21 septembrie 2022, ora 17.00, Sala Media

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri, 21 septembrie 2022, ora 17.00, la Sala Media, la lansarea cărții „Muzeul – de la cabinet de curiozități, la instituționalizare. Evoluția reglementărilor legislative și administrative din domeniul muzeal”, de Alis Vasile. Volumul a fost publicat la Editura Pro Universitaria, București, 2022. Intrarea la eveniment este liberă.

„Muzeul – de la cabinet de curiozități, la instituționalizare. Evoluția reglementărilor legislative și administrative din domeniul muzeal” are ca obiect cadrul normativ de reglementare a domeniului muzeal și a muzeului ca instituție, analizat din perspectivă istorică și, totodată, comparativ, prin raportare la cadrul normativ legislativ, dar și la norme și metodologii cu caracter științific și administrativ.

Structurată în patru părți principale, lucrarea urmează un traseu cronologic, parcurgând, mai întâi, istoria muzeului, de la primele forme ale colecționismului până la momentul actual, unul al transformărilor, continuând cu modul în care, la nivel internațional, a fost tratată problematica patrimoniului cultural mobil și a așezămintelor muzeale, inclusiv prin prezentarea a patru sisteme naționale normative și administrative (cele din Franța, Italia, Germania și Marea Britanie) în raport cu sistemul existent în România, la rândul său expus detaliat în evoluția sa istorică.

Propunându-și să fie un instrument util de lucru pentru specialiștii din domeniul muzeal și juridic, ca și pentru toți cei interesați de protejarea patrimoniului cultural mobil, studiul a urmărit identificarea unor concepte și principii de drept comune sistemelor naționale actuale de reglementare a muzeelor, a unor modele de bună practică, și formularea unor alternative la prevederile legale existente în România, în contextul în care cadrul legislativ național s-a dovedit, nu de puține ori, insuficient, imperfect sau ineficient și lipsit de un necesar fundament teoretic și de o analiză exhaustivă a aspectelor practice ale aplicării normelor curente.

Alis Vasile este specialist în domeniul patrimoniului cultural, cu o experiență profesională de peste 20 de ani, în domeniul culturii. Licențiată în muzeografie, conservare-restaurare și științe juridice, cu un masterat în managementul patrimoniului cultural și doctor în arte vizuale, Alis Vasile a activat în cadrul Ministerului Culturii și al unor importante instituții publice de cultură – Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național „George Enescu”, Muzeul Municipiului București, British Council România -, contribuind, de-a lungul timpului, la elaborarea mai multor acte normative din domeniul muzeal și al protejării patrimoniului. Începând cu anul 2015, în calitate de lector-formator, a susținut numeroase cursuri de specializare în aria muzeologiei, în programul coordonat de Institutul Național de Cercetare și Formare Culturală.

9 – 19 septembrie 2021

Muzeul Național al Țăranului Român

Ca în fiecare început de toamnă, în preajma sărbătorii Înălțarea Sfintei Cruci, cunoscută în popor și ca Ziua Crucii, Muzeul Național al Țăranului Român întâmpină anotimpul cu expoziții noi, târg de icoane şi târg cu meşteri, ateliere de creativitate, lansări de carte, concerte și multe filme. Vă așteptăm, în perioada 9 – 19 septembrie 2021, la cea de a noua ediție a Zilelor Muzeului Țăranului!

În prima zi a evenimentului, Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu MNŢR, vernisează joi, 9 septembrie, ora 17.00, la Sala Acvariu, expoziția Fragmente şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș, dedicată fondatorului Muzeului de la Șosea.

Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri va avea loc, în acest an, în perioada 10 – 12 septembrie. Descoperiți în târg: prăznicare, sfinți protectori, heruvimi, Crucea în variante închipuite și zugrăvite pe icoane pe lemn, icoane pe sticlă, icoane de vatră, crucițe, cruci de mână, pristolnice, miniaturi religioase, izvoade, pecetare, mozaicuri, obiecte și lucrări care se înscriu în teritoriul artei sacre. De asemenea, cei mici sunt așteptați, în toate cele trei zile ale târgului, la ateliere de încrustații în lemn sau de pictură pe sticlă sau lemn.

