replică 27 martie înjurătura limba română Basarabia Patapievici slider

Înjurătura care ne uneşte (cu Basarabia şi surorile-i). O replică de 27 martie la „Politicele” lui Patapievici

Timp de citire: mai mult de 3 minute

Trebuie să ne smulgem din vraja acestei minciuni care este România: româna este o limbă în care trebuie să încetăm să mai vorbim sau, asemeni tatălui Dvs., să o folosim numai pentru înjurături. ~ „intelectualul” Horia-Roman Patapievici, ulterior preşedinte al Institutului Cultural Român, Politice, 1996

Mă îndoiesc că poţi avea contact real cu o altă persoană fără un mic schimb de obscenităţi. ~ Slavoj Zizek, pentru Philosophy Now: a magazine of ideas, 2017

Să nu-ţi uiţi limba ce-o vorbeşti şi femeia ce-o iubeşti ~  anonim

E o după-amiază însorită, de februarie, la Chişinău, oraş românesc pe care îl iubesc, cum altfel, căci doar străzile-i şi oamenii-i îmi sunt nespus de familiari, chiar dacă nu le-am, respectiv nu i-am mai văzut, până acum, niciodată. Aşa funcţionează moştenirile (genetice, sentimentale). E 2017 şi, aflaţi undeva pe finalul deplasării, împreună cu fotograful meu, aruncăm un ochi la oferta târgoveţilor de ocazie care şi-au improvizat afacerile de eternă tranziţie pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Iubirea trece prin stomacul capitalist, la urma urmei.

E linişte, iar ghidul nostru, om de-al locului, tocmai se pregăteşte să ne arate ceva când, nu se ştie cum, fotograful meu, un moldovean cam lălâu, dă fără să vrea peste o cucoană grăbită să traverseze bulevardul. În jur zumzăie a rusă, aşa că mare ne e surpriza când auzim tunând, în cea mai zdravănă limbă românească, un TE BAG ÎN PIZDA MĂ-TII! mai pur decât cea mai pură apă a Prutului.

În ce mă priveşte, prefer de 1000 de ori o înjurătură în română, unui compliment în engleză sau în rusă, căci la prima vibrez sufleteşte, în vreme ce la ultimele nu

Şi-atunci, ca într-o întoarcere la mamă, implicită şi vehement sugerată, timpul se opreşte în loc, natura se trezeşte la viaţă şi toate-s bune şi frumoase în Basarabia. După o clipă de dezmeticeală, şi eu, şi Marius, şi ceilalţi doi însoţitori ai noştri, izbucnim în râs, într-un hohot general. Cum să te superi că te-a înjurat o soră? Dar, mai ales, cum să te superi când auzi atât de răspicat, atât de „din suflet” limba română, oricare ar fi valenţele-i?

(…) Un an mai târziu, în repetate rânduri şi-n diverse contexte, îmi e adusă aminte „încercarea de Cioran” a lui Horia-Roman Patapievici, cel care acum vreo două decenii, într-un neîndoielnic moment de sinceritate, spunea că româna e bună doar de înjurături şi propunea s-o desfiinţăm. Nu comentăm aberaţiile unui „intelectual” care şi-a făcut numele în România şi-i datorează totul. Ca şi „haterul suprem” C.T.P., Patapievici e tipul parvenitului care muşcă mâna ce l-a hrănit o viaţă, şi fără de care ar fi un ilustru şi nemernic necunoscut.

Te-ar mai putea interesa:  9 mai 1877, sărbătoarea unei națiuni. Independența României, visul în care a crezut poporul român

(…)

În ce mă priveşte, prefer de 1000 de ori o înjurătură în limba română, unui compliment în engleză sau în rusă, căci la prima vibrez sufleteşte, în vreme ce la ultimele nu. Aici nu e vorba de nuanţe morale, pentru că geniul limbii române e deasupra moralei, deasupra înjurăturii lui Patapievici, dar şi deasupra celor mai sublime expresii cărora le dă naştere. Iar acea înjurătură auzită la Chişinău, acum un an, mi-a întărit convingerea că românitatea de acolo, chiar şi când îşi permite luxul grobianismului, marginalizat prin ţările „civilizate”, e puternic înrădăcinată. Cât timp, pe bulevardele şi pe străzile Chişinăului, se vor mai auzi (măcar) înjurături în limba română, aceeaşi limbă de aur care i-a dat pe Eminescu şi pe Mateevici, Basarabia va fi unită pe veci cu Ţara, indiferent de graniţele vremelnice, mai mult sau mai puţin naturale.

 

Foto deschidere: Prin Chişinău. Marius Donici pentru Matricea Românească

Ţi-a plăcut ce ai citit? Aşteptăm mai jos comentariile tale!

CITEȘTE ȘI:

Pălăguţa Birtoc cules mere Italia Sat-Şugatag Maramureş slider
A cules mere o lună, în Italia. Pălăguţa Birtoc, din Sat-Şugatag, Maramureş: „Nu-i ca acasă, ca la casuca ta…”
profesorul Ioan-Aurel Pop preşedintele Academiei Române la Întâlnirile Matricei mai 2018 vorbă Inochentie-Micu Klein pământul patriei slider
O vorbă memorabilă de la Preşedintele Academiei Române, Profesorul Ioan-Aurel Pop, via Inochentie Micu-Klein: “Doar din pământul Patriei poţi învia cu adevărat!”
Taica Burtălău Generalul Henri Mathias Berthelot Franţa Taica Burtălau Primul Război Mondial slider
Generalul Henri Mathias Berthelot sau „Taica Burtălău”. Cronica unei transformări neaşteptate (I)
Memorialul Renaşterii Bucureşti profanare eroi Revoluţie slider
SAT FĂRĂ CÂINI. Aşa îşi onorează Bucureştiul, capitală europeană, eroii căzuţi la Revoluţie, după 29 de ani

Lăsați un răspuns

4 + 20 =