profesor care să-i șlefuiască toate capacitățile pe care le deține de pe toate ariile?

În ceea ce privește trezirea interesului pentru educație, este absolut esențial ca profesorii să fie nu doar transmițători de cunoștințe, ci să dezvolte relații pozitive apropiate cu elevii lor, pentru a putea să recunoască și să cultive talentele diverse ale fiecărui copil, din postura de mentori. Atunci când copiii sunt încurajați să exploreze și își dezvolte toate aspectele capacităților sale, de la cele fizice și cognitive până la cele sociale și emoționale, se simt mai valoroși și încrezători în propriile forțe, crescând astfel nu doar academic, ci și personal, pregătiți să contribuie activ și pozitiv la societate.

 

Cum e să vă aplecați asupra particularităților de vârstă mică, mai exact vârsta preșcolară, având în vedere experiența acumulată ca ecolog, grafician, web designer?

A lucra cu preșcolarii, având un fundal diversificat, îmi permite să aduc învățământul la un nivel foarte intuitiv și vizual, ceea ce este ideal pentru această vârstă. Integrarea artelor vizuale și a tehnologiei în lecțiile de știință și nu numai, oferă o experiență de învățare bogată și captivantă, care le stârnește curiozitatea naturală și îi ajută să înțeleagă lumea înconjurătoare în moduri noi și creative.

 

După schimbarea carierei ați urmat vreun program de specializare sau ați participat la cursuri de dezvoltare continuă în ceea ce privește pedagogia?

Da, am participat la numeroase programe de formare continuă în pedagogie. Aceste cursuri m-au ajutat să-mi redefinesc abordarea pedagogică, să depășesc limitele convenționale și să rămân informat cu privire la ultimele cercetări în educație, aspecte cruciale pentru menținerea unui mediu de învățare adaptat vremurilor actuale. M-am specializat în programe educaționale legate de mediul înconjurător și, în acest context, am obținut acreditarea de Educator National Geographic, ceea ce îmi permite nu doar să dezvolt mentalitatea de explorator în rândul copiilor, dar și să accesez o comunitate globală de profesori, exploratori și oameni de știință. De asemenea, fac parte și din comunitatea NASA Sparks Next Gen STEM Trainers, ceea ce mă ține la curent cu ultimele proiecte de nișă.

Recent, la conferința AIDUCATION’25, am realizat că integrarea diverselor forme de inteligență artificială (imagini, audio, video etc.) are potențialul de a transforma radical actul și procesul educațional în anii următori. Printre cele mai influente formări au fost Programul de Mentalitate Deschisă în Educație, oferit de Asociația SuperTeach, și Masterul de Pedagogii Alternative și Artă Teatrală în Educație de la FPSE, Universitatea din București, care mi-au schimbat profund perspectiva asupra educației și au avut un impact semnificativ și în viața mea personală.

 

Cum arată o zi de-a dumneavoastră la grădiniță?

O zi tipică la grădiniță este plină de energie și variată în activități. De la explorarea naturii, la proiecte artistice și experimente științifice, împreună cu colegii mei oferim copiilor o gamă largă de experiențe menite să le stimuleze gândirea și creativitatea. Fiecare zi aduce o nouă aventură, și nu interacționăm doar cu o singură grupă, ci cu întreaga comunitate, împărțită pe mai multe niveluri de vârstă.

 

După care pedagogie vă ghidați și ce misiune considerați că vă revine odată cu această meserie?

Ca abordare educațională, rezonez cu pedagogiile Freinet și Reggio Emilia, pe care le-am studiat intens, integrând totodată în activitatea mea elemente din pedagogiile Scout, Outdoor, Step by Step, Montessori și Waldorf.

Consider că toate experiențele cumulate în timp, au adăugat straturi valoroase de cunoștințe, mi-au modelat viziunea asupra lucrurilor și m-au echipat cu uneltele necesare pentru a crea un mediu de învățare interactiv și captivant, unde copiii pot explora și descoperi prin experiențe practice și relevante pentru viața reală. De la studii biologie la pedagogie și artă teatrală, această diversitate în formarea mea profesională m-a ajutat să dezvolt un stil de predare propriu și adaptabil la diferite situații, care răspunde nevoilor diverse ale copiilor.
Pun accent puternic pe învățarea activă, experienţială și contextualizată. Misiunea mea este să îi ajut pe copii să devină învățători autonomi, care să poată folosi cunoștințele dobândite în moduri practice și să înțeleagă profund legăturile dintre știință, natură și societate.

 

Care sunt resursele din natură de care vă folosiți cel mai des la activități sau fructificați orice?

Tot ce e sub soare poate fi folosit drept material didactic. Ceea ce contează este cum combini elementele între ele, cum le contextualizezi, cum le dai valoare și cum facilitezi procesul de învățarea cu ajutorul acestora.

 

Educația tradițională vine cu multă informație, iar cea în natură vine cu multă explorare?

Educația în natură completează învățământul tradițional, adăugând experiențe autentice prin explorare și experimentare. În natură, copiii își conduc propriul proces de învățare, ceea ce le crește încrederea în sine și stimulează dorința de cunoaștere. Echilibrul între informație teoretică și explorarea liberă este esențial pentru dezvoltarea unei înțelegeri holistice a sinelui, a mediului înconjurător și a abilităților de viață durabile.

 

Să înțeleg că ați fost prieten cu natura de mic, că ați explorat la pas comunitatea în care ați trăit? Apropo de această curiozitate, unde exact v-ați născut?

Da, am crescut explorând natura. Deși m-am născut și am crescut în București, blocul copilăriei mele se află la câteva sute de metri de Parcul Tineretului, pe care îl consider cel mai frumos din oraș. Adesea mergeam în parc cu prietenii la joacă, fie cu bicicletele sau mingea, fie pur și simplu pentru a explora, iar când descopeream o zonă nouă, ne imaginam propria lume în acel spațiu.

 

Cum era George în copilărie? Curios ca generațiile de azi sau, poate, un copil care a avut parte de limite și constrângeri cu care azi nu mai este de acord și nici copilul său nu dorește să crească și să se dezvolte astfel?

În copilărie, eram extrem de curios și aventuros, ca orice copil de altfel. Mereu în căutare de noi descoperiri, am fost întotdeauna precaut, punând siguranța pe primul plan. Deși am întâmpinat și limite, am învățat să valorific fiecare experiență ca o oportunitate de învățare. Aceste experiențe m-au învățat, ca adult, valoarea libertății și a explorării personale, ceea ce m-a determinat să adopt o abordare deschisă și inclusivă în educația propriei familii și în practica mea profesională. Astăzi, mă preocup să cultiv în elevii mei curiozitatea și dorința de explorare, asigurându-mă că au un spațiu ofertant și că se simt împuterniciți să învețe din propriile experiențe. De aceea, este important ca profesorii să faciliteze un mediu de învățare în care copiii să se simtă valorizați și înțeleși, nu limitați sau constrânși.
Sper ca experiențele și perspectivele pe care le-am împărtășit să inspire și să motiveze nu doar tinerii profesori, ci și pe cei care cred în puterea educației de a schimba lumi. În final, indiferent de provocările pe care le întâlnim în acest parcurs profesional, să rămânem uniți în misiunea noastră de a deschide minți și de a modela inimi deschise spre un viitor mai bun.

 

În perioada 24 februarie – 18 martie 2025, Muzeul Palatului Principilor Transilvaniei din Alba Iulia găzduiește expoziția „Mărțișoare cu istorie, 1879-1940”, oferind vizitatorilor ocazia de a descoperi îndeaproape tradiția mărțișorului de-a lungul decadelor.

În cadrul expoziției, vizitatorii vor putea admira mărțișoare cu care românii au contribuit la finanțarea apărării navale și aeriene a țării, cele din perioada Regalității interbelice, cu chipul suveranilor României, precum și unele de inspirație folclorică Art-Nouveau. Toate acestea alcătuiesc o colecție privată de excepție, pusă la dispoziție de cpt. Anghel Georgian, prezentată pentru prima dată în această formulă. Membru al Asociației Filateliștilor Tomis Constanța și colecționar pasionat, Anghel Georgian a expus atât în România, cât și în străinătate, fiind un obișnuit al muzeelor din toată țara. Acesta deține cele mai vechi mărțișoare datate din România, iar o parte dintre acestea vor fi expuse.

Vernisajul va avea loc luni, cu participarea colecționarului. Acesta va prezenta publicului, de asemenea, și volumul “Mărțișoarele Flotei Naționale Române 1913-Colecția Anghel Georgian”, un album fotodocumentar realizat de Centrul Cultural Județean Constanța Teodor T. Burada, care explorează ampla manifestare națională din 1913 pentru susținerea flotei române.

Organizatorii au transmis și un mesaj vizitatorilor – “Fie că evocă folclorul și tradițiile, fie că ilustrează istoria României interbelice, Regalitatea sau Apărarea țării, aceste mărunte, dar prețioase mărturii ale altor vremi combină funcția de protecție cu cea estetică, la care se adaugă cea de utilitate publică. Cum anume? Vă invităm să descoperiți vizitând expoziția începând de luni, 24 februarie, până în 18 martie, inclusiv.”

 

 

O fereastră spre trecut

Muzeul Palatului Principilor Transilvaniei este una dintre cele mai valoroase instituții culturale din România, situată în Alba Iulia, un oraș cu o moștenire istorică deosebită. Clădirea care găzduiește muzeul este un monument remarcabil al epocii medievale și renascentiste, având o importanță deosebită pentru istoria Transilvaniei.

Construit în secolele XVI-XVII, Palatul Principilor a fost reședința conducătorilor Transilvaniei, inclusiv a unor figuri marcante precum Mihai Viteazul. Clădirea a fost martoră unor evenimente semnificative din istoria regiunii, servind nu doar ca locuință domnească, ci și ca centru administrativ și politic.

De-a lungul timpului, palatul a suferit numeroase transformări. Inițial construit în stil renascentist, el a fost extins și modificat de-a lungul secolelor, îmbinând elemente arhitecturale gotice, baroce și neoclasice. În perioada habsburgică, a fost utilizat ca spațiu militar, iar în secolul XX a fost afectat de lipsa lucrărilor de restructurare, deteriorându-se considerabil.

În prezent, datorită unui amplu proces de restaurare, Palatul Principilor Transilvaniei și-a recăpătat o parte din strălucirea sa de odinioară și a fost transformat într-un muzeu de referință pentru patrimoniul cultural al României.