Cu ocazia Zilelelor Muzeului Țăranului, MNȚRplusC vă invită la film! Vă propunem două vizionări ale producției documentare maghiare „Three Dances/ Trei Dansuri” (1h15’) în zilele de 10 și 14 septembrie, de la ora 19.00, la sala MNȚRplusC. Proiecția face parte din expoziția video aflată în derulare până în ziua de 5 octombrie, Ballad of Escape. Evenimentul este realizat prin parteneriatul cu Institutul Cultural Maghiar din București.

Miercuri, 15 septembrie, de la ora 17.00, la Sala Tancred Bănăţeanu, publicul este aşteptat la vernisajul expoziției Oaș, a fotografului sătmărean Remus Țiplea, care documentează de câțiva ani nunta din Țara Oașului. Expoziția de fotografie prezintă imagini extrase din proiectul dedicat nunții și intitulat „Nunta nunții”, un proiect amplu derulat pe parcursul unui deceniu, punctând atât elementele de ritual care s-au mai păstrat din ceremonialul nunții tradiționale, cât și transformările survenite de-a lungul timpului: găteala miresei și a mirelui, steagul, ceterașii, socăcițele, țâpuritura, danțul, petrecerea.

Tot în ziua de 15 septembrie, de la ora 20.00, Comitetul de Organizare a Centenarului Operei Naţionale & Anului George Stephanescu vă invită la vizionarea filmului Darclée, turnat în 1960, în regia lui Mihai Iacob, după un scenariu scris de Constantin Cârjan şi Ionel Hristes. Rolul omonim este jucat de actrița Silvia Popovici, ariile sopranei fiind susţinute de Arta Florescu.

Joi, 16 septembrie, vizitatorii muzeului sunt aşteptaţi la două vernisaje şi un concert. Astfel, de la ora 17.00, la Sala Media se va deschide expoziția O lume într-un recensământ. Expoziția propune o incursiune în familia și gospodăria rurală din Țara Românească a secolului al XIX-lea. De la ora 18.00, în curtea interioară va fi concertul Tarafului „Crescut pe Muzică”, iar de la ora 19.00, vernisajul expoziției Burticală.G.Ion.Leu.Dolj., la Sala Irina Nicolau. Expoziția este, întâi de toate, o propunere de redescoperire a unui pictor naiv și implicit a lumii rurale pe care acesta a încercat să o facă cunoscută. În al doilea rând, aduce în prim plan o subsecțiune a artei naive – desenul si acuarela –, căreia i s-a acordat o mai mică importanță, fiind astfel și mai puțin vizibilă în raport cu pictura și sculptura. Nu în ultimul rând, expoziția documentează nu doar activitatea lui Ion G. Burticală, ci și relațiile vieții comunitare din localitatea Leu. De asemenea, este o încercare de chestionare a contextului artei naive, într-o perioadă în care a făcut obiectul unor politici culturale de masă, ce se adresa amatorilor din segmentele sociale ale țăranilor și muncitorilor.

Vineri, 17 septembrie, de la ora 19.00, va avea loc, în curtea interioară, concertul „Caliu și Taraful Haidouks”, în care vor fi ascultate mai multe melodii tradiționale în versiunea originară, culese de George Enescu de la lăutari.

„De la Tilincă la opincă. DicționAR pe sărite”, proiect dedicat copiilor și adolescenților (+12 ani), este un dicționar etnologic multimedia care își propune să repună în uz fragmente dintr-un „vocabular al ruralităţii” – un patrimoniu valoros ce se pierde treptat, dimpreună cu semnificațiile cuvintelor, unele complet uitate astăzi. Timp de mai multe luni, 22 de noi termeni ai dicționarului etnologic au fost definiți și transpuși în animații 2D și 3D. Din 17 septembrie, publicul larg este invitat să-i descopere în cadrul unor instalații interactive și participative de tip „pop-up museum” concepute special pentru publicul (foarte) tânăr, având un dublu rol: pe de o parte, acela de a crea punți între universul rural și imaginarul urban contemporan; pe de altă parte, acela de invita participanții să contribuie în mod activ, prin intervenții creative, la înțelegerea și re-interpretarea vocabularului țărănesc. Prima instalație va fi amplasată de vineri, 17 septembrie, până duminică, 19 septembrie, pe peluza din fața Muzeului, de pe bulevardul Kiseleff, transformând întregul spațiu verde de aici într-un loc viu, animat: Muzeul coboară în stradă și ia parte activ la viața orașului.

