Muzeul Naţional al Ţăranului Român

15 – 27 martie 2022, Sala Tancred Bănățeanu

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri, 16 martie 2022, de la ora 16.00, la vernisajul expoziției Spațiul, a artistului plastic, Vladimir Păun-Vrapciu.

Viziunea expoziției Spațiul începe în a patruzeci și una zi de închidere totală în spațiul interior al locuinței mele din București, ca urmare a restricțiilor impuse de autorități din cauza pandemiei.

Acesta a fost momentul în care spiritul uman a început să dezvolte ideea de a găsi o soluție prin care ar putea proteja corpul uman de un pericol nevăzut. Un sentiment de panică, urmat de un sentiment de autoapărare și autoprotecție.

Formele create, prezentate în expoziția Spațiul, s-au născut în mintea mea ca o viziune a unei forme organice ce va putea asigura protecția sufletului uman, pentru ca acesta să poată circula liber, în vederea redescoperirii spațiilor pierdute din univers, ce au rămas încă de descoperit.

Dintotdeauna spiritul uman a avut o dorința nestăvilită de cucerire a spațiului, indiferent de forma lui terestră sau spațială.

Spațiul terestru a fost o provocare continuă încă din cele mai vechi timpuri, acesta fiind cucerit prin războaie conduse de conducători neînfricați precum Alexandru cel Mare, Attila conducător al hunilor sau Iulius Cezar în Imperiul Roman etc.

Nevoia de cunoaștere și descoperire a spațiului terestru a făcut ca spiritul uman să meargă mai departe și să traverseze oceanele, așa cum a făcut Cristofor Columb descoperind un spațiu terestru extrem de important pentru omenire cum este continentul american.

Spiritul și corpul uman au atins o distanță inimaginabilă în cucerirea spațiului prin cosmonauți precum Iuri Gagarin din URSS (primul om în spațiu) și Neil Armstrong din USA (primul om care ajunge pe lună). (Vladimir Păun-Vrapciu)

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănățeanu, până pe 27 martie 2022, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea este închis.

Prețul biletului de intrare: adulți – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 2 lei.

15 martie – 3 aprilie 2022, Sala Media

Muzeul Național al Țăranului Român

Asociația Culturală Minerva, în parteneriat cu Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București și Muzeul Național al Țăranului Român, vă așteaptă marți, 15 martie 2022, de la ora 17.00, la Sala media, la vernisajul expoziției Noi am văzut. Arhiva fotografică Minerva, infrastructură și atelier (2014-2021).

Colecția de fotografii de presă Minerva conține clișee realizate de reporterii ziarelor Igazság și Făclia între 1965 și 1993. Arhiva constituită din peste 30 000 de negative 6X6 a fost salvată imediat după cotitura din 1989 de către unul dintre foștii redactori. Aceasta înregistrează diversele moșteniri ale fostului regim, materiale utilizate în cadrul presei locale – documente care, conștient sau inconștient, au fost sortite uitării, fiind adesea identificate cu propaganda. Moșteniri similare fie s-au pierdut, fie se află în latență. Colecția a fost păstrată în centrul de cercetare media al Asociației Culturale Minerva și a fost în mare parte invizibilă, în cele două cotidiene menționate apărând doar puține dintre aceste imagini.

Începând cu 2014, în atelierul ce a funcționat în cadrul proiectului conset de la Casa Tranzit din Cluj, scanarea negativelor și traducerea lor în pozitive a făcut vizibil acest conglomerat de imagini. Prin atelierul nostru, în care ne-am reunit în diverse situații de producție și expunere am dorit să facem vizibil un câmp de interese instituționale, personale și profesionale provenite din direcții diferite, în vederea creării unei potențiale infrastructuri de cercetare. Distanța de timp față de această colecție ne-a ajutat să depășim iconoclasmul și practicile postcomuniste. Materialul de studiat e dat, prin această acumulare de piese aparținând comunicării de masă și a genului de fotografie de presă. Am dorit să transmitem imaginile printr-o intervenție lentă, uneori individuală, alteori colectivă. Să le supunem unei analize sau doar să le așezăm lângă diverse interese specifice pentru dezvoltarea unor instrumente de arhivare, ca de pildă în istoria industriei, alteori lângă forța contra-arhivistică ale istoriilor orale. Colecția de față, în care elementele individuale de informație erau menite să servească doar cadrul comunicațional de moment, pune în prim-plan, ca valoare autonomă, subordonarea lor secundară la o arhivă. În construirea arhivei digitale am păstrat integritatea calupurilor de documente din colecția originală. Abia așa a devenit efectiv reală posibilitatea unei recontextualizări permanente a diverselor părți.

Noi am văzut poate fi înțeles și ca o trimitere la neajutorarea spațiului public nereflectat, la imaginea unui spațiu public din care societatea s-a retras; ceea ce trasează, prin chiar această corelație, și o paralelă cu responsabilitățile sociale vehiculate în domeniul artei sau cu condiționările istorice ale acestora.

Lista artiștilor:

Bolcsó Bálint

Claudiu Cobilanschi

Cornel Rus

Kedves Csanád

Miklósi Dénes

Fischer István

Iulia Toma

Răzvan Anton

Miklós Szilárd

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Media, până pe 3 aprilie 2022, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea este închis. Intrarea este liberă.

Directed by Horațiu Lipot

11 martie – 30 aprilie 2022, Sala MNȚRplusC

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă vineri, 11 martie 2022, de la ora 18:00, la deschiderea expoziției MMXXII, a artistului Gabriel Stoian, în spațiul MNȚRplusC, sub Cinema Muzeul Țăranului (Str. Monetăriei nr. 3).

MMXXII ─  este simpla grafie a unui an care atât în numeralele sale latine, cât și în cele arabe, coroborat cu ceea ce vedem că se întâmplă la scară globală, pare mai fatidic și premonitoriu decât deja uitatul 2012 cu a sa profeție maya („don’t look up”). Simetria pronunțată ne apare, de la arhitectură la limbaj ca o ordine nenaturală, inventată de un accident particular sau de o voință externă. Este în fond limbajul de tip binar al automatelor, ori dihotomiile înscrise inerent în matricea interpretării oricărui fenomen, urmând un traseu în care cele naturale se întrolocă în social. Putem observa în istoria recentă un pattern al manifestărilor colective, început o dată cu a sa problema „erorii Y2K” și continuat o decadă mai târziu pe filieră mistică, într-o dată de asemenea simetrică, de niște „ultimi copii ai antichității”, în 2012, prin argumentul calendarului mayaș.  Aceste pseudo-temeri colective au fost reîmprospătate recent cu conotațiile unei dictaturi medicale (prezise de Ivan Illich și discutate de Agamben) cauzate de pandemia generalizată, sau de situația politică tensionată la nivel global, într-un an aparent la fel de ușor interpretabil prin această imagistică simplistă a (bi-)simetriei – MM XX II. Punând în discuție și deja standardizatul 2050, cu a sa singularitate tehnologică, întrevedem apariția unui fenomen colectiv care pare că încetul cu încetul ia conturul defunctului milenarism, de această dată prin cedarea treptată a corpului fizic în fața logicii tot mai abstracte a hiperconectivității de masă.