Recent inaugurat, Muzeul are ca scop conservarea, valorificarea și promovarea patrimoniului istoric și cultural al Transilvaniei. Colecțiile sale include artefacte de mare valoare, documente, obiecte de artă și exponate care reflectă diverse etape istorice prin care a trecut palatul. În sălile sale, vizitatorii pot admira fresce originale, elemente arhitecturale renascentiste și obiecte de mobilier istoric. În cadrul acestuia se organizează expoziții temporare, dedicate unor teme variate, de la istoria medievală a Transilvaniei, până la tradițiile locale. În plus, vizitatorii pot descoperi și colecții de documente și artefacte, care oferă informații despre perioada în care Alba Iulia a fost un centru politic și cultural important al regiunii. Muzeul organizează frecvent și evenimente culturale, ateliere educaționale și conferințe, toate având scopul de a aduce mai aproape de public istoria fascinantă a acestui loc.

Un proiect la care s-a lucrat intens în ultimii ani a fost restaurarea corpului E al Palatului, care a permis redeschiderea unor săli impresionante pentru vizitare. Lucrările au inclus conservarea frescelor, refacerea elementelor arhitecturale originale și modernizarea spațiilor interioare, astfel încât acestea să poată găzdui în condiții optime expoziții și evenimente culturale.

Această restaurare este doar un prim pas în recuperarea completă a edificiului. Autoritățile locale și specialiștii în patrimoniu continuă să lucreze la reabilitatea întregului ansamblu, cu scopul de a reda publicului un monument istoric de excepție.

Sursă foto: palatulprincipilor.ro, alba24.ro

 

Iașul a răsunat duminică, 16 februarie, de glasurile magice a peste 800 de copii. Cum, nu știi unde? La cea de-a patra  ediție a Magic&Ludic Festival, care  revenit în inima Moldovei să aducă bucurie familiilor, dar mai ales celor mai mici. Toți s-au bucurat de experiențe de neuitat, de ateliere care le necesită creativitatea, energia și ambiția. S-a venit cu multă energie, zâmbete și optimism pe 16 februarie, la Agora.

 

 

Artiștii  Yoki Doki au venit de peste granițe pentru a crea o atmosferă magică pentru copiii mici și mari. Mascotele Unicorn, Elefănțica,Vulpița, Iepurașul, Ursul Roz, Brioșa vor întâmpina invitații. Vor urma programe distractive precum Bule de săpun, Chimic Show, Show de Magie alături de personajele Lollipops, clovnii Yoki și Doki și personajele Among Us.

Cum picii noștri sunt mereu cu energie bună și cât mai dornici de implicare, au fost pregătite surprize, cum ar fi și  un concurs de gătit. Și nu de orice fel. Burgeri, un deliciu pentru cei mici. Ei au sosit cu voia bună, de restul ingredientelor secrete s-au ocupat organizatorii. Iar atelierele nu s-au oprit aici. La Magic&Ludic, toți au luat parte la activități  de animație, caligrafie, cursuri de prim ajutor, jocuri interactive pe podea și un flashmob. Nu uităm ca la noi s-a venit cu multă energie și s-a plecat cu bucurie!

 

 

Iar spectacolul de magie și vânătoarea de comori i-au făcut curioși și nerăbdători să afle ce surprize  le-au mai fost pregătite. Toate momentele, zâmbetele a fost surprinse la un photo corner. Da, da, ați auzit bine, s-au făcut amintiri ce rămân imprimate mult timp de duminică încolo.

 

 

Noi știm că lucrurile bune se fac cu oameni cu suflet cald, astfel că la ediția din acest an, zeci de copii din Rediu au venit să simtă la rândul lor bucurie, s-au distreze alături de Magic&Ludic Festival și au avut  parte de momente magice datorită celor care vor să le aducă zâmbetul pe buze. “Complici” pentru o zi de neuitat au fost primarul comunei Rediu din Iași, alături de doamna director, care le-a oferit oportunitatea de a trăi clipe de veselie maximă la Iași. Noi spunem doar că i-am așteptat cu brațele deschise.

 

„Copiii trebuie învățați cum să gândească, nu ce să gândească” ne spune antropologul Margaret Mead

În era digitală, copiii noștri sunt, în mare parte, consumatori.

 

 

E un adevăr.

Accesul rapid la tehnologie le oferă un flux constant de informații, jocuri și conținut video, ceea ce îi transformă în utilizatori pasivi. Platformele de socializare, aplicațiile și videoclipurile scurte îi captivează, dar rareori le stimulează creativitatea.

Totuși, există și copii care devin creatori.

Unii scriu povești, desenează digital, programează jocuri sau creează conținut video original. Diferența o face educația și încurajarea explorării. Dacă sunt ghidați corect, copiii pot folosi tehnologia nu doar pentru consum, ci și pentru a-și exprima ideile.

Copiii pot fi atât consumatori, cât și creatori. Creatori. Și noi îi dorim așa. Responsabilitatea noastră, ca adulți, este să-i îndrumăm spre un echilibru, astfel încât să nu fie doar spectatori ai lumii digitale, ci și arhitecții ei.

Ca părinte, poți face multe pentru a încuraja copilul să fie un creator, nu doar un consumator al tehnologiei. Vrei și tu câteva idei?

Oferă tu alternative creative: încurajează-l să scrie povești, să deseneze, să construiască sau să creeze conținut propriu, în loc să petreacă ore întregi pe platforme de divertisment pasiv.

Folosește tehnologia ca un instrument de creație: există aplicații și programe care permit editarea video, programarea de jocuri, compunerea de muzică sau designul grafic. Ajută-l să descopere aceste resurse și să le folosească productiv.

 

 

Fii tu un model pozitiv: dacă tu folosești tehnologia în mod creativ (scrii, fotografiezi, creezi proiecte), copilul va învăța prin exemplu și va fi mai motivat să facă la fel.

Stabilește limite echilibrate: nu interzice tehnologia (fructul oprit este cel mai dorit…), dar setează reguli clare pentru a evita consumul pasiv excesiv. De exemplu, pentru fiecare oră de consum, propune o activitate creativă. Cu tine, cu prietenii, cu tovarășii de la clubul de pictură.

Încurajează curiozitatea și explorarea: oferă-i cărți, cursuri derulate în persoană sau materiale educative care să îi dezvolte imaginația și abilitățile practice. Înscrierea la cluburi de artă, de prim ajutor, robotică sau scriere creativă, cor, gătit, teatru și câte și mai câte reprezintă soluții excelente.

Ce mai citim pe această temă?

„The Shallows: What the Internet Is Doing to Our Brains” – Nicholas Carr

Cartea explorează cum internetul modifică modul în care gândim, învățăm și creăm, argumentând că expunerea excesivă la conținut pasiv poate limita creativitatea copiilor.

 

 

„Copiii digitali. Cum să-ți crești copilul în lumea actuală” – Gabriela Maalouf

O carte practică ce oferă sfaturi pentru părinți despre cum să își ajute copiii să folosească tehnologia într-un mod echilibrat, stimulând creativitatea și gândirea critică.

„Creierul copilului tău. 12 strategii revoluționare pentru a cultiva mintea în dezvoltare a copilului tău” – Daniel J. Siegel & Tina Payne Bryson 

Cartea explică modul în care tehnologia și mediul influențează dezvoltarea creierului copilului și oferă strategii concrete pentru a-l ajuta să devină mai creativ, autonom și echilibrat emoțional.

Toate sunt o alegere excelentă pentru părinții care vor să înțeleagă mai bine cum să sprijine creativitatea și dezvoltarea sănătoasă a copilului lor în era digitală.

Noi vrem să înțelegem mai bine tot ce ține de sfera digitală. Tu?

 

Arta și muzica viitorului se dezvăluie publicului pe 24 februarie la Elite Art Gallery

 

Fundația Regală Margareta a României marchează debutul unei noi generații de artiști și muzicieni talentați prin evenimentul Identități, o expoziție de arte vizuale și un recital de muzică clasică, care vor avea loc pe 24 februarie 2025, în cadrul Elite Art Gallery din București. Acest moment, aflat la a 12-a ediție, reprezintă prima ocazie de promovare în care bursierii programului Tinere Talente 2025 își prezintă viziunea artistică în fața publicului larg.

 

Tineri artiști și muzicieni pe drumul afirmării

Ajuns la cea de-a 17-a ediție, programul național Tinere Talente oferă sprijin unui număr de 30 de tineri artiști și muzicieni cu vârste între 14 și 24 de ani, care provin din medii cu posibilități financiare reduse. Prin burse, sesiuni de mentorat intergenerațional, masterclass-uri și evenimente de promovare, acești tineri primesc oportunitatea de a-și dezvolta talentul și de a-și face cunoscută vocea artistică.

 

Expoziție de arte vizuale și recital de muzică clasică

În perioada 24 februarie – 2 martie 2025, Elite Art Gallery din București (Piaţa Naţiunile Unite nr. 3-5, Bl. B2, parter) va găzdui expoziția de arte vizuale a bursierilor Tinere Talente, ediția 2025, curatoriată de Ileana Dana Marinescu, mentor în cadrul proiectului. Vizitatorii vor putea descoperi lucrări din domenii variate, precum pictură, grafică, design vestimentar, arte și design textil, foto-video, create de cei 15 artiști vizuali selectați anul acesta.

Vernisajul expoziției va avea loc luni, 24 februarie, ora 18:00, în prezența Alteței Sale Regale Principesa Sofia și va fi urmat de un recital de muzică clasică susținut de tinerii muzicieni bursieri de la ora 18.30, ale căror interpretări la pian, saxofon, violoncel, oboi, fagot, flaut, clarinet, corn vor cuprinde lucrări din repertoriul compozitorilor I. Clarke, P. Gaubert, J. Haydn, M. Dring, G. Grovlez, F. Poulenc, I. Deterling și P. Iturralde. Programul muzical a fost pregătit sub îndrumarea lui Emil Vișenescu, prim clarinetist la Filarmonica George Enescu și mentor al proiectului Tinere Talente.

 

O invitație deschisă iubitorilor de artă și muzică

Accesul la evenimentul Identități este liber, oferind publicului ocazia de a descoperi și susține tinerii artiști ai României. Este un prilej de a lua contact direct cu noua generație de creatori și interpreți, dar și de a contribui la viitorul cultural al țării. Cei care doresc să sprijine programul Tinere Talente pot face o donație online pe www.frmr.ro/donationline.

 

România are nevoie de artă!

Prin programul Tinere Talente, Fundația Regală Margareta a României își reafirmă angajamentul de a sprijini tinerele generații de artiști și de a le oferi oportunități pentru dezvoltarea și promovarea lor. Lista celor 30 de bursieri ai anului 2025 poate fi consultată aici.

Programul de vizitare a expoziției: luni – vineri, orele 11 – 19, cu intrare gratuită.

