Tag

Ana Aslan

România este o țară cu istorie bogată și o cultură diversă, dar și cu o moștenire științifică impresionantă. În domeniul medicinei, mulți români au făcut descoperiri și invenții care au schimbat cursul istoriei și au salvat milioane de vieți. Victor Babeș, Ion Cantacuzino, Aurel Babeș și Ana Aslan sunt doar câțiva dintre românii de geniu care au contribuit la progresul medicinei în domenii precum oncologie, gerontologie, microbiologie și imunologie.

 

Victor Babeș (1854 – 1926)

 Medic și bacteriolog român, Victor Babeș a pus bazele microbiologiei moderne. Parte dintr-o familie de intelectuali de origine română, a studiat medicina la Budapesta, Viena, Paris și Berlin, unde a lucrat cu mari savanți precum Louis Pasteur, Robert Koch și Rudolf Virchow. A publicat, împreună cu Victor Cornil, primul tratat de bacteriologie din lume, în 1885. Începând din 1893, a fost membru al Academiei Române.

A făcut numeroase descoperiri și invenții de-a lungul vieții. A demonstrat prezența bacililor tuberculozei în urina persoanelor bolnave și a pus în evidență peste 40 de microorganisme patogene. A descoperit o clasă de paraziți care cauzează febra de Texas la pisici și alte boli la animale vertebrate. A tratat pelagra, rabia, difteria și lepra cu metode inovatoare.

A înființat Institutul de Bacteriologie și Patologie Experimentală din București, care îi poartă numele.

 

 

Ion Cantacuzino (1863 – 1934)

Ilustru medic, bacteriolog și om de știință român, recunoscut pentru contribuțiile sale semnificative în domeniul medicinei și al cercetării științifice. Născut într-o familie nobiliară, Cantacuzino și-a început studiile medicale la Paris și Berlin, iar ulterior și-a continuat cercetările la Institutul Pasteur din Paris, unde a lucrat sub îndrumarea celebrului bacteriolog Louis Pasteur. Revenit în țară, a devenit profesor la Universitatea din București și a fondat Laboratorul de Igienă și Bacteriologie, devenind un pionier al cercetărilor medicale din România.

Una dintre cele mai remarcabile contribuții ale lui Cantacuzino a fost descoperirea vaccinului antitetanic în 1913, o realizare cu impact semnificativ asupra sănătății publice. Vaccinul a salvat multe vieți și a rămas un element esențial în prevenirea tetanosului. Cantacuzino a fost, de asemenea, preocupat de studiul altor boli infecțioase, precum tifosul exantematic și holera, și a contribuit la dezvoltarea unor metode avansate de diagnostic și tratament.

 

 

Aurel Babeș (1886 – 1962)

Medic român, doctor în medicină și profesor de anatomie patologică la Facultatea de Medicină din București. S-a născut în București, fiind fiul lui Aurel Babeș, profesor de chimie la Facultatea de Medicină Veterinară din București și nepotul lui Victor Babeș, coautor al primului tratat de bacteriologie.

Aurel Babeș a absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București în 1911 și a obținut doctoratul în medicină în 1915 cu teza “Lichidul cefalorahidian: studiu clinic și experimental”, care a fost distinsă cu Premiul Hillel al Facultății de Medicină și Premiul Lazăr al Academiei Române.

După specializarea în patologie, a fost numit în 1921 asistent la Clinica de Ginecologie din Spitalul Colțea condusă de Constantin Daniel. Împreună cu acesta, Babeș a realizat primele studii care au demonstrat că cancerul de col uterin poate fi diagnostica pe frotiuri cervicale, ceea ce a dus la denumirea Spitalului Colțea ca “locul nașterii frotiului cervical”.

În 1929, Babeș a devenit profesor asistent la Universitatea de Medicină și Farmacie, poziție pe care a deținut-o până în 1941. Ulterior, a lucrat la Centrul de Diagnostic și Îngrijire a Cancerului până în 1948, iar apoi ca patolog și cercetător la Institutul de Endocrinologie.

Aurel Babeș a adus contribuții importante în domeniul medicinii, fiind unul dintre descoperitorii testului Papanicolau ca metodă de screening pentru cancerul de col uterin utilizată pe scară largă în întreaga lume. De asemenea, a descoperit testul Babeș-Negri, pentru diagnosticul rabiei.