Dacă această introducere pare prea speculativă este și pentru că autorul ei a dorit să fie cât mai mult în spiritul lucrărilor lui Gabriel Stoian, care și ele pleacă adesea de la observația celor mai banale acțiuni sau contexte, construind o imagine care are în codul ei încifrat mereu ceva echivoc și dual, mereu ceva tensionat. De fapt aceste cvasi-evidențe para-științifice și alarmiste sunt contextul general în care cred că trebuie citite lucrările recente ale artistului – presiunea din exterior, care conduce către o practică generată de acțiunea cedării încetul cu încetul a corpului, paradoxal reinventând în urma sa mașinismul cotidian al gesturilor simple desfășurate adesea în spații domestice, într-o istorie alternativă îngustă și caldă ca interiorul sufrageriei de-acasă, însă la fel de valabilă.  Este o meta narațiune din specia  realismului-magic, spusă de Gabriel Stoian prin mediul picturii pentru cei puțini care mai sunt încă prizionieri de bunăvoie ai corpului, feriți de răzmerițele bio-inginerești conectate-n fibră optică care se înmulțesc după perdelele familiare. Se adresează celor ce redescoperă obiectele victimă obsolescenței și propriei ignoranțe, reconfencționând sub un soare roșu, cu umor și melancolie, cu aerobic și electricitate alternativă, corpul deja mort al mortului. A celor care spun „mala suerte”, apoi râd bezmetic. (Horațiu LIPOT)

▪ Gabriel Stoian (n. 1985) este absolvent al Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, promoția 2014, obținând titlul de doctor în arte vizuale, debutează ca artist aspirant în același an. Prima sa expoziție va avea loc la ALERT studio din București. Aceasta este urmată de numeroase activități pe scena artistică locală și internațională: Vienna Art Fair, 2014; Bucharest Biennale 2014; Lateral Art Space, Fabrica de Pensule, Cluj-Napoca, 2015; Melkweg Expo Center, Amsterdam, 2015; Videozoom, Museo di Roma 2015, Roma; A4 Used without object, RKI gallery, Berlin, 2016; Regards from the Aral Sea, Camera, Centrul de Interes, Cluj-Napoca, 2018; Things change, Bistro 21, Leipzig, 2019; Inmedio noctis viam suam lux exerit, Sonneundsolche, Dusseldorf, 2019; A world too much, Spazio Display, Parma, 2020; Dilemma, AF. Gallery, Frankfurt, 2020; etc. Practica sa artistică constă într-o abordare democratică incluzând toate mediile vizuale cunoscute. Cu toate acestea, se poate observa cu ușurință că pictura este cea care stă la baza procesului său de creație. Lucrările fiind adesea explicate de artist sub forma unor confesiuni, intime și poetice, experiențele personale iminente sunt tema principală a lucrărilor sale. În 2017 a fondat NEW NOW Frankfurt, un spațiu independent de proiect care funcționează ca o platformă duală, alternând între producția privată și derularea unui program dinamic deschis expozițiilor, workshop-urilor și cercetării interdisciplinare, susținând artiștii emergenți naționali și internaționali.

▪ Horațiu Lipot (n. 1989): curator și manager cultural. A fost director artistic al galeriei IOMO, realizând programul expozițional în anul 2021, și al galeriei Atelier 35 în perioada 2019 – 2021. Anterior, între anii 2017-2019 a coordonat programul expozițional al Witte Gallery din Ulft (Olanda), localitate unde a organizat și pavilionul României pentru a 26-a ediție a târgului de artă Huntenkunst (2018). Colaborează de asemenea cu spații independente sau de tip off-space, cât și cu alte galerii comerciale din centrele locale. Pe lângă activitatea curatorială, redactează texte și cronici expoziționale pentru revista ARTA, cât și pentru alte reviste de profil autohtone.

Program de vizitare*: expoziția se va vizita în zilele de sâmbătă între orele 15:00-18:00, sau la cerere, cu o programare în prealabil (0726.343.273).

*fiind un spațiu de tip artist-run, programul de vizitare diferă față de cel al muzeului.

Intrarea este liberă.

Din pricina situației pandemice generate de răspândirea virusului Cov-SARS-19, purtarea măștii este obligatorie. Vă rugăm să respectați normele de distanțare și să manifestați responsabilitate față de sănătatea dumneavoastră și a celorlalți.

Despre MNȚRplusC: Pornind de la premiza că Muzeul Țăranului a fost și va fi mereu un spațiu viu, propunerea de a transforma sala de la subsolul muzeului (în care se desfășoară din aprilie 2021 programul MNȚRplusC), într-un teren de experiment artistic este o inițiativă care urmărește să coaguleze o comunitate nouă, formată din artiști activi pe scena de artă și urmăritorii ei. Unele din expozițiile deschise în sala MNȚRplusC vor purta referințe la patrimoniul material și imaterial al muzeului.

Coordonator MNȚRplusC: Ilina Schileru

Organizatori: MNȚRplusC, Muzeul Național al Țăranului Român

Cu sprijinul Policolor, Aqua Carpatica și LICORNA Winehouse

instagram link: https://www.instagram.com/mntrplusc/

website: https://muzeultaranuluiroman.ro/show-item/mmxxii/

fb: https://fb.me/e/1jybQTD5p

Lansare de carte

24 februarie 2022, ora 18.00, Sala Media

Muzeul Național al Țăranului Român

Editura Vremea, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă așteaptă joi, 24 februarie 2022, între orele 18.00 și 20.00, la Sala Media, unde va avea loc lansarea cărții „De comuniști am fugit, peste comuniști am dat. Povestea unui refugiat din Basarabia”, de Ionuț Iamandi, cu o prefață de Liliana Corobca, Editura Vremea, București, 2022, 148 de pagini cu ilustrații și documente transcrise din arhiva CNSAS.

Cartea „De comuniști am fugit, peste comuniști am dat. Povestea unui refugiat din Basarabia” prezintă cazul unui țăran care în 1944 se refugiază din calea Armatei Roșii și ajunge să se stabilească împreună cu familia în Bărăgan. Aici constată că n-a scăpat de ceea ce a vrut să se ferească – de unde și numele cărții – și că e nevoit să trăiască tot în cadrul unui regim comunist pe care îl experimentase deja în 1940 – 1941, cât Basarabia a fost încorporată Uniunii Sovietice. În satul său din Bărăgan, Teodor Caravasile – căci așa îl cheamă pe eroul basarabean al cărții – intră în conflict cu Miliția și Securitatea, care îl urmăresc pentru atitudine dușmănoasă față de orânduire și de organele de partid și de stat. Conflictul rezultat este dramatic în esență, dar și comic pe alocuri, ilustrând rezistența simplă țărănească în fața obtuzității oficiale. Pe lângă povestea lui Teodor Caravasile, bazată pe dosarul său de urmărit de la CNSAS și pe datele, informațiile și fotografiile obținute de la familie, el fiind bunicul autorului, cartea mai cuprinde și un studiu despre refugiații basarabeni și bucovineni din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Bejenia acestora până în Oltenia și Banat nu a însemnat sfârșitul strămutărilor. Mulți dintre ei au fost vânați direct de către sovietici după 1945 pentru a fi deportați în Siberia sau Kazahstan, iar alții au fost mutați cu forța în timpul regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej, în câmp deschis, în Bărăgan, unde au fost abandonați și unde la început au trăit în bordeie și au primit apă cu cisterna.