 

Foto: Anca Arambașa

 

Despre programul Tinere Talente

Programul național Tinere Talente, derulat de Fundația Regală Margareta a României, a debutat în anul 2009 cu scopul de a sprijini și promova tinerii artiști talentați care provin din familii cu venituri reduse și care au nevoie de sprijin financiar pentru a-și atinge adevăratul potențial și a-și exprima talentul. Ceea ce diferențiază programul Tinere Talente de alte proiecte care oferă burse este abordarea holistică, centrată pe dezvoltarea și afirmarea acestor artiști în devenire. Pe lângă sprijinul financiar, tinerii primesc îndrumarea unor mentori valoroși, pregătire prin masterclass-uri și au oportunități de promovare foarte importante, toate acestea creând o platformă de lansare în cariera artistică. Până în prezent, 470 de burse au fost acordate tinerilor talentați, aflați la început de drum, care studiază muzica sau artele vizuale în licee și universități din România, fiind ajutați să-și depășească greutățile financiare și să continue să-și exprime valoarea artistică. În susținerea bursierilor, au fost organizate 141 recitaluri și concerte, 87 de expoziții, 138 sesiuni de mentorat sau masterclass. De-a lungul timpului, peste 2 milioane de euro au fost investiți în viitorul artistic al României. Programul Tinere Talente este recunoscut ca Cel mai bun Program de artă și Cultură din România, de 4 ori laureat la Gala Societății Civile. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.tinteretalente.org.

 

Despre Fundația Regală Margareta a României

Fundația Regală Margareta a României a fost înființată în 1990 de către Regele Mihai I al României și Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române. Cu o activitate de 35 de ani, Fundația Regală Margareta a României sprijină copii, tineri și vârstnici prin intervenții durabile, bazate pe schimbul de experiență și valori între generații. De-a lungul timpului, Fundația s-a implicat în numeroase proiecte sociale, culturale şi de susținere a educației şi talentului artistic. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.frmr.ro.

***

Despre Elite Art Gallery

Din 2003 ELITE ART GALLERY prezintă publicului expoziții de artă contemporană, expunând artiști români reprezentativi. Expoziții concepute inițial cu lucrările realizate în tabăra de Artă de la Balcic, au fost extinse spre multiple teme și proiecte artistice. Ca parte a Asociației ELITE ART CLUB UNESCO, ELITE ART GALLERY și-a construit în toți acești ani un portofoliu solid cuprinzând expoziții, competiții artistice dedicate tinerilor artiști și alte proiecte adiacente. Asociația implementează proiecte în domeniul artelor vizuale și muzicii, dar și proiecte educaționale, prin care contribuie la susținerea tinerilor artiști. Acest proiect găzduit de Elite Art Gallery și implementat de Fundația Regală Margareta a României este unul dintre ele.

 

În 2027, județul Harghita va purta prestigiosul titlu de Regiune Gastronomică a Europei, conform deciziei oficiale a Institutului Internațional de Gastronomie, Cultură, Arte și Turism (IGCAT). Această distincție recunoaște excelența gastronomică a regiunii și angajamentul său față de promovarea turismului sustenabil și a valorilor culturale locale.

În perioada 6-11 octombrie 2024, un juriu internațional de experți din partea IGCAT a vizitat județul Harghita pentru a evalua patrimoniul gastronomic local, inițiativele comunitatea și eforturile orientate către turismul sustenabil. Dr. Diane Dodd, președinta IGCAT și fondatoarea World Region of Gastronomy Award, a subliniat valorile culturale din Harghita, armonia naturală a peisajului și colaborarea strânsă dintre comunitățile locale.

Ceremonia oficială de acordare a titlului a avut loc în data de 6 februarie 2025, în județul Harghita. La momentul înmânării premiului, au fost evidențiate ospitalitatea localnicilor, moștenirea gastronomică și multiculturalismul specific județului. Această recunoaștere internațională oferă județului o vizibilitate sporită și creează oportunități pentru promovarea ofertei gastronomice bogate și diverse, conform reprezentanților județului.

 

 

Consorțiul care a coordonat candidatura județului Harghita își propune să creeze un ecosistem alimentar sustenabil, care să sprijine economia locală, să protejeze valorile culturale și să îmbogățească diversitatea gastronomică europeană. Sub sloganul „Gustă județul Harghita!”, planificările pentru programele și evenimentele gastronomice ce vor avea loc în 2027 au început deja. De exemplu, la ediția de primăvară a Târgului de Turism al României, programată între 20 și 23 februarie 2025, standul Visit Harghita va include o bucătărie demonstrativă ca punct de atracție.

Obținerea titlului de Regiune Gastronomică a Europei reprezintă o oportunitate majoră pentru județul Harghita de a-și promova patrimoniul gastronomic și cultural pe plan internațional. Este de așteptat ca această recunoaștere să atragă un număr crescut de turiști în regiune, contribuind astfel la dezvoltarea turismului și a economiei locale. De asemenea, titlul încurajează păstrarea și protejarea alimentelor, băuturilor și produselor agricole locale, precum și valorile culturale și naturale specifice zonei.

 

 

Descoperă Harghita!

Harghita este un județ situat în inima României, cunoscut pentru peisajele montane spectaculoase, apele minerale, pădurile bogate și ospitalitatea locuitorilor. Cultura gastronomică a județului Harghita este un amestec fascinant de influențe secuiești, maghiare și transilvănene, păstrată cu grijă generație după generație. Bucătăria locală se bazează pe ingrediente naturale, adesea provenite din fermele mici sau culese din flora spontană a regiunii.

Județul este renumit pentru preparatele sale rustice, cu arome bogate și ingrediente locale. Printre deliciile tradiționale se numără: supa de găluște cu lapte (tejbegríz leves), kurtos kalacs (cozonacul secuiesc), szekely gulyás (gulașul secuiesc), brânza de burduf și cașcavalul afumat – brânzeturi maturate și afumate în coajă de brad, ciorba de cartofi cu tarhon și palinca de afine sau zmeură.

 

Curiozități despre Harghita

Este cel mai împădurit județ din România, având peste 60% din suprafață acoperită de păduri, ceea ce explică bogăția sa în ciuperci sălbatice, fructe de pădure și vânat. Este considerat ținutul urșilor, în jud. Harghita aflându-se cea mai mare populație de urși bruni din Europa. Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din România, se află în Harghita și este o atracție turistică importantă. În apropiere, se găsește și tinovul Mohoș, o mlaștină unică cu plante rare. Harghita este unul dintre cele mai curate județe din România, datorită aerului montan și abundenței izvoarelor minerale.

Festivalurile gastronomice din Harghita sunt faimoase, printre cele mai cunoscute fiind Festivalul Secuiesc al Cartofului și Zilele Kürtőskalács. În Harghita există tradiția de a bea apă minerală direct de la sursă, multe sate având izvoare naturale cu apă carbogazoasă naturală, folosită atât pentru băut, cât și pentru prepararea mâncărurilor.

 

 

Pentru 2027, autoritățile locale și comunitatea gastronomică pregătesc o serie de evenimente, precum târguri gastronomice internaționale pentru promovarea produselor tradiționale, demonstrații culinare și ateliere de gătit cu bucătari locali și internaționali, tururi gastronomice în fermele și stânele din Harghita și festivaluri ale vinului și pălincii pentru degustarea băuturilor autentice.

Sursă foto: Facebook Visit Harghita – Cabana Madarasi Menedékház, Facebook Visit Harghita – István Kósa, Facebook Visit Harghita – Péter András, Facebook Visit Harghita –  Kolozsi Robi

 

Explozia frustrării

-NUUUUUU, nu!, mi-a ieșit oribil, urăsc girafa asta, nu sunt în stare să desenez o girafă!

Hârșșștiiiiiiii! Sunet de foaie ruptă. Ai auzit și tu?

 

Cum reacționăm ca părinți?

Stai puțin, nu te grăbi! Vrei să-i spui copilului tău perfecționist că vrei să-l ajuți? Păi… nu va ajuta, mai mult ca sigur! Transformi totul în discuție despre tine (tu știi și tu poți), iar el are nevoie să își reconfirme că el poate! Așa că mă gândesc că ar fi bine să mergi spre fiul tău și să îi spui cu o voce mică: ,,Ajutor?” (adică: ai avea nevoie de ceva ajutor?). Chiar așa, un singur cuvânt: ,,Ajutor?”

 

 

Ce să facem dacă spune NU sau DA?

Dacă spune NU, este un nu ferm. Dacă spune DA, atunci implică-te cât mai puțin posibil, cât mai delicat, și dă-i puterea să încerce iar. Folosește-te de nonverbal: arată-i fața ta tristă care înțelege prin ce trece, spune ce vezi: ,,nu a fost să fie de data asta”, fii gutural: mmmmm, ufff, mdaaa, îhhhh. Empatizează nonverbal cu ceea ce simte acum, în dorința sa de a crea ,,desenul perfect”. Așa ne putem ajuta copiii să stea cu frustrarea, să învețe să o tolereze și să o depășească.

 

Frustrarea și rolul său în dezvoltare

Frustrarea este o emoție naturală, dar greu de gestionat, mai ales pentru copii. Este sentimentul care povestește așa: ai vrea să obții un rezultat, dar ceva te împiedică. În fața eșecului, un copil poate deveni furios, dezamăgit sau chiar poate să renunțe cu totul. Dar tocmai aici este cheia rezilienței – capacitatea de a încerca din nou, de a învăța din greșeală și de a nu se lăsa copleșit de emoție.

 

Cum îi ajutăm pe copii să fie rezilienți?

Ce putem face noi ca părinți? Să fim alături de ei fără să îi grăbim, să îi lăsăm să experimenteze frustrarea fără să le oferim imediat soluția. Copiii trebuie să simtă că frustrarea nu este un capăt de drum, ci doar o etapă în procesul de învățare. Să le arătăm că eșecul nu este un dușman, ci un profesor care ne ajută să creștem.

 

 

Lecția finală

În final, când copilul reușește să își stăpânească frustrarea și să încerce din nou, fără presiune și fără panică, învață o lecție esențială: că poate să facă față greutăților și că nu trebuie să fie perfect pentru a fi valoros. Asta este adevărata reziliență!

 

După câteva momente de liniște se așază din nou la masă și ia o altă foaie. Cu un oftat ușor, dar cu determinare, începe să traseze din nou conturul girafei. Mama îl privește cu ochi plini de încredere, fără să intervină, doar oferindu-i siguranța că poate reuși. Încet, frustrarea se transformă în curaj, iar curajul în progres. Mmmmm…Ce girafă gro-za-vă!