În week-endul 17 – 19 septembrie, Fundația Kogaion 115 organizează Târgul 100 de Tradiţii Româneşti, în curtea interioară. Producători, meșteri populari, artizani și colecționari din toate zonele țării aduc la târg recoltele cele bune ale toamnei, comori din lăzile de zestre și obiecte lucrate manual.

În ultima zi, duminică, 19 septembrie, de la ora 12.00, la Sala Media, va avea loc lansarea volumului Transhumanța bârsană – capete de istorie – mocani în zona Bărăganului – secolele XIV – XIX, de Răzvan Ciucă și Ionela Bran.

De asemenea, Muzeul Național al Țăranului Român celebrează, și în 2021, Zilele Europene ale Patrimoniului, în perioada 15 – 18 septembrie. Tema din acest an este „Patrimoniul: incluziunea tuturor”. Cu această ocazie, miercuri, 15 septembrie, între orele 10.00 şi 15.00, specialiştii în patrimoniu sunt aşteptaţi la #HeritageTalks. Convorbiri despre patrimoniu: Potentialul de dezvoltare sustenabilă prin turism cultural. Evenimentul este organizat, la Studioul Horia Bernea, de către Institutul Naţional al Patrimoniului, Cronicari Digitali şi MNŢR.

PROGRAM

Joi, 9 septembrie

orele 17.00 – vernisajul expoziției Fragmente şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș, la Sala Acvariu

orele 18.00 – Bucharest International Film Festival: Botox, Regia: Kaveh Mazaheri, Iran, Canada, 2020, 97 min.

orele 20.30 – Bucharest International Film Festival: Apples, Regia: Christos Nikou, Grecia, Polonia, Slovenia, 2020, 91 min.

Vineri, 10 septembrie

orele 10.00 – 18.00 – Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri, în curtea interioară

orele 14.00 – 15.00 şi 16.00 – 17.00 – Ateliere de pictură cu Radu Dincă

orele 10.00 – 18.00 – expoziția Fragmente şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș, la Sala Acvariu

orele 18.00 – vernisajul expoziţiei București. O arhitectură modernistă europeană, la Sala Noua Galerie

orele 19.00 – „Three Dances/ Trei Dansuri”, în cadrul expoziţiei Ballad of Escape, la sala MNȚRplusC

orele 18.00 – Bucharest International Film Festival: Murina, Regia: Antoneta Alamat Kusijanovic, Croația, Brazilia, SUA, Slovenia, 2021, 92 min.

orele 20.30 – Bucharest International Film Festival: Digger, Regia: Georgis Grigorakis, Grecia, Franța, Germania, 2020, 101 min.

Sâmbătă, 11 septembrie

orele 10.00 – 18.00 – Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri, în curtea interioară

orele10.30 – 12.00 – Ateliere de pictură cu Angela Ludoșanu

orele 11:00 – 12:00 şi 13:00 – 14:00 – Ateliere de pictură cu Radu Dincă

orele 13.00 – 15.00 – Ateliere de încrustat în lemn cu Vasile Moldoveanu

orele 10.00 – 18.00 – expoziția Fragmente şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș, la Sala Acvariu

orele 10.00 – 18.00 – expoziţia București. O arhitectură modernistă europeană, la Sala Noua Galerie

orele 18.00 – Bucharest International Film Festival: Schoolgirls, Regia: Pilar Palomero, Spania, 2020, 97 min.

orele 20.30 – Bucharest International Film Festival: Dear Comrades!, Regia: Andrei Konchalovski, Rusia, 2020, 121 min.

Duminică, 12 septembrie

orele 10.00 – 18.00 – Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri, în curtea interioară

orele 10.00 – 18.00 – expoziția Fragmente şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș, la Sala Acvariu

orele 10.00 – 18.00 – expoziţia București. O arhitectură modernistă europeană, la Sala Noua Galerie

orele 19.00 – Gala de închidere Bucharest International Film Festival, urmată de proiecția filmului Ahed’s Knee, Regia: Nadav Lapid, Franța, Israel, Germania, 2021, 109 min.