„Editura Vremea a publicat de curând un mic volum despre urmărirea de către Securitate a unui basarabean refugiat în România în 1944 și care critica regimul lui Dej, așteptându-i pe americani ‘împreună cu regele Mihai’. Autorul reconstituirii modului în care a fost supravegheat, turnat, anchetat și arestat Teodor Caravasile este jurnalistul Ionuț Iamandi. E povestea unui om simplu, care n-a fost un erou, dar a avut curajul să spună în gura mare, într-un mic sat din Bărăgan, ce credea despre ‘hoții de comuniști’”. (Cristian Preda)

„În primul rând, demersul lui Ionuț Iamandi este unul inedit. Nici ficțiune, nici memorialistică, ci documente din arhiva fostei Securități. Autorul analizează fenomenul refugiaților, pornind de la un dosar de urmărire făcut de Securitate, descoperit la CNSAS. Volumul De comuniști am fugit, peste comuniști am dat. Povestea unui refugiat din Basarabia este și un omagiu al urmașilor de azi față de suferința predecesorilor noștri, este o pagină importantă de recuperare a istoriei Basarabiei. Iar în bibliografia domeniului, care sperăm că va fi mai bogată cu timpul, volumul lui Ionuț Iamandi va fi un reper incontestabil.” (Liliana Corobca)

Expoziție de Athena Dumitriu

10-20 februarie 2022, Sala Acvariu

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 10 februarie 2022, de la ora 17.00, la vernisajul expoziției Cămașa Ciumei, deschisă la Sala Acvariu.

Imaginează-ți o cameră slab luminată unde câteva femei cos în tăcere o cămașă cu puterea să alunge ciuma. Privește-le cu atenție: câte sunt? ce vârste au? cum arată? cum le cheamă? sunt îmbrăcate sau goale? Răspunsurile la întrebări diferă de la o legendă la alta sau de la o zonă la alta, dar în definitiv poate că nu contează numărul lor, vârsta sau numele, ci doar ceea ce fac: își pun speranța în ritualul magic al Cămășii Ciumei. Documentele vremii nu ne spun dacă Cămașa Ciumei avea sau nu efect, dacă sacrificiul femeilor care o lucrau într-o singură noapte oferea protecție satului împotriva bolii. Singurul lucru care răzbate după parcurgerea materialelor^[1] este credința pe care toți cei implicați în ritual o aveau în înfăptuirea lui.

Vechile credințe spuneau că ciuma și alte boli erau provocate de diavol, demoni sau spiritele rele, iar pentru recăpătarea sănătății era nevoie ca aceste duhuri răufăcătoare să fie alungate. Lipsiți de informații medicale și de alte mijloace de protecție, țăranii credeau în magia vindecătoare a unui obiect vestimentar realizat din cânepă, deoarece „firele ei erau iubite de draci și de vrăjitoare”^[2]. Artista Athena Dumitriu realizează o Cămașă a Ciumei din cânepă, pornind de la acest obicei străvechi de vindecare pe care îl reinterpretează într-o cheie contemporană și adaptată vremurilor actuale. După doi ani de pandemie, în care ne-am bănuit unii pe alții la fiecare strănut, unde ni s-a strâns sufletul la fiecare îmbolnăvire a unui apropiat, ori în care i-am plâns în singurătate pe cei dragi, simțim cum ne pierdem încrederea în sloganul optimist „Totul va fi bine”. În secret, artista speră ca refacerea acestui act magic să ne aducă vindecarea pe care cu toate și toți o dorim/după care tânjim.

Muzeul Național al Țăranului Român s-a alăturat demersului inițiat de Athena Dumitriu, deoarece credem că este important să contextualizăm actul artistic atunci când el reinterpretează și chestionează surse tradiționale. Muzeul a contribuit la această expoziție cu imagini ale icoanelor care îl reprezintă pe Sfântul Haralambie, sărbătorit pe data de 10 februarie, ocrotitorul și apărătorul oamenilor și animalelor în fața bolilor. Sfântul este mereu înfățișat călcând pe moarte sau pe ciumă, iar cel mai adesea o ține legată cu un lanț sau o frânghie. La Arhiva de Imagine am identificat fotografii care ne arată modul în care plantele de cânepă devin fire textile, cum sunt melițate, albite și apoi toarse. Biblioteca muzeului a reprezentat punctul zero al acestei cercetări, locul care a oferit informații despre folclorul medical tradițional și alte ritualuri de vindecare folosite de țăranii români. În prezent, când vindecarea nu mai ține de sacrificii și ritualuri, credem că este important să privim spre viitor cu speranță, și, de ce nu, să păstrăm o fărâmă de gândire magică în viețile noastre, ne-ar ajuta să trecem mai ușor peste încercările grele.

Curator: Iuliana Dumitru, Muzeul Național al Țăranului Român

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Acvariu, până pe 20 februarie 2022, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea este închis.

^[1] Materiale bibliografice pentru acest text pot fi consultate la masa cu documente prezentă în expoziție.

^[2] https://leviathan.ro/camasa-ciumei-de-ani-bradea/

7 februarie 2022, ora 17:00, Sala Media

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă invită luni, 7 februarie 2022, de la ora 17:00, la lansarea volumului Povești în șezătoare, semnat de Ana Pascu și Valeria Olenici, apărut la Editura MARTOR. Evenimentul va avea loc în sala Media. Intrarea este liberă.

Concepută, în special, pentru copii de 8 – 12 ani, dar potrivită pentru iubitorii de basme de orice vârstă, cu ilustrații vesele realizate de către Beatrice Iordan, lucrarea cuprinde o serie de basme fantastice, snoave, ghicitori, povestiri și legende, înregistrate între 2012 și 2014 în satul Horodnic de Jos (județul Suceava).

Odinioară, se spuneau basme oricând se adunau câțiva săteni să lucreze împreună, la șezători și clăci, în familie, voia bună îmboldind la hărnicie. Fiecare sătean contribuia cu o glumă, o poveste sau un sfat. Iar povestașii recunoscuți pentru talentul lor, cum a fost Valeria Olenici, erau mereu solicitați să mai spună o poveste. De aceea, cartea a fost concepută de către Ana Pascu sub forma unei șezători: poveștile Valeriei Olenici alternează cu fragmente din interviuri în care se aud vocile ascultătorilor, dar și comentariile povestitoarei, căci „bunica Valeria” dă explicații, retrăiește momente din copilărie sau verifică dacă povestirile ei sunt apreciate.

Povești în șezătoare nu este o simplă carte de basme, ci rezultatul unei cercetări etnologice. Totodată, este o noutate și în plan editorial, într-un context în care povestitorii țărani sunt rari și greu de găsit și doar culegerile vechi sunt republicate. E o dovadă că oamenii au nevoie de basme așa cum au nevoie să își reamintească, uneori, de propria copilărie.

La eveniment vor participa Ana Pascu (Muzeul Național al Țăranului Român), Dimitrie Olenici (fiul regretatei Valeria Olenici, prezent online), Beatrice Iordan și invitații acestora, care vor lua cuvântul:

Manager Virgil-Ștefan Nițulescu (Muzeul Național al Țăranului Român)

Prof. univ. (e) Nicolae Constantinescu (Școala Doctorală a Facutății de Litere)

Conf. univ. Ioana Fruntelată (Facultatea de Litere, Universitatea din București)

Cercet. șt. III Irina Stahl (Institutul de Sociologie al Academiei Române)

Cercet. șt. II Maria Mateoniu (Muzeul Național al Țăranului Român)

Șef de secție Carmen Mihalache (Muzeul Național al Țăranului Român)

Moderator: șef de secție Studii etnologice Anamaria Iuga (Muzeul Național al Țăranului Român).

Cărțile pot fi cumpărate de la Galeria de Artă Ţărănească (magazinul Muzeului Național al Țăranului Român).