 

Pe 7 februarie 2025, în incinta Colegiului Economic „Maria Teiuleanu” din Pitești, a avut loc a opta ediție a proiectului „Matricea Românească în Școli – Dezbateri pentru Viitor”. Elevii altei clase de a XI-a au fost provocați să își exerseze gândirea critică și să își dezvolte abilitățile de comunicare printr-o sesiune interactivă de dezbateri.

Evenimentul s-a desfășurat sub forma dezbaterilor socratice, o metodă ce promovează dialogul deschis și argumentația logică. Elevii au avut ocazia să își exprime punctele de vedere, să își susțină ideile cu argumente bine structurate și să analizeze diverse perspective asupra temelor discutate. Atmosfera activă și implicarea elevilor au transformat sesiunea într-o experiență de învățare captivantă.

Coordonatorii activității, Luca Onica și Ispas Andrei Gabriel, reprezentanți ai Asociației Culturale Matricea Românească, i-au ghidat pe elevi în explorarea ideilor și în dezvoltarea abilităților de argumentare. Sub îndrumarea lor, participanții au fost încurajați să colaboreze, să își exprime opiniile clar și convingător și să își pună în valoare gândirea critică.

Mulțumim Colegiului Economic „Maria Teiuleanu” pentru sprijinul acordat în organizarea acestui eveniment. Astfel de inițiative contribuie la dezvoltarea tinerilor și îi pregătesc pentru provocările societății moderne prin educație, dezbatere și dialog constructiv.

Situat în Sibiu, Muzeul Național Brukenthal este cel mai vechi muzeu din România și unul dintre cele mai importante din Europa Centrală și de Est. Deschis către publicul larg în 1817, muzeul este rezultatul colecției impresionante a baronului Samuel von Brukenthal, guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei în perioada habsburgică.

Construit între 1778 și 1788, Palatul Brukenthal a fost inițial reședința guvernatorului, dar și un loc destinat expunerii colecțiilor sale de artă. După moartea sa, conform testamentului său, muzeul a fost deschis publicului, devenind astfel una dintre primele instituții de acest gen din Europa.

 

 

De-a lungul secolului al XIX-lea, principala preocupare a muzeului a fost aceea de a conserva patrimoniul existent și de a lărgi colecțiile principale prin achiziții, dar și prin înființarea de noi colecții, orientate spre sfera culturii săsești.

Mai târziu, în 1948, Muzeul Brukenthal a fost naționalizat, devenind astfel proprietatea statului comunist român. În același an, Societatea Transilvăneană pentru Științele Naturii din Sibiu și-a încetat activitatea, muzeul aflat sub patronajul acesteia fiind inclus în patrimoniul național. Câțiva ani mai târziu, în 1957, Muzeul de Științele Naturii din Sibiu a devenit parte din Muzeul Brukenthal.

În 1966, Muzeul Cinegetic August von Spiess s-a deschis, urmând deschiderea Muzeului Farmaciei în 1972. În 1988, secția Istorie a muzeului a fost deschisă, respectiv Muzeul de Istorie din prezent. Galeria de Artă contemporană a muzeului este cea mai recentă locație, deschisă în 2006, însă în 2014 a devenit Muzeul de Artă Contemporană.

 

 

În prezent, Muzeul Brukenthal este compus din mai multe secții, fiecare având o colecție impresionantă de exponate, printre care:

Galeria de Artă Europeană conține opere ale unor artiști renumiți precum Peter Paul Rubens, Van Dyck, Jan Brueghel cel Tânăr și multe altele. Această galerie este una dintre cele mai valoroase colecții de artă occidentală din Europa de Est.

Galeria de Artă Românească cuprinde lucrări ale unor artiști români importanți, precum Nicolae Grigorescu, Theodor Aman și Corneliu Baba.

În Muzeul de Istorie Naturală, vizitatorii pot admira colecții de mineralogie, paleontologie, botanică și zoologie, incluzând fosile rare, specii dispărute și diorame interactive pentru vizitatori, toate având un rol educațional deosebit.

În Muzeul Farmaciei, deschis în 1972, pot fi admirate peste 6.600 de piese din secolele XVI-XIX, provenind din 67 de surse – farmacii, oficii farmaceutice, instituții medicale și persoane particulare, din 32 de localități din țară.

În cele din urmă, prin Muzeul de Artă Contemporană sunt promovați artiști români contemporani, luând astfel naștere un dialog cultural cu tendințe internaționale prin expoziții tematice, ateliere și evenimente culturale.

 

 

Muzeul Brukenthal joacă un rol esențial în promovarea patrimoniului cultural național și internațional. Prin organizarea de expoziții temporare, simpozioane, conferințe și activități educaționale, muzeul contribuie la dezvoltarea turismului cultural și la consolidarea poziției Sibiului drept un centru european al culturii. În plus, muzeul colaborează cu instituții de prestigiu din Europa și nu numai, facilitând schimbul de valori artistice și istorice prin proiecte comune, restaurări de opere de artă și conferințe internaționale despre conservarea patrimoniului.

Surse foto: De la Dragos Dumitru – Palatul Brukenthal, CC BY 2.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=16582088, www.sibiucity.ro, www.transfagarasan.travel

 

Reciclarea este un prim pas pe care îl putem face fiecare dintre noi pentru a ocroti mediul și pentru a construi un viitor verde. Unii elevi, modele pentru adulți, chiar s-au gândit cum ar arăta eroul care salvează lumea și, prin intermediul creativității, l-au desenat în cadrul unui concurs. Între timp, s-au aflat și câștigătorii.

BANDA ASAP este o inițiativă ce are ca scop principal informarea și nevoia de conștientizare cu privire la colectarea separată și la reciclarea deșeurilor de către elevi, responsabilizarea acestora prin implicarea activă într-o competiție pozitivă și constructivă. Programul e activ în peste 1.600 de școli din 36 de localități și municipii reședință de județ din România.

Mihaelel Tutunaru, coordonator program ASAP România, a răspuns curiozităților Matricei!

 

 

Banda ASAP  a organizat un nou concurs privind o temă de dezbatere generală. Cum sunt privite competițiile?

Încă de la prima ediție, ne-am bucurat să vedem că elevii sunt interesați să participe în astfel de competiții, dar mai ales că sunt receptivi la mesajele despre reciclare, asta pentru că tema concursului este ca ei să își imagineze eroul reciclării în 2040 și cum salvează el lumea. Îi provocăm astfel pe adolescenți să vină și cu soluții. Așa am putut să vedem cât de creativi sunt, dar și cât de talentați în a-și creiona propriile benzi desenate. Mulțumiri speciale către profesorii lor îndrumători, pentru că prin intermediul lor mesajele noastre ajung și la elevi, așadar interes există și din partea cadrelor didactice pentru genul acesta de activități. Buna colaborare cu școlile și răspunsul lor pozitiv la temele propuse de noi ne fac să continuăm cu mult entuziasm acest concurs; avem doi ani și patru ediții de când îl desfășurăm și cu siguranță mergem mai departe cu el.

 

A și anunțat primii câștigători din acest nou an. De unde sunt competitorii, cei cărora li s-a cuvenit victorioși, cu ce au ieșit ei în evidență față de ceilalți participanți?

Ediția aceasta a fost organizată pentru elevii din județele Timiș și Prahova, așadar, avem 8 norocoși, câștigători ai bicicletelor puse în joc – 4 sunt de la școli gimnaziale, 4 de la liceu. Din județul Timiș, au câștigat Mara Petcu (clasa a X-a, Liceul Teoretic „Grigore Moisil” din Timișoara), Andreea Nicoleta Pricop (clasa a XII-a, Clubul Copiilor Lugoj), Andreea Georgescu (clasa a VI-a, Șc. Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” Lugoj) și Iris Mihăiescu (clasa a VIII-a, Liceul Waldorf Timișoara), iar din județul Prahova: Ana-Maria Badea (clasa a XII-a, Colegiul de Artă „Carmen Sylva” Ploiești), Ioana-Irina Achim-Căteiaș (clasa a IX-a, C.N. „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte), Bianca Alexandra Pana (clasa a VII-a, Colegiul de Artă „Carmen Sylva” Ploiești) și Iasmina Oprescu (clasa a V-a, C.N. „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte).

Cei 8 au câștigat pentru că au avut un plus de creativitate, de ingeniozitate, tehnică foarte bună de desen, așa cum au evaluat jurații și, desigur, au respectat tema concursului. Mereu e complicat pentru juriu să delibereze. Sunt atât de multe lucrări bune atât la nivel tehnic, cât și la nivel narativ. Așa cum ne-au transmis jurații, i-a impresionat explozia de creativitate, atenția la detalii și stilurile de lucru diferite. Mai e și emoția pusă în fiecare lucrare, ceea ce face și mai complicată alegerea câștigătorilor.

 

 

Cum s-au desfășurat probele, cât au durat și după ce factori s-a făcut evaluarea?

Pe 11 noiembrie 2024 am anunțat startul înscrierilor pentru a patra ediție a concursului BANDA ASAP, de data aceasta pentru elevii din județele Prahova și Timiș. Până pe 13 decembrie a fost termenul limită pentru ca profesorii lor să-i înscrie în concurs. Pașii, așadar, sunt simplu de urmat. Pe site-ul oficial ASAP România găsesc condițiile de participare și șablonul de benzi desenate, pe care îl descarcă și se apucă de treabă ☺, lucrarea urmând să fie înscrisă pe site de către profesorul coordonator. Apoi intervine rolul juraților, acela de a analiza lucrările, pe categorii (școli gimnaziale/licee), pe baza a trei criterii: respectarea temei de concurs, creativitatea autorului și aspectul vizual al desenului. Ulterior noi, echipa ASAP, anunțăm câștigătorii pe canalele noastre de social media și în mass-media. Pentru această ediție am anunțat rezultatele concursului pe 27 ianuarie.

 

Juriul a fost unul profesionist, în domeniu. Ce-mi puteți spune despre fiecare în parte?

Într-adevăr, mereu am avut alături de noi profesioniști, experți în benzi desenate, și la fiecare ediție ne-a plăcut să diversificăm componența juriului, tocmai pentru a aduce și elementul de noutate, dar și pentru noi perspective din industrie. Ligia Soare, cofondatoare și coorganizatoare a Festivalului Animest, este însă juratul pe care l-am avut alături de noi la fiecare ediție, Animest fiind și partener al concursului chiar de la bun început. Atunci când am luat hotărârea să organizăm acest concurs, nu puteam găsi un partener mai potrivit decât Animest, în special pentru partea de jurizare, dar și pentru consultanța generală necesară pregătirii concursului. Ligiei Soare i s-au alăturat la această ediție, pentru prima dată ca jurați BANDA ASAP, Miruna Smit, ilustratoare și scriitoare de benzi desenate, și Alexandru Ciubotariu, cunoscut pentru creația de bandă desenată, dar și pentru street art-ul creat sub numele de Pisica Pătrată. Alex a participat și în alte activități de-ale noastre, a susținut mai multe workshopuri de bandă desenată, inclusiv unul pentru elevii pasionați de bandă desenată în cadrul expoziției desfășurate în octombrie, la Amzei Creative Corner, atunci când am dus, pentru prima dată în offline, acest concurs – am expus peste 180 de lucrări ale elevilor participanți în edițiile BANDA ASAP de până atunci. Și a fost extraordinar!