 

 

Ana Aslan (1897 – 1988)

Este una dintre cele mai cunoscute și apreciate personalități românești din domeniul medicinei. A fost medic, biolog, cercetător și academician, care a dedicat o mare parte din viața și cariera sa studiului fenomenului de îmbătrânire și prelungirii duratei de viață.

A descoperit efectele procainei asupra îmbătrânirii și a inventat două produse geriatrice de renume mondial: Gerovital și Aslavital, care au avut efecte benefice asupra sănătății și vitalității a milioane de oameni.

A înființat și condus primul institut de gerontologie din lume, unde a tratat numeroase personalități internaționale. Membră a Academiei Române, de-a lungul vieții, Ana Aslan a fost distinsă cu numeroase premii și recunoașteri pentru contribuția sa la progresul științific și umanitar.

 

Prin contribuțiile lor excepționale, acești pionieri au schimbat paradigmele și au ridicat standardele medicale la nivel internațional. De la descoperiri fundamentale în domeniul bacteriologiei și imunologiei la inovații remarcabile în gerontologie și tratamentul diverselor boli, acești oameni de știință români au influențat profund progresul medical global. Astfel, prin dedicarea lor și prin realizările care au depășit granițele țării, acești eroi ai medicinei rămân surse de inspirație și mândrie pentru întreaga comunitate științifică și pentru societatea românească în ansamblu.

Sursă foto: Wikipedia

 

 

Astăzi, de Ziua Internațională a Femeii, aducem un omagiu câtorva dintre femeile românce care s-au remarcat la nivel internațional, au influențat generații întregi prin performanțele lor, au scris istorie, au schimbat lumea. Lista este mult mai lungă, România având nenumărate personalități de sex feminin care, prin determinare și pasiune, produc schimbări cu impact major la nivel colectiv. Fie că vorbim despre artă, știință, educație sau drepturile femeilor, româncele s-au remarcat și continuă să o facă și în prezent, pe plan local și global, fiind promotoare active ale evoluției.

 

Ana Aslan  

Cea care avea să descopere secretul tinereții, medic specialist în gerontologie, Ana Aslan este cea care a înființat primul institutul de geriatrie din lume, în 1952. Inventatoare a formulei Gerovital H3 și Aslavital, Ana Aslan a devenit cunoscută la nivel mondial, determinând numeroase celebrități să vină, în perioada comunismului, la București, pentru a obține tinerețe fără bătrânețe. Nume sonore precum Salvator Dali, Charles de Gaulle, John F. Kennedy, Charlie Chaplin sau Indira Gandhi se numără printre clienții săi.

 

 

Elena Negruzzi

Născută la 11 septembrie 1876 în satul Hermeziu, jud. Iași, Elena Negruzzi rămâne în istorie ca fiind prima femeie din România admisă în Barou. Totodată, a fost una dintre cele mai active militante pentru drepturile femeilor, punând bazele Asociației Emanciparea Femeii, în perioada interbelică.

 

 

Ecaterina Teodoroiu

Supranumită Ioana D’Arc a României, Ecaterina Teodoroiu este eroină a Primului Război Mondial, remarcându-se prin curajul și determinarea de care a dat dovadă. Cu toate că ar fi putut deveni o profesoară dedicată, Ecaterina Teodoroiu a ales să meargă pe front, după ce și-a pierdut întreaga familie în Primul Război Mondial. Din iubire pentru patrie și pentru a-și ajuta conaționalii, Ecaterina a fost inițial infirmieră-voluntar la Spitalul din Târgu Jiu, unde îngrijea victimele războiului. Moartea celor patru frați ai săi pe front a determinat-o pe aceasta să dorească să lupte pe front. Cu perseverență a continuat să solicite să participe la război ca soldat activ, în ciuda refuzurilor repetate ale comandanților. În cele din urmă, aceasta a fost primită să lupte alături de ostași, fiind prima femeie din Armata Română care a luptat ca militar înrolat în linia întâi. S-a stins din viață la 22 august 1917, pe front, avântându-se în bătaia gloanțelor inamicilor.

 

 

Nadia Comăneci

La doar 14 ani, Nadia Comăneci scria istorie la Jocurile Olimpice de la Montreal, devenind prima gimnastă din lume care a primit nota zece pentru exercițiul executat perfect la paralele. Nota abținută de această nici nu exista în tabela de marcaj, astfel că a fost afișat 1.00 în loc de 10.00. Performanța sa rămâne la fel de apreciată și în prezent, fiind considerată una dintre cele mai mari gimnaste ale lumii.