Proiect educativ realizat împreună cu elevii de la Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” și Colegiul Tehnic de Arhitectură „I.N. Socolescu”

25 ianuarie – 6 februarie 2022, Sala Irina Nicolau

Muzeul Național al Țăranului Român

Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” și Colegiul Tehnic de Arhitectură „I.N. Socolescu”, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă așteaptă marți, 25 ianuarie 2022, de la ora 18.00, la Sala Irina Nicolau, la vernisajul expoziției Realitățile neferite din interpretarea artistică a basmului românesc.

Organizarea unei expoziții de artă contemporană pe simezele Muzeului Țăranului are darul de a evidenția filonul rural care se transmite în ADN-ul cultural al artiștilor plastici români. Simboluri arhaice, tonalități, personaje de basm și nuanțe naive specifice spațiului rural românesc se vor regăsi în lucrările celor șapte exponenți propuși în acest proiect. De ce șapte? În mitologia românească și nu numai, cifra șapte are multiple semnificații, mai ales religioase.

Tematica unitară a acestui proiect artistic este interpretarea basmului românesc. Plin de simboluri, basmul definește cultura populară, iar poveștile românești se transmit din generație în generație, încă din primii ani ai vieții. Confruntarea dintre bine și rău, realul și fabulosul, imaginarul și fantasticul din narativul popular se regăsesc cel mai fidel în creația plastică a artiștilor, fără să fie neapărat o chestiune conștientă, ci mai degrabă moștenită de secole. Timpul mitic din basm, nemurirea, căutarea desăvârșirii, împlinirea, toți acești piloni ai basmului se regăsesc în lucrările artiștilor plastici. Personajele basmului se vor regăsi reinterpretate în lucrările expuse pe simezele Muzeului Național al Țăranului Român.

Deoarece la începutul perioadei medievale, meseriile se transmiteau de la o generație la alta, prin breslele meșteșugărești, cei șapte artiști, pe toată perioada desfășurării proiectului, vor deveni maeștri pentru șapte elevi de la liceele bucureștene de profil. Astfel, se va crea legătura maestru/ucenic, întocmai ca în perioada breslelor, iar filonul românesc din artele plastice va fi transmis mai departe de la o generație către următoarea generație.

Colaborarea dintre artiști și ucenicii-elevi este echivalentă cu drumul eroului pozitiv din basm. Simbolistic, se referă la căutarea veleităților artistice ale elevilor și perfecționarea lor. Călătoria în basm presupune maturizarea eroului care-și încheie provocările și sarcinile cu succes. Cele câteva luni în care elevii vor lucra alături de artiști, la atelierile de creație ale acestora reprezintă, în fapt, călătoria din basm. Succesul final este reprezentat de expoziția de la Muzeul Țăranului. Fiecare dintre artiști și elevi are libertatea de a-și exprima în lucrări propiile viziuni asupra eroilor din basme, pot reinterpreta simboluri, scene sau dialoguri.

Proiectul se întinde pe durata a a trei luni, începând cu 19 octombrie 2021, zi în care a avut loc prima întâlnire între artiști și elevi, iar aceștia din urmă și-au ales maeștrii. Până la sfârșitul lunii ianuarie 2022, vor lucra împreună cu artiștii în ateliere, iar expoziția va avea loc în perioada 25 ianuarie-6 februarie 2022.

Artiști: Bogdan Andronic (Andronicus), Dragoș Bojin, Anca Ciofirla, Cezar Cristea (1Qsapro), Radu Panait, Mihai Glodeanu,, Sofia Ovejanu.

Elevi: Ana Hetel, Vanessa Matei, Matei Simoc, Maria Nițulescu, Andrada Matei, Elena Popa, Alexandra Cristoltan.

Coordonator proiect: Sofia Ovejan și Ionuț Avram

Curator: Suzana Dan

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până pe 6 februarie 2022, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea este închis.

Prețul biletului de intrare: adulți – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 2 lei.

Bucătărie și fascinația formei

16 decembrie 2021 – 16 ianuarie 2022, Sala Irina Nicolau

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 16 decembrie 2021, de la ora 17.00, la Sala Irina Nicolau, la vernisajul expoziției GUSTURI ÎN CUPRU. Bucătărie și fascinația formei. Expoziția aduce în fața publicului o colecție valoroasă de forme pentru copturi, jeleuri și aspicuri aparținând familiei Magda și Vlad Manoliu.

„În secolul al XVIII-lea încep să se folosească masiv la curțile imperiale și regale prăjituri făcute în forme de astea stranii, ciudate. Nu-s deloc simple, unele au o formă arhitecturală extraordinară. Eu, când am început să adun formele, am și zis, o parte din astea pentru copturi le voi băga într-o categorie care se va chema forme arhitecturale de copt. Exact așa arată.”

(Vlad Manoliu)

 

Formele de acest tip s-au răspândit în Europa apuseană începând cu secolul al XVIII-lea, perioada lor de maximă înflorire fiind însă secolul al XIX-lea. Piesele sunt caracteristice pentru inventarul bucătăriilor nobiliare occidentale, fiind utilizate și în Transilvania, cu precădere de către sași, dar și de landleri sau maghiari. Mesele de banchet tipice acestei perioade permiteau, prin forma și dimensiunea lor, punerea în valoare a bogăției și diversității de forme, culori și texturi ale produselor culinare preparate, decorativ modelate și asamblate în forme arhitecturale complicate. Toate aceste elemente contribuiau la crearea acelei atmosfere somptuoase și rafinate proprii curților regale și nobilimii din epocă, dar și burgheziei de mai târziu.

Adunată cu efort în ani de zile, bine conservată și documentată, colecția Magda și Vlad Manoliu include 125 de forme de cupru de diferite dimensiuni și modele, datând din secolele XIX – XX. Fiecare piesă este unicat, iar printre acestea se află și un vas de gătit cu monograma Regelui Carol I. Raportul dintre dimensiunea estetică a materialului (cuprul/arama) şi ansamblul formelor precum și frumusețea surprinzătoare a detaliilor (marca poansonată, decorurile cizelate, ștanțate, detaliile constructive) fascinează. Traseul alcătuirii acestei colecții, de la primul obiect achiziționat până la ansamblul expus astăzi, sugerează o construcție care a stat permanent sub semnul călătoriei; așa o descrie și colecționarul însuși.

Colecțiile de forme de cupru de o asemenea amploare sunt relativ rare pe teritoriul românesc. Astfel de obiecte se mai află în colecțiile unor muzee, mai ales din Transilvania, dar nu avem informații până în prezent care să certifice existența unei alte colecții la fel de bogate prin număr și diversitate. De aceea colecția este contextualizată și ca aport la ansamblul patrimoniului românesc, prin referințe ilustrate la modul de constituire a unor colecții similare în instituții publice, cu sprijinul partenerilor în proiect.

Cândva, această colecție își va găsi un loc binemeritat în patrimoniul Muzeului Național al Țăranului Român, prin bunăvoința creatorului ei. Deocamdată îi suntem oaspeți și admiratori, împreună cu publicul nostru.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până pe 16 ianuarie 2022, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea este închis.

Prețul biletului de intrare: adulți – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 2 lei.

3 – 5 decembrie 2021, între orele 10.00 și 18.00

Muzeul Național al Țăranului Român

Sfântul Nicolae face parte dintre sfinții cu mare ținere. Iarna începe, după unii, în această zi. Când își scutură barba sfântul, începe să ningă.