 

Am intrat direct cu această noutate, în schimb, hai să mergem la începuturile proiectului Banda ASAP! Ce se întâmplă sub egida acestei inițiative care, se pare, se desfășoară în orașele mari din România?

Ideea proiectului a apărut în echipă de prin 2022, dar am stabilit mecanismul concursului ulterior, și în aprilie 2023 am organizat prima ediție, pentru elevii din Brașov și din Iași. Am ales cele două orașe pentru că, încă de la începutul programului, am avut o bună colaborare cu instituțiile de învățământ de aici și le considerăm foarte potrivite pentru proiect. Brașovul a fost chiar proiectul nostru pilot în 2021 și unicul oraș unde, după o analiză riguroasă a nevoilor, am dotat integral școlile cu infrastructura de colectare internă – coșuri de gunoi pentru sălile de clasă.

Am organizat câte două ediții de BANDA ASAP în fiecare an și am ajuns astfel să descoperim cum arată eroii reciclării și pentru elevii din Ilfov, Constanța, Neamț, Sibiu și București, Prahova și Timiș (pe lângă cei deja amintiți, din Brașov și Iași).

BANDA ASAP este proiectul nostru de suflet și încă de la început ne-am dorit ca prin el să creștem nivelul de informare și de conștientizare cu privire la colectarea separată și la reciclarea deșeurilor de către elevi, responsabilizarea acestora prin implicarea activă într-o competiție pozitivă și constructivă și dezvoltarea spiritului ecologic al tinerilor. Am observat de-a lungul timpului că elementul ludic ajută enorm pentru că le trezește curiozitatea, așa că apelăm mereu la joc în acțiunile noastre; știm că așa putem ajunge mai aproape de adolescenți cu mesajele noastre.

 

Cine stă la baza BANDA ASAP?

În spatele concursului BANDA ASAP stă echipa ASAP România, programul de responsabilitate socială al Fundației The Institute, care încearcă prin cât mai multe evenimente, jocuri, ateliere sau workshopuri să-i apropie pe adolescenții din România de subiectul colectării separate și al reciclării, să-i informeze și să-i facă mai responsabili, prin implicarea directă în acțiuni ce țin de mediul înconjurător.

Este aceeași echipă care și-a propus să contribuie activ la promovarea educației pentru mediu în rândul tinerilor și să creeze cea mai mare infrastructură unitară pentru colectarea separată a deșeurilor în vederea reciclării în școlile din România.

 

Care este misiunea și viziunea acesteia?

Așa cum am menționat anterior, misiunea programului e să genereze schimbare în comportamentul adolescenților față de plastic, de la utilizare la colectare separată și reciclare. În prezent, programul e activ în peste 1.600 de școli din 36 de localități și municipii reședință de județ din România, informațiile despre colectare separată și reciclare ajungând la peste jumătate de milion de elevi din ciclurile preuniversitare.

 

Sunt școli model, exemple de bune practici în colectarea separată a deșeurilor reciclabile. Cum au fost găsite/selectate, dar și desemnate ulterior? După ce criterii?

Sunt școli model, da. În 2023 am desfășurat un proiect, numit Școala ASAP+, prin care 6 licee și colegii din țară au desfășurat acțiuni de educare și de conștientizare cu privire la colectarea deșeurilor reciclabile și protecția mediului, cu scopul acesta, de a deveni școli model. Și le-a ieșit! E vorba despre 4 instituții din București – Liceul Teoretic „Jean Monnet”, Colegiul Național „Iulia Hașdeu”, Colegiul German Goethe și Colegiul Național „Grigore Moisil”, dar și Colegiul Național „Àprily Lajos” din Brașov și Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța.

În aceste școli, rezultatul a fost că aproape 80% din cantitatea de deșeuri din fracția uscată colectată în timpul proiectului a putut fi valorificată prin reciclare, conform analizei de determinare realizată de Greenpoint, partenerul nostru tehnic pentru această acțiune. În plus, majoritatea elevilor au aflat în timpul proiectului care sunt regulile de colectare separată și le aplică.

Cei mai importanți pași, îndepliniți în unanimitate, au constat în dotarea școlilor cu infrastructura de colectare separată a deșeurilor reciclabile, calibrată corect la dimensiunea clădirii, și instruirea personalului administrativ, a profesorilor și a elevilor cu privire la subiect.

 

În curs de a deveni modele de sustenabilitate, și vom vedea la finalul anului școlar 2024-2025 rezultatul, sunt și următoarele școli partenere ASAP: Colegiul Tehnologic „Grigore Cerchez”, Școala Gimnazială Nr. 56, Liceul teoretic bilingv „Miguel de Cervantes” și Colegiul Național „Grigore Moisil”. Până acum, ca parte din proiect, elevii au participat la o serie de workshop-uri, ateliere, prezentări și instruiri despre importanța energiei verzi și a reciclării, desfășurate în cadrul proiectelor cu finanțare din partea AFM (Administrația Fondului pentru Mediu).

 

Sunt școli deja cu statutul de „Școală Verde”?

Întrebarea aceasta se leagă de răspunsul anterior și de proiectul amintit mai sus, Școala ASAP+, pentru că noi sprijinim instituțiile de învățământ să se pregătească pentru a obține statutul de „Școală Verde”, conform cu metodologia prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde sunt obligatorii: eco educația, în școli (re)configurate ca spații prietenoase cu mediul, și implicarea elevilor în rezolvarea problemelor de mediu.

Nu sunt însă școli verzi, pentru acest statut este nevoie de dotări tehnice mai complexe, dincolo de colectarea separată și de educația pentru mediu. Dar le putem numi modele de sustenabilitate sau, mai degrabă, de bune practici în ceea ce privește subiectele enunțate mai sus.

 

Cât de importantă este conștientizarea reciclării și a protejării mediului în rândul elevilor?

Ei sunt motorul de schimbare, generația lor poate să facă asta, prin exemple de urmat, prin implicare în tot ce ține de mediul înconjurător. Așa că e esențial să conștientizeze importanța reciclării și a colectării separate și să-i facă și pe cei din jur (mai) atenți la acest subiect. Am demarat programul ASAP România avându-i pe ei, pe adolescenți, ca public principal, pentru că simțim că schimbarea poate veni de la ei. Și prin toate activitățile noastre, acești tineri, din toată țara, ne demonstrează că așa e, prin interesul pe care îl alocă acțiunilor verzi – se implică, le pasă, vor schimbare și o planetă mai curată, care să nu se sufoce cu plastic.

 

Reușesc să perceapă elevii școlilor gimnaziale, de exemplu, problemele pe care le generează plasticul?

Și noi ne gândeam când am demarat programul dacă și cât vor înțelege real problema consumului de plastic și realitatea e că sunt mai conștienți decât credeam noi, poate chiar și față de unii dintre noi, adulții. Ne-au surprins cu răspunsuri extrem de bine documentate pe această problemă și asta ne-a arătat nu doar că au identificat-o, ci că o analizează, că se informează despre ea și că iau măsuri, atât cât pot, pe plan personal. Asta înseamnă că au luat măsuri de reducere a consumului de plastic acasă sau că vorbesc cu colegii lor la școală despre asta, cu prietenii, că sunt un exemplu pentru cei din jur, se implică în activități de reciclare și îi determină și pe alții să o facă. Generația de acum a tinerilor e cu adevărat interesată de ce se întâmplă cu mediul și simțim noi, cei din echipa ASAP, cu fiecare activitate pe care o desfășurăm, că acești tineri iau mesajele noastre în serios, caută soluții, vor schimbări, și le generează. Văzându-i pe ei, auzindu-le ideile, observând cât se implică, chiar am speranță că lumea verde pe care ne-o tot dorim, despre care tot dezbatem, are șanse să fie așa. Cu pași mici, dar are.

 

 

Care sunt soluțiile fezabile extrase de-a lungul proiectului și  care au fost implementate și au avut și cele mai multe rezultate?

De când am început să implementăm programul ASAP în școli, am observat o serie de probleme cu privire la colectarea separată a deșeurilor reciclabile. Așa că am încercat să găsim soluții și, totodată, să dezvoltăm instrumente de lucru, atât formale, cât și informale, să venim în ajutorul partenerilor noștri. Un exemplu ar fi whitepaper-ul realizat în anul 2023, un ghid de bune practici, util pentru școli în relația cu administrația publică locală de care aparțin, prin care să știe tot ce e necesar pe subiectul colectării separate. Apoi, prin kit-ul pentru Săptămâna Verde (anul acesta scoatem a 3‑a ediție), prin care căutăm să venim în întâmpinarea profesorilor cu propuneri de activități interactive (variate) pe care să le facă la clasă, pe teme de protecția mediului. Aceste două resurse, precum și altele, pot fi descărcate gratuit de pe site-ul asap-romania.ro.

Un alt exemplu este concursul de bandă desenată BANDA ASAP, prin care ne dorim să încurajăm, în comunitățile locale, educația prin creativitate, provocându-i pe elevi să își imagineze eroii reciclării.

Prin mesele rotunde și întâlnirile moderate cu administrațiile publice locale, școli implicate în programul ASAP și alte entități locale, ne dorim să invităm la dialog instituțiile, să analizăm problemele și posibilele soluții. Un alt instrument folosit de noi sunt sesiunile de instruire dezvoltate și implementate pentru profesorii parte din programul ASAP; ele cuprind informații noi pe care cadrele didactice le pot folosi în dezbaterile cu elevii despre un viitor mai verde.

Principalul rol pe care ni l-am asumat cu programul ASAP este să schimbăm comportamentul tinerilor (și nu numai) cu privire la teme de protecția mediului (cum este și colectarea separată a deșeurilor reciclabile) și să invităm la dialog toate entitățile implicate în acest proces de schimbare, iar acolo unde putem, să intervenim prin a oferi instrumente de lucru și soluții practice, punctuale, care să răspundă nevoilor din comunitate.

 

În ce orașe se va „plimba” Banda ASAP în 2025?

Nu am anunțat încă orașele unde vom ajunge cu concursul în 2025, însă ce putem spune e că vom păstra tradiția și vom avea tot 2 ediții de BANDA ASAP și în acest an. Vă invit să ne urmăriți pe conturile noastre de social media, pentru că acolo vom anunța totul despre concurs – așa că veți fi primii care veți afla.