 

 

Elena Caragiani-Stoenescu

Când România participa la Războiul Balcanic, Elena Caragiani a solicitat să fie admisă în corpul zburătorilor, fiind dispusă să ia parte chiar și în calitate de curier sau observator aerian și să participe la misiuni speciale în zboruri deasupra teritoriului ocupat de inamic, însă toate cererile sale au fost respinse. După finalizarea cursurilor de pilotaj, aceasta a solicitat obținerea brevetului de pilot civil, însă, din nou, solicitarea i-a fost respinsă. Nu s-a dat bătută, astfel că a plecat în Franța, unde s-a înscris la Școala Civilă de Aviație, pe care a absolvit-o, obținând astfel, la 27 de ani, Brevetul Internațional de Pilot Aviator. A devenit, astfel, prima femeie româncă aviator și a 11-a din lume. Totodată, este considerată primul corespondent de război care a realizat reportaje din avion.

 

 

Virginia Andreescu Haret

Pionieră în rândul femeilor în domeniul arhitecturii, Virginia Andreescu Haret s-a remarcat în domeniul arhitecturii, în ciuda greutăților vieții. Născută în 1894, a fost nevoită să-și crească singură cei trei frați mai mici, după ce la vârsta de 9 ani au rămas orfani. A reușit să învingă greutățile vieții – a absolvit Facultatea de Arhitectură, devenind astfel prima femeie arhitect din România și prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general. Câteva dintre clădirile proiectate de aceasta sunt Colegiul Național Dimitrie Cantemir, Colegiul Gheorghe Șincai sau Biserica Ortodoxă Ghencea.

 

 

Sofia Ionescu-Ogrezeanu

Supranumită doamna chirurgiei românești, Sofia Ionescu-Ogrezeanu este cea care a devenit prima femeie neurochirurg din lume, specialitate dominată de bărbați la acel moment, după ce a operat cu succes, în 1944, un copil care fusese victima unui bombardament în timpul războiului.

 

 

În ianuarie 1897 se năștea Ana Aslan, cea care avea să descopere secretul tinereții. Medic specialist în gerontologie, inventatoare Gerovital H3, Ana Aslan a determinat numeroase celebrități să vină, în perioada comunismului, la București pentru a obține tinerețe fără bătrânețe. Nume sonore precum Salvator Dali, Charles de Gaulle sau John F. Kennedy se numără printre clienții săi.

 

Începuturi

Mezina unei familii de intelectuali brăileni, în timp, averea familiei s-a diminuat, din cauza pasiunii tatălui său pentru jocurile de cărți. În ciuda acestui viciu, educația celor patru copii a reprezentat în permanență o prioritate pentru familia Aslan. În timp ce Bombonel și Sergiu, frații Anei, au devenit ingineri chimiști, sora mai mare, Angela, era deosebit de talentată la pictură.

 

 

Momentul în care tatăl său de stinge din viață după o grea suferință în 1910, când Ana avea doar 13 ani, o marchează profund pe aceasta. Ulterior, acesta a fost unul dintre motivele care au determinat-o să studieze gerontologia, alături de interesul pentru a înțelege bătrânețea, dar și ambiția de a găsi secretul tinereții. La scurt timp după moarte tatălui, familia se mută la București, unde Ana își continuă studiile la Școala Centrală.

Deși inițial și-a dorit să devină pilot, din admirație pentru zborurile lui Aurel Vlaicu, după ce a studiat anatomia în clasa a VIII-a a decis că vrea să devină medic, meserie considerată nepotrivită la acea perioadă pentru o femeie. Familia acesteia s-a împotrivit. Ana, în schimb, a refuzat să mănânce trei zile, în semn de protest, dar și pentru a-și demonstra determinarea de a-și urma visul. Începe, așadar, studiile la Facultatea de Medicină din cadrul Universității din București în 1915, finalizându-le în 1922.

Pe perioada studiilor, lucrează în spitale, pentru a se putea întreține. Mobilizată ca studentă la Iași, în timpul Primului Război Mondial, Ana Aslan a îngrijit bolnavii din spitalele militare din secțiile boli contagioase și, ulterior, lucrează în Secția de chirurgie, avându-l mentor pe Toma Ionescu, întemeietorul școlii de chirurgie din România. Revine în București în 1919, unde lucrează cu prof. Gheorghe Marinescu, fondatorul școlii românești de neurologie.