Mai important decât toate este faptul că Sfântul Nicolae reprezintă o geană de nădejde. Poate că nu se sfârșește lumea, poate că vine primăvara iar…

Sfântul Nicolae ajută fetele sărace. Obiceiul de a dărui copiilor dulciuri și o nuielușă este o inovație a orașului, o prefigurare a lui Moș Crăciun cel a tot dăruitor.

Ghidul sărbătorilor românești, de Irina Nicolau

Peste 60 de meșteri mari, cei mai pricepuți olari, lingurari, cojocari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, iconari, cioplitori… vin din toate zonele țării la Muzeul Național al Țăranului Român, cu lucruri frumoase, numai bune de admirat și tocmit. Sunteți așteptați de vineri, 3, până duminică, 5 ale lunii lui Undrea, de la orele 10 de dimineață, până la 6 seara, la Târgul de Sfântul Nicolae.

Puteți admira și cumpăra: jucării, nuielușe, măști, ii, podoabe, scoarțe, străchini, icoane, pristolnice, blide, marame, chimire, curele, genți, blidare, copăițe, sărărițe, pipernițe, găvane, lingurare, linguri, împletituri din pănuși, oale, scăunașe, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, clopoței, zurgălăi.

Sâmbătă, 4 decembrie, între orele 11.00-17.00, vizitatorii târgului vor putea asista la o animație muzicală cu Fanfara Șarambel din Valea Mare. Satul Valea Mare din județul Vaslui este recunoscut în regiune datorită fanfarelor care asigură muzica pentru petrecerile de nuntă și alte sărbători rurale. Dacă în vremurile bune existau 10-12 fanfare, au rămas acum doar vreo trei, dintre care Fanfara Șarambel este recunoscută ca fiind cea mai apreciată. Aceasta va poposi în curtea Muzeului Țăranului și îi va bucura pe toți cei prezenți la târg cu hore, sârbe și bătute moldovenești.

Nu vor lipsi nici bunătățile precum prăjiturile de casă, cozonacii, mierea de albine ori ierburile de leac, și nici tradiționala țuică.

Vizitatorii sunt invitați, de asemenea, să răsfoiască, să citească și să-și îmbogățească rafturile bibliotecii cu publicațiile Muzeului: cărți cu teme etnologice, cărți-obiect, albume, calendarul 2022 ori revista Martor.

Prețul biletului de intrare la târg: adulți – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 2 lei

Organizatorul evenimentului: Muzeul Național al Țăranului Român / coordonatori: Oana Constantin și Simona Hobincu (Secția Educație muzeală)

Sfântul Ierarh Nicolae, Sân Nicoară și Moș Nicolae… Mă mir din nou. Ce au în comun sfântul numit în cărți „lăcaș curat al faptelor bune“ cu paznicul graniței apusene de pe cer și moșul care pune în ghetele copiilor o nuia și dulciuri? Ultimii doi sunt variante populare ale sfântului recunoscut de toți creștinii. Sân Nicoară este o creație a satului, și Moș Nicolae una a mediului urban. Diferențele dintre cele două variante sunt enorme. Sân Nicoară este patronul soldaților, al marinarilor, al fetelor sărace, despre el există legende, oamenii îi adresează rugăciuni. Moș Nicolae doriforul anticipează cadourile care urmează să vină de Crăciun. Imageria lui este săracă și neoriginală. Se știe puțin despre el. A apărut atunci când orașul a schimbat statutul copilului, transformându-l în personaj privilegiat. Moș Nicolae există dacă vine și, dacă vine, trebuie să aducă neapărat cadouri. Așa ceva nu poate fi imaginat în sat. Acolo nu se fac cadouri, se dau daruri. Iar darul se întoarce, reciprocitatea este obligatorie. O formulă de primire a darului din Bihor spune explicit: „Mulțumesc până oi întoarce“. În sat, nici Moș Ajun, nici Moș Crăciun nu fac daruri. Copiii sunt răsplătiți, deci plătiți, pentru serviciul ritual pe care îl fac gospodarilor colindându-i. Răsplata se face în mâncare: mere, nuci, alune, colaci. Banii au intrat târziu.

Bătrânii de iarnă, de Irina Nicolau

23 noiembrie – 1 decembrie 2021, Sala Acvariu

Muzeul Naţional al Ţăranului Român

În perioada 23 noiembrie – 1 decembrie 2021, are loc expoziția trilingvă, foto-documentară Brukenthal – un european timpuriu, la Muzeul Național al Țăranului Român, Sala Acvariu, cu ocazia celebrării celor 300 de ani de la nașterea baronului Samuel von Brukenthal (1721 – 1803). Tânărul sas, din micuțul târg Nochrich, devine guvernator al Transilvaniei, contribuie în mod hotărâtor la europenizarea regiunii și fondează primul muzeu public din Sud – Estul Europei. Prin cariera sa, lasă în urmă o moștenire culturală de o asemenea valoare, încât, trecând și prin perioada comunistă, aceasta reușește să îi păstreze numele și perspectiva europeană, până astăzi.

Expoziția își propune o prezentare vie a operei și activității lui Samuel von Brukenthal, pe zece panouri. Broșura trilingvă, care însoțește expoziția, reproduce conținutul panourilor fără modificări și urmărește, astfel, să trezească interesul publicului larg față de o cunoaștere temeinică a acestei ilustre personalități, care ne inspiră și astăzi, prin exemplul său.

Vernisajul, în cadrul căruia vom asculta discursurile invitațiilor de onoare, printre care: dr. Virgil Nițulescu – Manager MNȚR, dr. Peer Gebauer – Ambasadorul Germaniei la București, dr. Theodor Paleologu – Președinte Fundația Paleologu, Sabin Luca – Manager MN Brukenthal, Laczikó Enikő – secretar de stat DRI și dr. Klaus Fabritius – Președinte al FDGR-Regiunea Extracarpatică, și în cadrul căruia ne vom bucura de o prezentare istorico-muzicală a biografiei baronului, susținută de istoricul Thomas Șindilariu, acompaniată de muzica preferată a lui Samuel von Brukenthal, are loc în ziua de 23 noiembrie 2021, ora 17.00, la sala Acvariu.

Evenimentul va fi transmis live pe pagina de Facebook a Muzeului.

Având în vedere restricțiile actuale, accesul la vernisaj se va face doar pe bază de invitație sau rezervare în prealabil la petra@cutimp.ro, în limita locurilor disponibile (30% din capacitatea sălii).

Expoziția:

Texte: Harald Roth și Thomas Şindilariu
Traduceri: Petra A. Binder, Thomas Şindilariu (română), Harald Roth (engleză)
Grafică: Anna Dejewska
Contribuții documentare: dr. Alexandru Sonoc (MNBrukenthal)
Contribuții comunicare și coordonare: dr. Dana Hrib. dr. Alexandru Chituță (MNBrukenthal)

Organizatorii și partenerii evenimentului la București: Forumul Democrat al Germanilor din România – Regiunea Extracarpatică, Departamentul pentru Relații Interetnice, Asociația Cu timp pentru cultură, Muzeul Național al Țăranului Român, Forumul Democrat al Germanilor din Cluj – Napoca, Muzeul Național Brukenthal.