 

Ce se ticluiește nou sub egida acestei inițiative?

Pentru anul 2025, ne propunem să colaborăm cu ONG-uri din zona educațională și de protecția mediului și să continuăm acțiunile în offline pentru elevii și profesorii parte din program – să le oferim contexte inedite, nu doar în școli, ci și în spații culturale și sociale relevante. Așa, ei vor avea oportunitatea să pună în practică concepte de sustenabilitate, să experimenteze reutilizarea deșeurilor reciclabile și să exploreze diverse modalități creative de a utiliza materialele reciclate.

Ca o schimbare, proiectul de educație alternativă al elevilor ambasadori ASAP va prinde o nouă formă în 2025. Ne-am tot gândit la asta în ultimele luni și am ales o altfel de abordare, în așa fel încât să-i pregătim și pentru cariera lor, dar și ca cetățeni responsabili și activi civic. Va fi foarte interesant, cel puțin așa ne dorim să perceapă și ei acțiunile pregătite special pentru ei

 

 

Știm cu toții cât de important este să stabilim limite clare pentru copii. Dar, oare, ne întrebăm câteodată ce înseamnă de fapt acest lucru cu adevărat? Nu sunt doar niște reguli reci, ci moduri prin care le arătăm copiilor că îi iubim și că vor crește într-un mediu sigur și stabil.  

Hai să vedem cum!

 

Limitele nu sunt întrebări – sunt afirmații clare

Îți amintești momentele când spui: „De ce îți lovești sora?” sau „Nu e bine să sari în pat, nu-i așa?” Crezi că aceste întrebări îi ajută pe copii să înțeleagă ce trebuie să facă? Nu cumva le dăm senzația că pot alege ce să facă, în funcție de cum răspund? Dacă îi pui copilului astfel de întrebări, îl faci să creadă că este loc de negociere. De fapt, ai vrea ca el să înțeleagă că nu este voie să lovească sau să sară în pat. Așadar, de ce nu înlocuim întrebările cu afirmații clare? „Nu lovim pe nimeni” sau „Nu sărim în pat” sunt expresii mult mai eficiente decât un „Nu-i așa?” care doar pune totul la îndoială.

 

 

Copiii au nevoie de un mediu sigur, și nu de o mulțime de întrebări

Te-ai întrebat vreodată de ce copiii se simt mai confortabil atunci când au reguli clare? Când le stabilim limite clare, le oferim un cadru sigur, în care ei pot înțelege ce se așteaptă de la ei. Asta le dă încredere și îi ajută să se simtă protejați. Copiii au nevoie ca noi să fim lideri pentru ei, să știe că pot conta pe noi să le oferim un mediu stabil și sigur.

 

Cerere fermă și clară: acesta este respectul!

Știm că uneori copiii pot fi supărați, dar ce ne dorim cu adevărat să înțeleagă? Că pot lovi pe cineva pentru că sunt furioși? Sau că există alte modalități de a-și exprima emoțiile? Când spui „De ce îți lovești fratele?”, oare nu te întrebi dacă asta nu creează confuzie? Copilul poate înțelege că „da, poate lovi, deși nu e frumos”. Ce-ar fi să spunem în schimb „Nu este acceptabil să îți lovești fratele. Știu că ești supărat, dar te rog să îți exprimi furia altfel.” Asta e o limită clară și fermă, care nu lasă loc de negociere.

 

 

Limitele clare sunt pentru siguranța lor

Știi ce simt copiii atunci când nu sunt siguri de regulile din casă? Nesiguranță.

Când spunem „Este exclus să sari în pat”, le oferim un mesaj clar, care nu lasă loc de interpretare. Nu e oare mai bine să fim direcți și fermi pe poziție, decât să lăsăm loc de întrebări? Iar dacă le spunem „Te rog să sari afară, și te rog să nu sari în pat”, le arătăm că le respectăm dorințele de a se juca, dar punem limitele unde trebuie. În felul acesta, copiii înțeleg că regulile nu sunt negociabile.

 

Limita este despre respect, nu despre indulgență

Ai observat cum uneori, fără să vrem, cedăm în fața comportamentelor nepotrivite ale copiilor? De ce se întâmplă asta? Oare nu e mai important să impunem respect, decât să lăsăm copilul să creadă că „e ok” să lovească? Dacă îi spui „De ce ți-ai lovit fratele?”, copilul poate ajunge să creadă că există un motiv valid pentru comportamentul său. În schimb, spui: „Nu este permis să îți lovești fratele. Te rog să îți exprimi supărarea într-un alt mod!”

Clar, ferm, fără interpretări.

E timpul să concluzionăm:

Este adevărat că dacă suntem hotărâți în stabilirea limitelor, copiii vor înțelege mai clar ce așteptăm de la ei. Limitele nu trebuie să fie întrebări, ci afirmații clare, care nu lasă loc de negociere. Când punem reguli clare, le arătăm copiilor că îi respectăm și că vrem să îi protejăm. Le oferim un cadru sigur și stabil, în care să se poată dezvolta. Nu trebuie să fim indulgenți când vine vorba de comportamente nepotrivite. Trebuie să fim fermi, iubitori, iar acest lucru va crea un mediu de încredere în care copiii vor învăța să se comporte cu respect.

 

În perioada interbelică, România cunoștea o efervescență culturală și socială deosebită, iar acest lucru se reflecta și în obiceiurile culinare și în preferințele în materie de băuturi. Una dintre băuturile care s-a bucurat de o popularitate aparte în acea vremea a fost șvarțul, un tip de cafea neagră tare, inspirată din tradițiile germane și austriece.

Șvarțul era servit în cafenelele de lux din marile orașe, precum București, Iași, Cluj sau Timișoara, unde intelectualii, politicienii și artiștii vremii își dădeau întâlnire pentru a discuta idei și a savura o ceașcă de cafea intensă.

 

 

Dar ce este șvarțul?

Șvarțul este o cafea neagră preparată prin fierberea îndelungată a cafelei măcinate fin, rezultând o băutură extrem de concentrată și foarte aromată. Spre deosebire de alte tipuri de cafea, aceasta era consumată fără zahăr sau lapte, păstrându-și astfel tăria și gustul autentic.

Un elemente definitoriu al șvarțului era modul în care era servit – în cești mici, de porțelan, adesea însoțit de un pahar cu apă rece, pentru a potența savoarea cafelei. Se spunea că un șvarț bine făcut trebuia să fie atât de tare încât lingurița să stea vertical în ceașcă.

Cafenelele din perioada interbelică erau adevărate centre culturale, unde scriitori celebri, jurnaliști, actori și oameni politici dezbăteau teme ale epocii. Printre cele mai renumite locuri unde se servea șvarțul se numărau Capșa, Corso și Oteteleșteanu în București, locuri frecventate de personalități precum Mihail Sebastian, Mircea Eliade sau Tudor Arghezi.

Băutura simboliza rafinamentul și era considerată o alegere potrivită pentru cei care doreau să își mențină concentrarea ore în șir. În funcție de gusturi, băutura se consuma adesea alături de un pahar de coniac sau de lichior fin.

După Al Doilea Război Mondial, odată cu schimbările politice și economice din România, tradiția cafenelelor boeme a început să se piardă. Cafeaua de tip șvarț a fost treptat înlocuită de alternative mai accesibile, precum cafeaua turcească sau nechezolul, un surogat de cafea popular în perioada comunistă. Cu toate acestea, în anumite cercuri, mai ales în Transilvania, șvarțul continuă să fie apreciat de cunoscători.

În ultimii ani, datorită interesului crescut pentru istoria gastronomiei românești, șvarțul a început să revină în atenția pasionaților de cafea. Unele cafenele artizanale din București și Cluj au reintrodus această rețetă pe meniurile lor, încercând să recreeze atmosfera rafinată a epocii interbelice.

Pe lista mâncărurilor și băuturilor care au fost extrem de populare în trecut, dar care astăzi sunt aproape uitate sau foarte rar consumate, se mai găsesc:

 

Hidromelul

O băutură fermentată obținută din miere și apă, hidromelul a fost una dintre cele mai populare băuturi alcoolice din Europa medievală. În România, era consumat în special în zonele rurale, fiind considerat un elixir al sănătății. Odată cu răspândirea vinului și a berii, hidromelul a dispărut aproape complet din obiceiurile de consum.

 

Mămăliga fiartă în lapte

Astăzi, mămăliga este asociată cu brânză și smântână, însă în trecut, mai ales în perioada interbelică și în anii imediat următori, era frecvent fiartă direct în lapte și servită ca un fel de terci dulce și sărat, mai ales la micul dejun.

 

Icre negre de sturion

Până în prima jumătatea a secolului XX, România era una dintre cei mai mari producători de icre negre din Europa, datorită capturilor de sturioni din Dunăre. Erau considerate un produs de lux și servite în restaurante de elită. Supra pescuitul și interdicțiile privind capturarea sturionilor au făcut ca acest produs să devină extrem de rar.

 

 

Supa de migdale

În Evul Mediu și până în perioada interbelică, supa de migdale era o delicatesă servită în casele artistocrației românești. Aceasta era preparată din migdale măcinate, lapte și condimente, având o textură cremoasă și un gust delicat.

 

Berea de secară

Înainte ca berile de grâu și orz să domine piața, berea de secară era o băutură frecvent consumată în regiunile din nordul României, în special în Bucovina și Moldova. Avea un gust ușor acrișor și un conținut mai ridicat de nutrienți.

 

Cvasul

Această băutură fermentată obținută din pâine neagră era foarte populară în trecut, mai ales în Moldova și Basarabia. Avea un conținut redus de alcool și un gust ușor acrișor, fiind considerată revigorantă și sănătoasă. Astăzi, cvasul este mai rar întâlnit în România, dar încă este consumat în țări precum Rusia și Ucraina.

Deși nu mai sunt populare astăzi, toate aceste preparate și băuturi fac parte din patrimoniul culinar al României, reflectând obiceiurile și gusturile din vremurile de altă dată.

Sursă foto: www.capsa.ro, www.viabucuresti.ro, www.mesagerulneamt.ro

 

Proiectul educațional „Matricea Românească în Școli – Dezbateri pentru Viitor” continuă să crească și începând cu anul 2025, își extinde activitățile la nivel național, dorind să ajungă în tot mai multe instituții de învățământ din România. Prin această inițiativă, ne dorim ca elevii să își dezvolte gândirea critică, abilitățile de comunicare și să participe activ la dezbateri pe teme relevante pentru societatea contemporană.