Rezultatul obținut la examenul de medic intern o clasează pe prima poziție din lista de 32 de concurenți. După absolvirea facultății, Ana Aslan devine preparator la Clinica II din București, condusă de Daniel Danielopolu. Sub îndrumarea acestuia, finalizează lucrarea de doctorat cu titlul Cercetări asupra inervației vasomotoare, la om.

În anii ce au urmat, Ana Aslan activează în cadrul Spitalului Filantropia, la Institutul Clinico-Medical al Facultății de Medicină din București și la Spitalul CFR. Timp de 4 ani, în perioada 1945-1949, este profesor la Clinica Medicală din Timișoara – istoria o clasează drept prima femeia cardiolog și profesor de clinică medicală.

 

Primele rezultate

Primele rezultate care i-au dat curaj au fost obținute la Timișoara, când, în aprilie 1949, din postura de profesor de clinică medicală a tratat un student la medicină care avea artroză acută și avea dureri de mai bine de trei săptămâni.

 

„Foloseam deja procaină, a cărei acţiune vasodilatatoare şi de reglare a sistemului nervos vegetativ fusese descrisă de Claude Leriche, în afecţiunile circulaţiei periferice şi în arterite. Posibilitatea de a o utiliza în afecţiunile reumatice mă obseda de multă vreme. I-am cerut permisiunea tânărului de a-i administra 10 cc soluţie procaină 1% în artera femurală. După câteva minute, bolnavul a putut îndoi piciorul. Am continuat să-i administrez procaină; după câteva zile a putut părăsi spitalul”.

Ana Aslan

 

Rezultatele obținute au determinat-o pe Ana Aslan să demareze cercetările sale. Se întoarce la București unde prezintă rezultatele unui alt mentor, reputatul endocrinolog C.I. Parhon, care vede în Ana Aslan potențialul de cercetător. Ulterior, Ana renunță la carierea universitară și se concentrează pe continuare cercetărilor într-un cămin de bătrâni.

În ianuarie 1952 este creat primul institut de geriatrie din lume, condus inițial de C.I. Parhon, iar ulterior, din 1958 până la moartea sa, de Ana Aslan.

În cadrul unei întâlniri ținute la Academia Română, C.I. Parhon a semnalat diferența între vârsta biologică și vârsta cronologică. Ana Aslan a continuat, cu hotărâre, opera lui Parhon, demonstrând că este posibil ca o persoană în vârstă să aibă o viață sănătoasă și activă.

Astfel, în 1958, în cadrul institutului de geriatrie, a fost înființată secția de gerontologie socială, care avea un scop foarte bine definit: studierea bătrâneții din punct de vedere medical, social, economic, psihologic și demografic, cu obiectivul de a fundamenta o politică socială în favoarea vârstnicilor.

 

 

Secretul tinereții

În mai 1951, un grup de 14 bătrâni cu afecțiuni reumatice precum artroze, artrite și poliartrite reumatoide și 7 voluntari au devenit grupul de cercetare pe care Ana Aslan îl studia. Acestora li s-a administrat un tratament injectabil cu procaină. Rezultatele au fost grozave: pe lângă efectele benefice în tratarea bolilor reumatice, procaina a îmbunătățit de asemenea și starea generală și memoria bătrânilor. Ana Aslan s-a supus tratamentului la rândul său, pentru a cunoaște și înțelege efectele acestuia.

Rezultatele cercetării au fost prezentate într-un studiu semnat de Ana Aslan și C.I. Parhon, publicat de Academia Română în 1955. Acestea au fost detaliate inclusiv în cadrul unor congrese internaționale, însă au fost întâmpinate cu rezerve, din cauza faptului că erau obținute de o femeie dintr-o țară de est. Cu toate acestea, specialiștii care au testat medicamentul, au confirmat concluziile cercetării.

După ce tratementul a fost testat pe 7.600 de pacienți, Ministerul Sănătății a omologat Gerovital H3 în 1957, medicamentul care avea puterea de a întârzia procesul de îmbătrânire. Industria farmaceutică a primit aprobarea de a-l produce în masă sub formă de fiole, urmând ca din 1962 să poată fi produs sub formă de drajeuri, cremă terapeutică și loțune capilară. În următoarele trei decenii, tratamentul a fost brevetat în peste 30 de țări, devenind cunoscut în întreaga lume.

În 1960 Ana Aslan începe cercetările pentru un nou produs eutrofic, care, pe lângă procaină, conținea și un factor activator și antiaterogen, produs folosit pentru îmbunătățirea sistemului nervos și cardiovascular. Obține în 1980 brevetul de inventator pentru Aslavital alături de I. Polovrăgeanu.