Inițiatorii expoziției itinerante:

Forumul Cultural German pentru Europa de Est (Potsdam, Germania) în parteneriat cu Departamentul pentru Relații Interetnice, Muzeul Național Brukenthal, Forumul Democrat al Germanilor din Transilvania și Fundația Samuel von Brukenthal, și cu sprijinul Muzeului Național de Istorie a României, Arhivelor Naționale Sibiu, Institutului Transilvănean afiliat Universității Heidelberg, Arhivei Bisericii Negre, Verband der Siebenbürger Sachsen in Deutschland.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Acvariu, până pe 1 decembrie 2021, de marți până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Intrarea este liberă.

4 – 28 noiembrie 2021, MNȚRplusC

Muzeul Național al Țăranului Român

Joi, 4 noiembrie 2021 are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român, Str. Monetăriei nr. 3, deschiderea expoziției Nu vorbim despre sclavie modernă, cea de a doua din seria Politici ale non-acțiunii a artistei Nona Șerbănescu, în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

Expoziția prezintă o serie de lucrări de instalație și o instalație performativă pentru care și-au dat concursul performerele și performerii: Mădălina Brândușe, Alex Fifea, Ruxandra Maniu, Vera Linguraru, Andrei Șerban; costume: Lumi Mihai; editing și sunet: Paul Sima; director imagine: Pătru Păunescu; operator și fotografie vizual: Gabriel Colța, producător: Dan Radu Mihai, producție video Dash Film. Proiectul se bazează pe o documentare realizată de Valer Simion Cosma, Marina Patricia Toma, Alex Fifea, Mădălina Brândușe și Alex Fifea; coordonatoare MNȚRplusC: Ilina Schileru.

Din cauza situației sanitare, accesul în galerie se va face cu limitarea a maximum 10 persoane simultan, cu intrare din 45 în 45 de minute și programare prealabilă la marina.ilie.arthub@gmail.com . Deschiderea este programată pentru primele 4 zile ale expoziției după cum urmează:

Joi, 4 noiembrie: 17:00 – 20:00 (4 serii)

Vineri, 5 noiembrie: 17:00 – 20:00 (4 serii)

Sâmbătă, 6 noiembrie: 12:00 – 18:00 (8 serii)

Duminică, 7 noiembrie: 12:00 – 18:00 (8 serii)

Faptul divers paradoxal: anul acesta, în plină perioadă de izolare, când cetățenele și cetățenii României primeau cele mai mari amenzi din Uniunea Europeană pentru încălcarea regulilor impuse de starea de urgență, autoritățile au permis plecarea a mii de muncitoare și muncitori cu destinația Germania. Comasați în avioane, au plecat să își riște viața pentru a strânge recolta de sparanghel, o muncă pe care niciun european vestic cumsecade nu o accepta, nici în lipsa pandemiei, date fiind condițiile inumane de muncă. Acesta a fost punctul de declanșare al proiectului Politici ale non-acțiunii cu cele două componente ale sale Depozitul 12 (care a avut loc în mai 2021 la Galeria Senat) și Nu vorbim despre sclavie modernă ce tratează situații legate de muncă și abuzuri la adresa cetățenilor români, așa cum reies din interviurile realizate, în acest an, de echipa de documentare formată din Valer Simion Cosma, Alex Fifea, Marina Popa, Mădălina Brândușe și Nona Șerbănescu. Interviurile și materialele colectate pe perioada documentării vor face obiectul unei publicații și vor sta la baza unui nou spectacol, care va fi produs în 2022.

„Interesul practicii artistice a Nonei Șerbănescu în zona social-politică și de interogare a argumentelor echilibrului care chestionează modalitățile în care sistemul capitalist devine injust și inuman, este binecunoscut. Cercetările artistei din ultimii ani se axează pe structura social-economică a celor care au cel mai mult de suferit din cauza injustițiilor sociale și economice, venite direct din mediul statal, neperformant, care nu ajută, precum și din mediul neoliberal-capitalist, acolo unde pare că cei mai mulți dintre noi primim doar „firimiturile“ sistemului.”, spune Eugen Rădescu, curator.

„Restricțiile impuse și măsurile luate pentru protejarea populației au transformat profund viețile cetățenilor prin prisma muncii, dar în direcții foarte diferite, care reflectă, într-o mare măsură, inegalitățile economice, diverse tipuri de privilegii și predominanța unui model cultural care depreciază profund anumite munci și pe cei care le prestează, integrându-i într-o categorie a perdanților. Lucrători în comerț, de la retail, până la buticurile de cartier/uliță, șoferi care transportau mărfuri sau persoane, lucrători la salubritate, lucrătorii din depozite și din sectorul de procesare a alimentelor, poștași, curieri și livratori sunt doar câteva dintre categoriile profesionale a căror maximă utilitate socială a fost demonstrată într-un context atât de grav. Spre deosebire de personalul medical și militar (instituțiile de forță) angrenat direct în gestionarea crizei, dar beneficiind de sporuri suplimentare generate de contextul epidemic, munca celor din categoriile profesionale menționate a continuat să fie mult mai prost plătită, iar statutul lor social este semnificativ inferior.”, afirmă Valer Simion Cosma, istoric, antropolog, publicist și manager cultural.

Organizatori: Asociația pentru Promovarea Artelor Contemporane, în parteneriat cu MNȚRplusC, Muzeul Național al Țăranului Român, ARTHUB Bucharest și Dash Film.

Despre

Nona Șerbănescu (n. 1982) a absolvit pictura la București, în 2004. O preocupă subiectele sociale și politice precum sărăcia, războiul, abuzul sistemic, inechitatea socială, condiția artistului/artistei în societatea capitalistă și patriarhală, subiecte și teme pe care le abordează dintr-o perspectivă empatică, intersecțională. Utilizează diferite medii și tehnici subordonate mesajului conceptual/politic. Este inițiatoarea și coordonatoarea ARTHUB Bucharest, președinta Asociației pentru Promovarea Artelor Contemporane. Este mama a doi copii. Trăiește și lucrează în București.

Eugen Rădescu este manager cultural și curator, specializat în relativism moral. A scris pentru diferite reviste și publicații naționale și internaționale. A fost, printre altele, curatorul Bucharest Biennale 1 (2005), al expozițiilor “How Innocent Is That?”, “Common Nostalgia” la Pavilion, “Hidden Shadows/Roma stories” Mobius Gallery, București. Este co-editorul PAVILION – journal for politics and culture, co-directorul Bucharest Biennale și președinte al board-ului organizațional BUCHAREST BIENNALE. Este membru al board-ului de selecție apexart New York (SUA). A ținut numeroase conferințe la diverse instituții, printre care apex, New York; Badisher Kunstverein, Karlshrue; Casa Encedida, Madrid; Paris Photo, Paris,  Gulbenkian Centre, Lisabona, Kunsthalle, Viena. A publicat cartea “How innocent is that?” la Revolver Book, Berlin și “QUEER. Istorii ilustrate” la Black Button Books, București. Este lector la Universitatea București și profesor asociat Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Locuiește și lucrează în București.

Pe Facebook

https://www.facebook.com/ArtHubBucharest

https://www.facebook.com/AsociatiaPentruPromovareaArtelorContemporane

Târg cu meșteri și anticari

5 – 7 noiembrie 2021, între orele 10.00 – 18.00

Muzeul Național al Țăranului Român

Sâmbătă, înainte de Hranghel, se fac moși. De Hranghel fiecare om trebuie să aprindă o lumânare care îi va fi „lumina de veci“ în lumea de dincolo. Finii merg cu colăcei la nași. Se amestecă berbecii cu oile. În acest scop se face turta araților (berbecilor) care se aruncă între oi. Dacă ea cade cu fața în sus, oilor le va merge bine. Se serbează „cu desăvârșit nelucru“. Irina Nicolau

Muzeul Național al Țăranului Român marchează sfârșitul toamnei și ultimele zile de dulce înainte de intrarea în Postul Crăciunului invitându-și publicul la Târgul cu meșteri și anticari, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, unde, timp de trei zile, de vineri, 5 până duminică, 7 noiembrie 2021, de la orele 10 de dimineață până la 6 seara, 50 de meșteri, anticari și artiști vin din toată țara cu tot ce au realizat ei mai minunat peste an. Vor fi de târguit: obiecte din ceramică, țesături, icoane, podoabe, obiecte din lemn.

