Care sunt cetățile dacilor din care se mai păstrează vestigii astăzi

11 ian. 2019

Din civilizația dacilor au rămas până astăzi doar ruinele unora dintre așezările lor. Practic, romanii au distrus aproape complet fortificațiile, templele și așezările poporului cucerit, iar timpul a trecut nemilos peste toate. Astăzi, unele dintre ruine sunt cunoscute și puse în valoare, în timp ce altele sunt lăsate să subziste aproape la întâmplare. Iată care sunt cele mai importante vestigii vizitabile ale dacilor.

1. Sarmizegetusa Regia (cea Regală), satul Grădiștea Muncelului, jud. Hunedoara

A fost capitala lui Decebal, care a înconjurat-o cu șase cetăți cu rol defensiv poziționate pe munții din jur. A fost centrul religios și politic al Daciei, iar ca așezare strategică era considerată excepțională. Era construită din piatră. Zidurile groase de 3 metri și înalte de 4-5 metri înconjurau o suprafață de aproximativ 3 hectare. După cucerirea romană, a fost distrusă, iar capitala a fost mutată la o distanță de 40 km, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Sarmizegetusa Regia. Sursa: patrimoniu.ro

2. Cetatea Costești, comuna Orăștioara de Sus, jud. Hunedoara

A fost construită de Burebista și este cea mai veche dintre cetățile dacice. Este poziționată pe un deal, la altitudinea de circa 500 metri. În vremurile sale de glorie, era sediu de garnizoană, reședință pentru conducătorii militari, avea turnuri de observație și cisterne pentru apă. Potecile te vor duce prin pădure la ruinele celor patru sanctuare antice, considerate comorile ascunse ale Costeștiului.

Turn de locuire la Cetatea Costești. Sursa: patrimoniu.ro

3. Cetatea Blidaru, comuna Orăștioara de Sus, jud. Hunedoara

Ingenioasă și foarte eficientă ca arhitectură militară, cetatea Blidaru a fost construită pe o suprafață de 6.000 de metri pătrați, sub forma a două incinte care comunică între ele. Este considerată drept cea mai eficientă dintre cetățile dacice. Datează din secolul I î.Hr. și se găsește la altitudinea de 750 metri. Călătorul care-și propune să o viziteze trebuie să se pregătescă temeinic: la cetate nu se poate ajunge cu mașina, nici măcar cu căruța, iar drumul prin pădure poate fi mai dificil decât s-ar crede.

Ziduri în ruină la Cetatea Blidaru. Sursa: patrimoniu.ro

4. Cetatea Piatra Roșie, Luncani, jud. Hunedoara, în Parcul Național Grădiștea Muncelului-Cioclovina

Este construită pe un masiv stâncos, accesibil doar pe una dintre cele patru laturi. Turiștii sunt surprinși să descopere aici un monumental drum pavat cu piatră, în trepte, care îi conduce prin pădure. A fost construită în timpul lui Burebista și are suprafața de 12.000 de metri pătrați. Se pare că aici locuiau demnitari daci sau persoane cu un rang social important. Nu se păstrează multe vestigii, dar priveliștea impresionantă care se deschide de pe platoul cetății face să merite efortul de a o vizita.

Panorama de la cetatea Piatra Roșie este impresionantă. Sursa: patrimoniu.ro

5. Templele de la Fețele Albe

Sunt ruinele a două temple situate în vecinătatea Sarmizegetusei Regia. Din tradițiile locale se știe că în perioada în care aici se găsea capitala dacilor, la Fețele Albe era un centru religios, alcătuit din altare și din locuințele celor care întrețineau cultul. Numele locului a lăsat mult loc imaginației localnicilor. Ei cred că denumirea vine de la fecioarele sacrificate în cadrul religiei lui Zamolxis. Mai aproape de adevăr pare a fi că numele provine de la pietrele albe din calcar din care erau construite clădirile antice. Astăzi, Fețele Albe este un loc populat mai ales în preajma Sânzienelor (24 iunie), când se crede că aici se concentrează o mare cantitate de energie supranaturală.

Ruinele și copacii au stabilit o simbioză la Fețele Albe. Sursa: glasul-hd.ro

6. Cetatea din Ardeu, comuna Balșa, jud. Hunedoara

Ruinele care se păstrează reprezintă foarte puțin din așezarea dacică, astfel încât cetatea din Ardeu este de obicei ignorată de turiști. Totuși, în vechime ea era importantă pentru că se afla pe traseul exploatațiilor de aur și deci avea rol strategic. Ea se găsește la doar câțiva kilometri de Geoagiu (Germisara în Antichitate) acolo unde apa geotermală a fost folosită în scopuri terapeutice încă din vremea daco-romanilor.