Gerovital H3 și Aslavital sunt mărci înregistrate, fiind garantate cu marca olografă a Anei Aslan. Peste 154 de țări au înregistrat cele două branduri, fapt ce subliniază succesul acestora.

 

 

În căutarea tinereții  

Statisticile arată că în perioada 1975-1989 aproximativ 5-10% dintre turiști veneau în țară pentru tratamentul cu Gerovital. Personalități de pe tot globul se numără printre cei tratați: Salvator Dali, Charlie Chaplin, Indira Gandhi, Charles de Gaulle, Mao Zedong și mulți alții.

De-a lungul vieții, Ana Aslan a ținut conferințe în 57 de țări și a primit 81 de premii, titluri și distincții.

 

La 20 mai 1988, la 91 de ani, Ana Aslan s-a stins din viață la spitalul Elias. Nu a avut moștenitori, astfel că toate bunurile sale au intrat în patrimoniul statului. Din 5 august 1988, 145 de piese din metale prețioase – disctincții, bijuterii și alte piese de artă decorativă, au fost păstrate de Banca Națională a României, bunuri pe care, în 1991, banca le-a achiziționat.

 

Sursă: BNR

Sursă foto: Facebook Institutul național de geriatrie si gerontologie Ana Aslan, BNR, Wikipedia

 

 

Cel mai cunoscut medic din istoria medicinei românești, solicitat de numeroase mari nume internaționale, renumit totodată pentru ideile sale inovatoare ce au schimbat lumea, a fost o femeie. Doctorul Ana Aslan (1897-1988) este cunoscută pentru tratamentele sale revoluționare împotriva îmbătrânirii, care i-au adus faima pe întreg globul. Produsele cosmetice de astăzi, preparate după rețetele sale, sunt vândute și apreciate în zeci de țări.

Medicul Ana Aslan, specializat în Gerontologie, s-a născut în 1897 la Brăila, într-o familie de intelectuali. După ce, la vârsta de 13 ani, şi-a pierdut tatăl, s-a mutat împreună cu familia la București. În adolescență, fata și-a dorit să devină pilot, ba chiar a zburat cu un mic avion Bristol-Coandă. Însă, mai târziu, ea a realizat că Medicina este drumul pe care vrea să-l urmeze în viață, decizie de la care nu a acceptat să se abată. Hotărârea sa a condus-o chiar și la greva foamei, pentru a-i demonstra mamei că este serioasă și că împotrivirile acesteia nu-și au rostul.

Procaina, anestezicul care a deschis drumul tinereții fără bătrânețe

În timpul Primului Război Mondial, Ana Aslan a preluat o funcție des întâlnită la femeile din Sănătate: a îngrijit soldații în spitalele militare. După ce a absolvit, în anul 1922, Facultatea de Medicină, ea a desfăşurat o activitate didactică și spitalicească fructuoasă, până în anul 1949, când a preluat conducerea Secției de fiziologie a Institutului de Endocrinologie din București, acesta fiind şi momentul când s-au pus bazele carierei sale de gerontolog.

Ana Aslan a început, ulterior, să experimenteze efectele procainei (un anestezic local) asupra reumatismului în cazul unui pacient tânăr, suferind de artroză. Rezultatele au dovedit eficiență, iar în acest fel, medicul a demarat un amplu proces de experimente pe animale și pe pacienți vârstnici, injectându-le procaină. Eficiența terapiei-minune a fost dovedită și în cazul unui pacient în vârstă de 110 ani: după patru ani de tratament, au încetat tremurăturile mâinilor și ale capului, a putut să meargă singur, avea poftă de mâncare, părul i s-a repigmentat, iar depresiei i-a luat locul o stare psihică bună.

Personalități precum Mao Zedong, Charles de Gaulle, Pablo Picasso, Sir Winston Churchill, Charlie Chaplin, Marlene Dietrich, John F. Kennedy, Salvador Dali etc. au venit în România pentru a beneficia de tratamentul Anei Aslan

Văzând succesul fulminant al descoperirii sale, Ana Aslan a început să caute, împreună cu farmacista Elena Polovrăgeanu, un produs care să potențeze efectele benefice ale procainei și care să combată bătrânețea.

Activitatea celor două doamne s-a concretizat în nașterea produsului Gerovital, format din procaină (2%), acid benzoic (0.12%), metabisulfit de potasiu (0.10%), fosfat disodic (0.01%), pH-ul amestecului fiind între valorile 3 și 4. Mențiunea H3, din denumirea unei cunoscute game Gerovital, indică prezenţa acestei vitamine în compoziţie.