De-ale gurii puteți găsi: miere, prăjituri, turtă dulce, plante de leac, țuică, sucuri naturale, fructe și legume.

Vizitatorii sunt invitați, de asemenea, să răsfoiască, să citească și să-și îmbogățească biblioteca cu publicațiile Muzeului: cărți cu teme etnologice, cărți-obiect, albume ori revista Martor.

Vă așteptăm să redescoperiți frumusețea gesturilor ce stau mărturie în lucrurile meșteșugite deopotrivă de țărani, artizani și artiști.

Prețul biletului de intrare la târg: adulți – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi și studenți – 2 lei. Biletele pot fi achiziționate și online de pe www.booktes.com

Organizatorul târgului: Muzeul Național al Țăranului Român / coordonatori: Oana Constantin și Simona Hobincu (Secția Educație muzeală)

*****

Luna noiembrie, din punct de vedere religios, are în centru, sărbătoarea Sfinților arhangheli Mihail și Gavriil. Prima săptămână din lună este numită în popor Săptămâna Miriștei, deoarece este săptămâna în care se termină însămânțările de toamnă și începe aratul miriștilor pentru însămânțările de primăvară. Cea de- a doua săptămână are în centru sărbătoarea Sfințiilor Arhangheli Mihail și Gavriil, cei cu săbii și puteri ocrotitoare asupra oamenilor și a turmelor de oi.

În folclorul religios românesc, dintre cei doi arhangheli, mai venerat este Mihail. Se spune că el poartă cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului și veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este hărăzit să mai trăiască, fiind și un stăpânitor al văzduhului, alături de prorocul Ilie.

În sâmbăta dinaintea zilei Sfinților Mihail și Gavriil se fac praznice pentru pomenirea morților, iar finii merg la nași cu colaci.

Accesul la eveniment se face pe baza „certificatului verde”. Vă rugăm să respectați normele de distanțare și să manifestați responsabilitate față de sănătatea dumneavoastră și a celorlalți.

Expoziție de grup (video, foto, obiect) 14 – 24.10.2021

curator Marilena Preda Sânc

Vernisaj 14 octombrie 17:00 – 20:00, Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Naţional al Țăranului Român vă așteaptă joi, 14 octombrie 2021, de la ora 17.00, la Sala Noua Galerie, la vernisajul expoziției Art and Landscape Narratives.

Artele vizuale actuale din România, practicile curatoriale, teoria artei și creația artistică se dezvoltă din ce în ce mai mult spre subiecte axate pe eco-democrație și pe existența umană în zilele noastre. Marilena Preda Sânc, cu o cunoaștere profundă a scenei de artă vizuală locală și mondială, coordonează o expoziție axată pe cercetarea conceptuală a contextelor sociale și politice, a problemelor de gen, a ecologiei și a istoriilor locale / globale, analizând efectele globalizării în era digitală și prezentarea, în perspective antropologice și geopolitice, a istoriilor unei omeniri care își redefinește identitatea spre o atitudine mai responsabilă.

“Practicile Eco Art reprezintă un teritoriu transdisciplinar, interstițial, hibrid și multimedial în arta contemporană. Artele vizuale se poziționează frecvent în sfera dialogului social, politic, educațional din perspectiva unei umanități opacizate de un consumism exacerbat. Natura și natura umană au avut de suferit. Eco Art aduce în atenție natura și pericolele generate de poluare dintr-o dublă perspectivă estetică și militantă. Esențial este să înțelegem Eco Arta ca un mod curat și etic de a gândi și reflecta lumea contemporană.” (Marilena Preda Sânc)

Expoziția Art And Landscape Narratives cuprinde creații realizate de artiștii: Felix Aftene, Jasmina Al-Qaisi, Cătălin Burcea, Zoița Delia Călinescu, Floriama Cândea, Claudiu Cobilanschi, Ilie Duță, Dorina Horătău, Ludic Collective, Andreea Medar si Mălina Ionescu, Răzvan Mihalachi, Marina Oprea, Magdalena Pelmuș, Alexandru Poteca, Adrian Simionuc.

Curator: Marilena Preda Sânc

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Noua Galerie, până la 24 octombrie 2021, de marți până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Lunea este închis.

Producător: Asociația 4Culture

Co-Producător: WASP Studios

Program multianual co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național AFCN.

Parteneri media: Radio România Cultural, Modernism, Revista Zeppelin, Revista ARTA, Designist, Feeder, IQads, România Pozitivă

Programul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul programului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Mocani în zodia Bărăganului, Secolele XIV – XIX

Autori: Răzvan Ciucă şi Ionela Bran

19 septembrie 2021, ora 12.00, Sala Media

Muzeul Naţional al Țăranului Român

Muzeul Naţional al Țăranului Român vă invită duminică, 19 septembrie 2021, de la ora 12.00, la Sala Media, la lansarea volumului Transhumanța bârsană. Capete de istorie. Mocani în zodia Bărăganului, Secolele XIV – XIX. Autori: Răzvan Ciucă şi Ionela Bran.

Volumul se dorește a fi „o lucrare folositoare, de aducere aminte și prețuire a mocanilor din Țara Bârsei, lesne de citit și nelipsită de îndemnuri”. Autorul şi-a închipuit drumul oierilor care plecau cu turma de mioare din Bran spre Dunăre, în căutare de hrană. A reunit în această carte mărturii ale ciobanilor de demult, unele culese de la oieri în viaţă, altele păstrare în cărți aproape uitate azi, scrise de istorici importanți, precum Andrei Veress, Ştefan Meteş, C. Constantinescu-Mircești sau Tudor Mateescu.

Lucrarea reprezintă o privire proaspătă, originală și competentă asupra fenomenului transhumanței din Ţara Bârsei până în inima Bărăganului, despre care, până acum, în spațiul public, s-au exprimat, mai degrabă, poncife și aproximații, din cauza unei greșite înțelegeri a ceea ce este, într-adevăr, transhumanța.

Volumul este scris într-un stil accesibil, nefiind adresat doar specialiștilor. Coperta cărţii este semnată de cunoscutul artist Ion Grigorescu, care valorifică una din secvenţele celebre ale transhumanţei române, păstrată într-un catalog tipărit la Viena.

Nu întâmplător, cartea este lansată la Muzeul Național al Țăranului Român, în exact ziua în care, la Bran, se desfășoară „răvășitul oilor” – acel moment din an în care ciobanii își adună turmele și separă oile trimise în transhumanță de cele lăsate în gospodării.

Cu ocazia lansării, co-autoarea Ionela Bran, rapsod popular, va interpreta cântece din mocănime, iar Ioana Marin, balada Miorița.

10-12 septembrie 2021, între orele 10.00 și 18.00

Muzeul Național al Țăranului Român

Cruce-n casă /Cruce-n piatră /Dumnezeu cu noi la masă / Maica Precistă pe fereastră.