Urmele Cetății Ardeu. Sursa: clujwebstory.ro

7. Cetatea de la Căpâlna, jud. Alba

Deși mai departe de epicentrul de la Sarmizegetusa, Căpâlna era o cetate importantă. Era reședință a unui nobil bogat, ceea ce se deduce din numeroasele artefacte descoperite în urma săpăturilor arheologice. Astăzi se mai păstrează doar câteva fragmente din zidurile groase de trei metri și rămășițele unui turn de apărare.

O parte din ce se poate astăzi vedea la Cetatea Căpâlna. Sursa: patrimoniu.ro

Despre
Ultimele Postari

Asociația Culturală Matricea Românească

Prin activitatea sa, Asociația Culturală Matricea Românească promovează identitatea culturală a României, arta și creatorii români, interculturalitatea, toleranța și respectul față de celelalte culturi prezente în spațiul românesc, în timp ce se concentrează pe educarea noilor generații în spiritul iubirii față de cultura și identitatea națională.

Ultimele postari ale lui Asociația Culturală Matricea Românească (vezi toate)

Matricea Românească este o platformă culturală laică, de dimensiune civică, publicată de către Asociaţia Culturală Matricea Românească, ce promovează cultura şi spiritualitatea României, susţine limba română şi respectul faţă de celelalte culturi prezente în spaţiul românesc, respectiv cooperarea interculturală. Matricea Românească este apolitică şi autonomă. Matricea Românească respinge și condamnă toate formele și manifestările antisemite, rasiste sau xenofobe. Ele sunt incompatibile cu valorile şi principiile fondatoare ale Asociaţiei-mamă, unele ale toleranţei şi ale interculturalităţii. Informaţiile prezentate prin intermediul Matricea Românească pot fi utilizate exclusiv în scopuri personale de informare, și nu în scopuri comerciale sau de profit. Este interzisă utilizatorilor Matricea Românească orice formă de reproducere, distribuire, adaptare, precum şi orice altă transformare a conţinutului generat de aceasta, fără acordul scris al Asociaţiei Culturale Matricea Românească şi al “Bulboacă şi Asociaţii SCA”. Utilizatorii Matricea Românească nu au dreptul de a distribui conţinutul site-ului, indiferent de suport, fără să indice în mod explicit sursa, inclusiv numele autorului și link-ul spre conținutul de pe Matricea Românească, acolo unde este cazul. Utilizatorii Matricea Românească nu au dreptul să desfăşoare nici o activitate de colectare a datelor (indiferent de natura acestor date şi de modul de colectare) prin intermediul Matricea Românească. Platforma Matricea Românească şi Asociaţia Culturală Matricea Românească nu sunt răspunzătoare pentru conţinutul altor site-uri care pot fi accesate prin intermediul www.matricea.ro. Proprietarul revistei culturale online Matricea Românească (www.matricea.ro) este “Bulboacă şi Asociaţii SCA”, prin Asociaţia Culturală Matricea Românească. Conţinutul media publicat pe Matricea Românească nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a “Bulboacă şi Asociaţii SCA”. Întreaga răspundere asupra acurateţii şi coerenţei informaţiilor oferite de Matricea Românească, precum şi răspunderea opiniilor exprimate, le revine editorilor acesteia şi autorilor articolelor, acolo unde este cazul. Utilizatorii Matricea Românească sunt supuşi reglementărilor legale din România, indiferent de ţara din care accesează Matricea Românească. Conţinutul (text, video, audio, grafic şamd) materialelor publicate prin intermediul Matricea Românească, precum şi drepturile de autor aferente aparţin “Bulboacă şi Asociaţii SCA”, prin Asociaţia Culturală Matricea Românească, cu excepţia cazurilor evidenţiate distinct. Asociaţia Culturală Matricea Românească şi “Bulboacă şi Asociaţii SCA” îşi rezervă dreptul de a opera modificări ale conţinutului şi / sau ale structurii site-ului fără nici o informare prealabilă a utilizatorilor. Asociaţia Culturală Matricea Românească, “Bulboacă şi Asociaţii SCA” şi partenerii săi implicaţi în procesul de creaţie sau difuzare a conţinutului Matricea Românească nu sunt răspunzători pentru daunele directe sau indirecte, de orice natură, ce ar rezulta din / în legătură cu utilizarea acestui site sau a conţinutului său de către utilizatori. Matricea Românească le permite utilizatorilor săi să publice comentarii (sub rezerva moderării lor în spiritul unei exprimări civilizate, care să nu atingă atingere demnităţii personale ori valorilor toleranţei) şi permite găzduirea, partajarea și publicarea conținutului disponibil pe www.matricea.ro către rețelele sociale. Comentariile care vor fi aprobate nu sunt confidenţiale şi nici protejate de drepturile de proprietate intelectuală. Utilizatorii Matricea Românească poartă responsabilitatea integrală a comentariilor publicate şi a folosirii celorlalte opţiuni aferente conţinutului. Asociaţia Culturală Matricea Românească şi “Bulboacă şi Asociaţii SCA” îşi rezervă dreptul de a modera orice comentarii ale utilizatorilor cu conţinut licenţios sau denigrator la adresa lor.