Ana Aslan era ferm convinsă că „nu se moare de bătrânețe, ci de boală”

Ana Aslan era ferm convinsă că „nu se moare de bătrânețe, ci de boală” Foto: seniorinet.ro

Anii au trecut și mii de oameni au testat produsul, ei observând că procesul de îmbătrânire este încetinit cu aproximativ 40%. Acestea fiind spuse, nu e de mirare că personalități precum Mao Zedong, Charles de Gaulle, Pablo Picasso, Sir Winston Churchill, Charlie Chaplin, Marlene Dietrich, John F. Kennedy, Salvador Dali etc. au venit în România pentru a beneficia de tratamentul Anei Aslan.

Cele două femei nu s-au oprit și, în anii ’80, au inventat Aslavital, un alt produs geriatric administrat întru prevenirea afecțiunilor cerebrale și cardiace, dar și în tratarea pierderii memoriei.

Invenția lui Aslan i-a adus renumele de „femeia care a învins bătrânețea”, iar între titlurile sale se numără cel de profesor titular la clinica medicală din Timișoara, șef de secție la Institutul de Endocrinologie din București, director al Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie din București, membru al Academiei de Științe din New York, membru al Uniunii Mondiale de Medicină Profilactică și Igienă Socială, președinta Societății Române de Gerontologie etc.

Stilul de viață i-a adus longevitatea râvnită de mulți

Toate aceste distincții au fost rodul unei munci asidue și al unei personalități cum rar întâlnești: medicul muncea 12 ore pe zi, renunțând la viața personală: „Eu nu trăiesc în trecut. Eu în general trăiesc în prezent și în viitor. Nu mă gândesc la trecut, nici măcar nu îmi amintesc de trecut. Cred că altă trăsătură care m-a ajutat este aceea că nu regret nimic. Așa am fost în viață, și așa sunt acum. Nu regret nimic, nici lupta pe care am avut-o, nici că sunt singură, nimic! Da, eu așa sunt”, se descria Ana Aslan.

Distinsa doamnă Aslan a trăit aproape 92 de ani, secretul longevității sale fiind bazat pe tratamentul inventat de ea, corelat cu un regim de viață sănătos. Ea era ferm convinsă că „nu se moare de bătrânețe, ci de boală”. Stilul de viață al medicului era unul „la modă” după standardele de azi – era format numai din hrană „bio”, pentru că vechiul dicton „ești ceea ce mănânci” se pare că are temei. Metoda ei de viață sănătoasă, combinată cu tratamentul „Ana Aslan”, a întinerit mulți oameni, din toată lumea, potrivit Jurnalul.ro.

Eu nu trăiesc în trecut. Eu în general trăiesc în prezent și în viitor

Ana Aslan mânca natural, evitând alimentele din conservă (legume, fructe), și făcând multă mișcare. De asemenea, medicul își respecta orele mesei și prefera – nu în cantități mari – carnea de vacă, de pasăre, de miel și de pește, în detrimentul porcului (rar). Dieta sa „mediteraneeană” era formată din brânza și pâinea pe care le mânca țăranul român… În privința dulciurilor, gerontologul prefera tortul „buturugă” preparat în casă și, în cazul în care primea un tort de cofetărie, îl făcea cadou, nu îl mânca.

Se pare că Aslan nu s-a înșelat: a murit răpusă de boală, nu de bătrânețe. Și-a dorit să fie înmormântată creștinește și să fie depusă alături de mama și de fratele ei, dar comuniștii au împiedicat acest lucru. Doamna care a învins bătrânețea a fost înmormântată la Cimitirul Bellu din București, fără preot.

Foto deschidere: one.ro


Românce care au scris istorie

8 martie 2023 |
Astăzi, de Ziua Internațională a Femeii, aducem un omagiu câtorva dintre femeile românce care s-au remarcat la nivel internațional, au influențat generații întregi prin performanțele lor, au scris istorie, au schimbat lumea. Lista este mult mai lungă,...

Ana Aslan și secretul tinereții, miraculosul Gerovital H3

24 noiembrie 2022 |
În ianuarie 1897 se năștea Ana Aslan, cea care avea să descopere secretul tinereții. Medic specialist în gerontologie, inventatoare Gerovital H3, Ana Aslan a determinat numeroase celebrități să vină, în perioada comunismului, la București pentru a obține...