Pe 7 februarie 2025, în incinta Colegiului Economic „Maria Teiuleanu” din Pitești, a avut loc a șaptea ediție a acestui proiect. Elevii de clasa a XI-a au fost invitați să participe la o sesiune interactivă de dezbateri, concepută pentru a le stimula curiozitatea intelectuală și pentru a le oferi un cadru în care să își exprime opiniile într-un mod argumentat și structurat.

Evenimentul a fost organizat sub forma dezbaterilor socratice, o metodă didactică ce promovează dialogul deschis, analiza logică și explorarea ideilor din multiple perspective. Elevii au avut ocazia să își dezvolte abilitățile de argumentare și să învețe să respecte și să înțeleagă punctele de vedere ale colegilor lor. Schimbul activ de idei a creat o atmosferă dinamică, transformând dezbaterea într-o experiență de învățare captivantă.

Coordonarea sesiunii a fost asigurată de Luca Onica și Ispas Andrei Gabriel, reprezentanți ai Asociației Culturale Matricea Românească. Sub îndrumarea lor, elevii au fost provocați să își folosească gândirea critică, să colaboreze eficient și să își exprime ideile într-un mod clar și convingător. Atmosfera deschisă și constructivă a permis fiecărui participant să se implice activ în discuții și să își depășească limitele în exprimare.

Mulțumim Colegiului Economic „Maria Teiuleanu” pentru găzduire și sprijinul acordat organizării acestui eveniment. Extinderea acestui proiect la nivel național reprezintă un pas important în formarea unor tineri pregătiți să facă față provocărilor societății moderne, contribuind astfel la dezvoltarea unui viitor bazat pe educație, dialog și gândire critică.

Iulia Sfetcu-Măndășescu s-a lăsat ghidată de suflet în momentul când a decis să studieze  psihologia și să se aplece asupra înțelegerii comportamentului uman, proceselor mintale și a experiențelor interioare. A închis ușa multinaționalelor și a deschis ușa cancelariei.

Predă la Școala de Surzi nr. 1 din București și lucrează cu copiii cu dizabilități. Pentru unii, copii cu resurse mai puține și care au, totuși, plăcerea să calce pragul unei școli de vară, dar și în amintirea celei mai bune prietene care a decedat, și-a depășit condiția. A mers pe jos 100 de km pe ViaTransilvanica pentru a strânge bani ca să organizeze o școală de vară. Și a reușit.  Tabăra adună anual peste 100 de copii, iar ea este acolo.

Primul an în învățământ a fost plin de lacrimi. Purta cu ea alte așteptări, dar convingerile pe parcurs i s-au schimbat. Iulia a înțeles că „în criză”, evoluezi. A înțeles că poate să bată la uși, iar un mai mulți de „da” primiți anulează un „nu” categoric. A înțeles că, uneori, o îmbrățișare oferită la timpul potrivit vindecă un copil.

Să o cunoaștem!

 

 

La o căutare simplă pe internet, am găsit un titlu care mi-a atras atenția în care se menționase faptul că ați mers 100 km pe jos pentru a strânge bani să se organizeze o școală de vară, undeva, într-o zonă vulnerabilă. Ce îmi puteți mărturisi despre această acțiune?

Această campanie de a strânge bani a fost o acțiune de fundraising pentru Școala de Vara Paulina de la Sâncel. Sunt deja 4 ediții ale acestei școli de vară, proiect în amintirea celei mai bune prietene, Ana. Din păcate, prietena mea s-a stins acum 4 ani, de o boala incurabilă, lăsând în urma sa oameni dragi și prieteni care să-i continue visul: o școală de vară, in satul bunicilor ei, pentru copiii care au atâta nevoie de educație.
Pentru mine, a merge pe jos 100 de km, pe ViaTransilvanica a fost un drum de vindecare a doliului pentru ea. Am simțit că făcând asta, îi păstrez amintirea vie, risipind totodată și durerea pierderii ei și pot contribui la înfăptuirea acestui vis. 

 

Ați reușit să strângeți o sumă cât să acopere școlii/taberei?

Da, o parte din costurile școlii de vară ale primei ediții, pentru că despre prima ediție a fost vorba, au fost acoperite de campania în care s-au strâns puțin peste 10.000 lei.

 

Cum ați adunat suma? Donații online? Puțină inspirație de la dumneavoastră nu strică.

Da. Au fost donații online prin pagina de fundraising Galantom. Galantom este o platformă prin care oamenii pot dona către diverse cauze și în diferite campanii. Cred că este genul de platformă unde binele se multiplică, oamenii chiar donează către cauzele în care cred.

 

Cum s-a organizat acea tabără și câți copii au fost beneficiarii școlii și activităților propuse din cadrul ei? 

Tabăra adună anual peste 100 de copii, din satul Sâncel și împrejurimile lui, in județul Alba. Activitățile au legătură cu domeniul alfabetizării, dezvoltării emoționale, a gândirii logico-matematice, alături de multe alte activități outdoor, jocuri, activități sportive și comunitare. Profesorii vin voluntar, din toată țara, fiind cazați la oamenii din sat. Este foarte frumos sentimentul acesta, de dăruit în ambele sensuri: odată avem ideea de a face voluntar activități cu copiii, iar pe de altă parte vorbim de generozitatea sâncelenilor de a face șederea tuturor cât mai plăcută. Noi învățăm la rândul nostru din tradițiile locului și din cultura satului.

 

 

Apropo de activități, cine le-a planificat? Tu sau a fost altcineva „în spate”? 

Suntem o echipă. Amintesc aici familia Medesan (tatăl și fratele Anei) prieteni apropiați, profesori și oameni din educație care au cunoscut-o pe Ana și echipa școlii din Sâncel, împreună cu doamna directoare Ioana Catăuță. Activitățile sunt alese în raport cu nevoile de învățare identificate la elevii din Sâncel și din zona.

 

Ce a stat la baza acestei decizii? Poate faptul că nu ați putut sta indiferentă în fața lipsurilor? 

Așa cum am specificat, ideea de a face aceasta școală de vară a fost a Anei Medesan, însă ea nu a mai apucat sa se bucure. Am rămas noi, să îi continuam visul, dincolo de eternitate. Lipsuri în sistemul de învățământ sunt multe. Copiii din zonele rurale ar avea nevoie de astfel de școli remediile, pe perioada vacanțelor. Școala de Vară Paulina poate fi considerată un model, într-adevăr, însă școli de vară se pot organiza în multe alte zone rurale din țară.

 

Ați considerat că schimbarea o poate face omul, nu neapărat să aștepte să se „întâmple” lucruri „de sus”, de la nivel macro? 

Genul acesta de inițiative este bine să se facă pornind de jos în sus, adică de la nevoile din teritoriu oarecum, oamenii din comunitățile mici, pot identifica nevoile reale și se poate căuta sprijin local. Din experiența mea, oamenii sunt deschiși sa sprijine, să ajute, dar este nevoie de cineva care să coaguleze acest sprijin. Din păcate, așteptăm mereu ca lucrurile să se întâmple de sus în jos, sigur, niște politici educaționale mai coerente pentru copiii din zone dezavantajate ar fi binevenite, totodată și acoperirea cu resursa umană…sunt multe școli la sat, unde nu avem profesori calificați.

 

 

Conduceți-mă la începuturile dumneavoastră! Când ați gustat prima dată din sistemul educațional ca și cadru didactic? 

Din 2010 predau la Școala Gimnaziala Specială pentru Surzi, Nr. 1. Era imediat după terminarea facultății, nu știam ce înseamnă să lucrezi într-o școală specială, nu știam nici măcar că există școli în care învață copiii cu dizabilități. Eram oarecum familiarizată cu sistemul de învățământ și cu profesia didactică, provenind dintr-o familie de profesori. Însă nu știam cât de greu este, aveam senzația că lucrezi 4 ore pe zi și ai vacanțe lungi. Ce naivă eram! Primii ani au fost grei, eram într-un permanent proces de cunoaștere și înțelegere, de pregătire, de îmbunătățire a mea ca om, ca profesor. Am investit mult în formare, am mers la cursuri, am stat mult printre colegele cu experiență, am citit. Dar cel mai mult în perfecționarea stilului meu didactic a fost conexiunea cu elevii. Eram mereu prezentă pentru nevoile lor și încercam să înțeleg cum funcționează mintea lor, observăm ce le place, la ce reacționează sau din contra, ce trebuie evitat in raport cu ei. Pot spune că acest proces m-a și epuizat, dar m-a ajutat mult să devin un profesor conștient. De fapt, cred că un profesor bun nu este cel care are x metoda, sau care știe să facă x lucru, un profesor bun este un profesor conectat la realitatea clasei, a copiilor și care are capacitatea de a se mula pe nevoile lor.

 

De ce cadru didactic de psihopedagogie specială? Cum sună frumoasa poveste academică? 

Eu asta pot preda conform studiilor mele, respectiv absolventă de Psihologie. Real vorbind, facultatea aceasta îți dă posibilitatea să predai în învățământul special, dar nu te și pregătește pentru asta. Realitatea de care te izbești la catedră este diferită de cea pe care, poate ți-o proiectezi tu. Meseria asta, de psihopedagog este frumoasă dacă o faci cu pasiune. Pasiunea este foarte importantă, dar sigur, nu este suficientă. Ai nevoie de pregătire. Noi avem nevoie să știm și puțină psihologie și puțină pedagogie și puțină logopedie și metodică și consiliere.


A fi profesor pentru copiii speciali înseamnă…..?

Înseamnă că ai o responsabilitate enormă pe umerii tăi. Copiii speciali au nevoie de o relație frumos construită, au nevoie să aibă încredere în tine, iar asta poate dura mult. Cred că meseria noastră nu este apreciată la adevărata ei valoare de către oamenii din societate, sigur, nu generalizez, însă a fi profesor pentru acești copii este o meserie nobilă pe care noi o facem cu multa muncă, efort, modestie și speranța că putem sa recuperăm o parte din deficiențele pe care ei le au. Și da, ai nevoie și de calități umane aparte, dincolo de o pregătire profesională consistenta.

 

Ce signifianță are titlul de profesor Merito 2018 pentru inima dumneavoastră? 

M-am bucurat nu pentru titlu în sine, ci pentru recunoașterea adusă profesiei mele. Mă bucur că oamenii văd și onorează munca enormă pe care o depunem noi zi de zi aici, în școala specială.

 

Guvernați în jurul bunătății. Oare de la care dintre părinți ați moștenit această valoare? 