Muzeul Național al Țăranului Român prăznuiește în ajunul zilei de 14 septembrie, Înălțarea Sfintei Cruci, una dintre cele mai importante sărbători ale calendarului țărănesc.

Aflat la a XX a ediţie, Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri oferă publicului timp de trei zile, de vineri, 10 septembrie până duminică, 12 septembrie 2021, noi întâlniri, ateliere și demonstrații cu artiști și meșteri iconari.

Preocupat de valorificarea și revitalizarea patrimoniului cultural țărănesc, Muzeul Țăranului păstrează structura târgului de iconari și meșteri cruceri inițiat sub forma unui act cultural cu rol formator şi educativ prin prezentarea unor teme iconografice devenite reper în iconografia țărănească și prin inovații care folosesc imaginea tradițională ca re/sursă, teritoriu de explorare pentru creațiile contemporane ale artiștilor și ale meșterilor iconari.

Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri își propune să redescopere frumusețea obiectelor de cult, a unui patrimoniu dedicat artei tradiționale și îndeosebi icoanelor, urmărind calitatea tehnicii și a meșteșugului, respectarea scopului pentru care este realizat obiectul de cult, evitând expresiile kitsch și serializările industriale pentru scopuri comerciale.

Continuăm noua formulă de prezentare a târgului, invitându-i pe meșterii și artiștii iconari să expună obiectele create pentru târg în cadrul unor micro-instalații, dând astfel posibilitatea de a viziona într-un context diferit creațiile personale și de a iniția un nou dialog cu publicul vizitator și fidel acțiunilor noastre de la începuturi.

Structura târgului rămâne ca întotdeauna mai aproape de atmosfera unui praznic, celebrând prin prăznicare, sfinți protectori, sărbătorile mari, heruvimi desprinși din cetele îngerești – Crucea în variante ne-împuținate, toate zugrăvite și închipuite pe icoane pe sticlă, icoane pe lemn, icoane de vatră, crucițe, cruci de mână, pristolnice, miniaturi religioase, izvoade, pecetare, mozaicuri, obiecte și lucrări care se înscriu în teritoriul artei sacre.

Însoțim iconarii cu ceaiuri de leac, cozonaci, dulcețuri, zacuscă, miere și prăjituri de casă.

Scoatem din lada de zestre a muzeului – albume, cărți poștale, scrieri și ziceri țărănești, revista Martor, caiete de meșteri, cataloage de expoziții – oferite spre vânzare publicului interesat.

Ateliere / întâlniri

După experiența pozitivă a atelierelor – demonstrații din cadrul edițiilor anterioare, continuăm întâlnirile cu câțiva dintre iconarii și crucerii dedicați împărtășirii tehnicii meșteșugului, a căror abordare dezvăluie căutări și reconstituiri personale ale meșteșugului Icoanei și o raportare adecvată la canon și tradiție. Adresăm astfel copiilor, dar și adulților, invitația de a descoperi cum desenau iconarii vechi izvoadele și zugrăveau icoanele, pictând pe dosul sticlei sau pe lemn grunduit, cum se însemnează și se încrustează pristolnicele și icoanele de vatră în cadrul unor ateliere ținute de artiști și meșteri iconari.

Vineri, 10 septembrie

orele 14.00 – 15.00 şi 16.00 – 17.00 – Ateliere de pictură cu Radu Dincă

Sâmbătă, 11 septembrie

orele10.30 – 12.00 – Ateliere de pictură cu Angela Ludoșanu

orele 13.00 – 15.00 – Ateliere de încrustat în lemn cu Vasile Moldoveanu

Înscrierile pentru ateliere se fac la: educatiemuzealamtr@gmail.com / cost atelier: 25 lei / persoană

Prețul biletului de intrare la târg: adulți – 8 lei; pensionari – 4 lei; studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 2 lei. Elevii beneficiază de intrare liberă la târg, pe perioada vacanțelor școlare.

Coordonator târg: Lila Passima // lilapassima@yahoo.com

Contact / comunicare / detalii organizare: Monica Chiorpec // chiorpecmonica@gmail.com

Contact ateliere: Monica Chiorpec // chiorpecmonica@gmail.com

16.09 – 31.10.2021 | sala Irina Nicolau

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 16 septembrie 2021, de la ora 19.00, la Sala Irina Nicolau, la vernisajul expoziției Burticală.G.Ion.Leu.Dolj.

Unul din punctele forte ale Muzeului Național al Țăranului Român, alături de expoziția permanentă, este patrimoniul material, a cărui bogăție și diversitate au fost deseori remarcate și puse în valoare prin numeroase expoziții temporare și virtuale ori prin publicații. Fondul de desene realizate de Ion G. Burticală, din comuna Leu, județul Dolj, este parte componentă a „Arhivei de imagine” din 1999, în urma donației făcute MNȚR de criticul de artă Radu Ionescu, un bun cunoscător al teritoriului artei naive din România, cu ocazia expozițiilor „Artă + naivitate = artă naivă” (1999) și „Exerciții de naivitate” (1999). Lucrările lui Ion G. Burticală au stat atunci alături de cele ale unor cunoscuți pictori naivi români, iar o selecție de desene a constituit cuprinsul unei mape cu planșe de colorat pentru copii „Desenez cu prietenul Burticală” (1999), toate, coordonate de Irina Nicolau.

Numele lui Ion G. Burticală este cvasi-inexistent în albumele de referință dedicate artei naive din România, un statut extrem de provocator raportat la numărul desenelor deținute de MNȚR și la privirea iscoditoare a autorului acestora, care înregistrează detalii ale unui interval de timp marcat de tranziția între două regimuri politice radical opuse. Dincolo de expresivitatea liniei, de folosirea atipică a cromaticii, desenele lui Ion G. Burticală sunt interesante pentru compozițiile prin care încearcă nu doar să-și reprezinte locurile natale, cât mai degrabă să realizeze o hartă mentală prin care avem acces la viața socială a unei comunități rurale, cu riturile, obișnuințele casnice, precum și la o serie din clișeele propagandistice ale anilor ’50-’70.

Expoziția Burticală.G.Ion.Leu.Dolj. este, întâi de toate, o propunere de redescoperire a unui pictor naiv și implicit a lumii rurale pe care acesta a încercat să o facă cunoscută. În al doilea rând, aduce în prim plan o subsecțiune a artei naive – desenul si acuarela –, căreia i s-a acordat o mai mică importanță, fiind astfel și mai puțin vizibilă în raport cu pictura și sculptura. Nu în ultimul rând, expoziția documentează nu doar activitatea lui Ion G. Burticală, ci și relațiile vieții comunitare din localitatea Leu. De asemenea, este o încercare de chestionare a contextului artei naive într-o perioadă în care a făcut obiectul unor politici culturale de masă, ce se adresa amatorilor din segmentele sociale ale țăranilor și muncitorilor.

Desenele lui Ion G. Burticală vor fi însoțite de o serie de picturi realizate de Ghiță Mitrăchiță, mult mai cunoscutul pictor naiv, congener și conjudețean. Înrudirile, conexiunile sau contaminările stilistice sunt puse în evidență printr-un dialog cu artefacte ale culturii țărănești din zona Olteniei.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până la 31 octombrie 2021, de marți până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Lunea este închis.

Prețul biletului de intrare: adulți – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 2 lei

Curatori: Cosmin Manolache, Lila Passima

Proiect realizat cu sprijinul: Televiziunea Română | Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj | Primăria Bârca | Muzeul Județean Argeș | Centrul Cultural Județean Argeș.