De la mama, asta e clar. Însă nu pot spune că mă simt sau că sunt un om bun. Mie îmi lipsesc în continuare calități necesare acestei profesii, însă lucrez la asta. De exemplu răbdarea, nu este punctul meu forte, mă străduiesc să fiu mai răbdătoare. Lucrurile se întâmplă când trebuie să se întâmple, îmi repet asta des și știu că fără răbdare riști să strici ce ai construit anterior.
În jurul căror alte valori vă mai învârtiți? Respectul față de copii, față de oameni în general, responsabilitatea cu care îmi fac munca, credința că este nevoie de muncă și efort pentru a face lucruri durabile. Nu îmi place să fac lucrurile de suprafață, superficial. O altă valoare este educația. Cred foarte mult în puterea educației, la orice vârstă și sub orice formă.

 

Cu ce bune considerente doriți să plece elevii dumneavoastră în viață? 

Mi-ar plăcea să plece încrezători că sunt valoroși, că sunt membri ai unei societăți care nu-i respinge și care găsește resurse să-i integreze.  Încerc să le formez niște rutine, să devină autonomi, să poată avea singuri grija de ei. Încerc să fiu și sprijin pentru familie, să accepte mai ușor diagnosticul copiilor, să se bucure de fiecare reușită și pas mic de progres.

 

Este, oare, grea meseria pe care ați ales-o? Dacă nu grea, dureroasă? 

Este grea, este dureroasă, este uneori copleșitoare. Dar asta am ales să fac. Când voi simți că nu mai am resurse, că nu mai sunt o versiune potrivită pentru elevii mei, voi pleca. Din păcate, dacă nu ai grija de tine, poți ajunge să aduni multă amărăciune, să devii ursuz și nefericit în raport cu această profesie. Și când simți că nu mai ai energie și nu mai intri zâmbind în clasă, poate e timpul să îți cauți alt drum.

 

Plecați acasă des cu poveștile familiilor cu care lucrați? 

Poveștile copiilor mei sunt permanent cu mine, dar am învățat să nu mă mai las copleșită de ele. Fiecare avem propria noastră poveste, ușoară, grea, tristă, vesela. Am învățat că singurul lucru care se poate schimba in raport cu poveștile noastre este atitudinea pe care o avem. Atât!

 

România a obținut o nouă recunoaștere la nivel european în domeniul viticol, odată cu înregistrarea denumirii “Jidvei” ca Denumire de Origine Protejată (DOP) de către Comisia Europeană. Această certificare atestă unicitatea și calitatea vinurilor produse în regiunea Jidvei, confirmând faptul că acestea sunt obținute din struguri calificați și vinificați în această zonă specifică a județului Alba.

Denumirea de Origine Protejată (DOP) este un sistem de certificare europeană care garantează că un produs agricol sau alimentar este originar dintr-o anumită regiune și că toate etapele de producție au loc în acea zonă. Acest statut conferă produsului o protecție specială pe piața europeană, împiedicând folosirea neautorizată a denumirii de către producătorii din alte regiuni.

Prin obținerea statutului DOP, vinurile Jidvei sunt acum recunoscute oficiale ca produse cu caracteristici distincte, influențate de solul, clima și tehnicile tradiționale de vinificație din regiunea Târnave.

Vinurile care poartă denumirea Jidvei includ o varietate largă de sortimente: albe, rose, roșii, spumante, semi-spumate și licoroase. Strugurii din care sunt produse aceste vinuri provin dintr-o zonă cu condiții climatice unice, situată în partea central-vestică a României. Solurile calcaroase, altitudinea moderată și expunerea la soare favorizează acumularea de arome intense în struguri, ceea ce conferă vinurilor o prospețime și o complexitate aparte.

Regiunea Jidvei este renumită mai ales pentru vinurile albe de calitatea superioară, obținute din soiuri precum Fetească Regală, Fetească Albă, Sauvignon Blanc, Riesling de Rhin și Muscat Ottonel. De asemenea, producătorii din zonă au investit semnificativ în tehnologie și inovare, păstrând în același timp metodele tradiționale de vinificație care au consacrat acest brand.

Pe lângă vinurile Jidvei, România mai deține numeroase produse agricole și alimentare cu indicație geografică protejată la nivel european. Printre acestea, se numără:

 

 

Salamul de Sibiu (IGP – Indicație Geografică Protejată)

Unul dintre cele mai cunoscute produse românești, Salamul de Sibiu, a obținut certificarea IGP în 2016. Acesta este produs după o rețetă tradițională veche de peste 100 de ani și este realizat din carne de porc atent selecționată, uscată și maturată timp de câteva luni.

 

Magiunul de Topoloveni (IGP)

Acest magiun tradițional din prune, fără adaos de zahăr sau conservanți, a fost primul produs românesc care a obținut recunoaștere la nivel european, în 2011. Produsul este cunoscut pentru gustul său natural, obținut prin fierbere lentă, fără îndulcitori sau alte adaosuri artificiale.

 

Cârnații de Pleșcoi (IGP)

Acești cârnați tradiționali din județul Buzău sunt realizați din carne de oaie și condimente naturale, fiind recunoscuți pentru gustul lor autentic și procesul de afumare tradițional.

 

Telemeaua de Ibănești (DOP)

Un alt produs românesc care se bucură de protecție europeană este Telemeaua de Ibănești, un tip de brânză produs în județul Mureș, din lapte de vacă, și maturată după metode specifice regiunii.

 

Novacul afumat din Țara Bârsei (IGP)

Acest sortiment de pește provine din zona Țării Bârsei și este apreciat pentru aroma sa unică, rezultată din afumarea tradițională cu semn de esență tare.

Obținerea statutului de DOP pentru vinurile Jidvei reprezintă un pas important în promovarea vinurilor românești pe piața internațională. Această certificare nu doar că asigură protecția împotriva falsificărilor, dar și contribuie la consolidarea reputației României ca producător de vinuri de calitate. În plus, recunoașterea produselor tradiționale românești la nivel european sprijină producătorii locali, încurajează dezvoltarea economică a regiunilor și promovează patrimoniul gastronomic al țării. Acest proces face parte dintr-un efort mai amplu de a aduce produsele autentice românești pe mesele consumatorilor din întrega Europă.

În viitor, este de așteptat ca și alte produse românești să obțină astfel de certificări, consolidând astfel locul României pe harta gastronomică a Europei.

Sursă foto: www.primariajidvei.ro, www.jidvei.ro

Matricea Românească în Școli #9

 28 februarie 2025 | Matricea în Școli
Pe 7 februarie 2025, în incinta Colegiului Național „I. C. Brătianu” din Pitești, a avut loc a noua ediție a proiectului „Matricea Românească în Școli – Dezbateri pentru Viitor”. Elevii clasei de a X-a au fost invitați să participe la o sesiune...

Mărțișoare cu istorie la Muzeul Palatului Principilor Transilvaniei

 26 februarie 2025 | Identitate
În perioada 24 februarie – 18 martie 2025, Muzeul Palatului Principilor Transilvaniei din Alba Iulia găzduiește expoziția „Mărțișoare cu istorie, 1879-1940”, oferind vizitatorilor ocazia de a descoperi îndeaproape tradiția mărțișorului de-a lungul...

Ce să mai facem cu copiii noștri în era digitală

 24 februarie 2025 | Cum ne creștem copiii
„Copiii trebuie învățați cum să gândească, nu ce să gândească” ne spune antropologul Margaret MeadÎn era digitală, copiii noștri sunt, în mare parte, consumatori.   E un adevăr. Accesul rapid la tehnologie le oferă un...

Harghita a primit titlul de Regiune Gastronomică a Europei 2027

 21 februarie 2025 | Identitate
În 2027, județul Harghita va purta prestigiosul titlu de Regiune Gastronomică a Europei, conform deciziei oficiale a Institutului Internațional de Gastronomie, Cultură, Arte și Turism (IGCAT). Această distincție recunoaște excelența gastronomică a regiunii...

Explozia frustrării

 20 februarie 2025 | Cum ne creștem copiii
Explozia frustrării -NUUUUUU, nu!, mi-a ieșit oribil, urăsc girafa asta, nu sunt în stare să desenez o girafă!Hârșșștiiiiiiii! Sunet de foaie ruptă. Ai auzit și tu?  Cum reacționăm ca părinți? Stai puțin, nu te grăbi! Vrei să-i spui...

Matricea Românească în Școli #8

 19 februarie 2025 | Matricea în Școli
Pe 7 februarie 2025, în incinta Colegiului Economic „Maria Teiuleanu” din Pitești, a avut loc a opta ediție a proiectului „Matricea Românească în Școli – Dezbateri pentru Viitor”. Elevii altei clase de a XI-a au fost provocați să își exerseze...

Muzeul Brukenthal, cel mai vechi muzeu din România

 18 februarie 2025 | Istorie
Situat în Sibiu, Muzeul Național Brukenthal este cel mai vechi muzeu din România și unul dintre cele mai importante din Europa Centrală și de Est. Deschis către publicul larg în 1817, muzeul este rezultatul colecției impresionante a baronului Samuel von...

Reciclare atractivă pentru elevi cu Banda ASAP

 17 februarie 2025 | Interviu
Reciclarea este un prim pas pe care îl putem face fiecare dintre noi pentru a ocroti mediul și pentru a construi un viitor verde. Unii elevi, modele pentru adulți, chiar s-au gândit cum ar arăta eroul care salvează lumea și, prin intermediul creativității,...

A fi ferm înseamnă că îți pasă

 13 februarie 2025 | Cum ne creștem copiii
Știm cu toții cât de important este să stabilim limite clare pentru copii. Dar, oare, ne întrebăm câteodată ce înseamnă de fapt acest lucru cu adevărat? Nu sunt doar niște reguli reci, ci moduri prin care le arătăm copiilor că îi iubim și că vor...

Șvarțul, simbolul eleganței în perioada interbelică

 12 februarie 2025 | Identitate
În perioada interbelică, România cunoștea o efervescență culturală și socială deosebită, iar acest lucru se reflecta și în obiceiurile culinare și în preferințele în materie de băuturi. Una dintre băuturile care s-a bucurat de o popularitate aparte...

Matricea Românească în Școli #7

 11 februarie 2025 | Matricea în Școli
Proiectul educațional „Matricea Românească în Școli – Dezbateri pentru Viitor” continuă să crească și începând cu anul 2025, își extinde activitățile la nivel național, dorind să ajungă în tot mai multe instituții de învățământ din...

Vinul Jidvei a obținut certificarea Denumire de Origine Protejată

 6 februarie 2025 | Identitate
România a obținut o nouă recunoaștere la nivel european în domeniul viticol, odată cu înregistrarea denumirii “Jidvei” ca Denumire de Origine Protejată (DOP) de către Comisia Europeană. Această certificare atestă unicitatea și calitatea vinurilor...
1 2 3 4 … 131
 
×

Donează

Împreună putem construi un viitor în care cultura românească este prețuită și transmisă mai departe. Alege să susții Matricea Românească!

Donează