Luni, 13 septembrie

orele 18.00 – Mia își ratează răzbunarea – premieră – Regia: Bogdan Theodor Olteanu, 2020, România, comedie, dramă, 82 min. Distribuitor: Domestic Film

orele 20.00 – Un loc ca oricare altul (Nowhere Special) – premieră – Regia: Uberto Pasolini, 2020, Marea Britanie, Italia, dramă 100 min. Distribuitor: Independența Film

Marți, 14 septembrie

orele 10.00 – 18.00 – expoziția Fragmente şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș, la Sala Acvariu

orele 10.00 – 18.00 – expoziţia București. O arhitectură modernistă europeană, la Sala Noua Galerie

orele 19.00 – „Three Dances/ Trei Dansuri”, în cadrul expoziţiei Ballad of Escape, la sala MNȚRplusC

orele 18.00 – Un loc ca oricare altul (Nowhere Special) – premieră – Regia: Uberto Pasolini, 2020, Marea Britanie, Italia, dramă 100 min. Distribuitor: Independența Film

orele 20.15 – Pregătire pentru a fi împreună o perioadă nedeterminată – premieră – Regia: Lili Horváth, 2020, Ungaria, dramă, romantic, dragoste, 95 min. Distribuitor: Asociația Filmtett

Miercuri, 15 septembrie

orele 10.00 – 15.00 – #HeritageTalks. Convorbiri despre patrimoniu: Potentialul de dezvoltare sustenabilă prin turism cultural. Eveniment organizat în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului de către Institutul Naţional al Patrimoniului, Cronicari Digitali şi MNŢR. La Studioul Horia Bernea.

orele 17.00 – vernisajul expoziției Oaș, la Sala Tancred Bănăţeanu

orele 18.00 – Sentimental / Dineu cu vecinii de sus. Regia: Cesc Gay, 2020, Spania, comedie, 82 min., Distribuitor: Transilvania Film

orele 20.00 – Proiecţia filmului Darclée, în curtea interioară. Film turnat în 1960, în regia lui Mihai Iacob, după un scenariu scris de Constantin Cârjan şi Ionel Hristes. Rolul omonim este jucat de actriţa Silvia Popovici, ariile sopranei fiind susţinute de Arta Florescu.

orele 10.00 – 18.00 – expoziția Fragmente şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș, la Sala Acvariu

orele 10.00 – 18.00 – expoziţia București. O arhitectură modernistă europeană, la Sala Noua Galerie

Joi, 16 septembrie

orele 17.00 – vernisajul expoziției O lume într-un recensământ, Sala Media

orele 18.00 – concertul Tarafului „Crescut pe Muzică”, în curtea interioară

orele 19.00 – vernisajul expoziției Burticală.G.Ion.Leu.Dolj., Sala Irina Nicolau

orele 10.00 – 18.00 – expoziția Fragmente şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș, la Sala Acvariu

orele 10.00 – 18.00 – expoziţia București. O arhitectură modernistă europeană, la Sala Noua Galerie

orele 19.00 – Discursul (Le Discours). Regie: Laurent Tirard, 2020, Franța, comedie, 87 min. Distribuitor: Voodoo Films

orele 21.00 – Pregătire pentru a fi împreună o perioadă nedeterminată – premieră – Regia: Lili Horváth, 2020, Ungaria, dramă, romantic, dragoste, 95 min. Distribuitor: Asociația Filmtett

Vineri, 17 septembrie

orele 19.00 – formația Caliu și Taraful Haïdouks va interpreta mai multe melodii tradiționale, în versiunea originară, culese de George Enescu de la lăutari. În curtea interioară.

orele 10.00 – 19.00 – Târgul 100 de Tradiţii Româneşti, în curtea interioară

orele 10.00 – 18.00 – expoziția Burticală.G.Ion.Leu.Dolj., Sala Irina Nicolau

orele 10.00 – 18.00 – expoziția Fragmente şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș, la Sala Acvariu

orele 10.00 – 18.00 – expoziţia București. O arhitectură modernistă europeană, la Sala Noua Galerie

orele 10.00 – 18.00 – expoziția O lume într-un recensământ, Sala Media

orele 12.00 – 18.00 – pop up museum De la Tilincă la opincă. DicționAR pe sărite, pe peluza din bd. Kiseleff

Sâmbătă, 18 septembrie

orele 10.00 – 19.00 – Târgul 100 de Tradiţii Româneşti, în curtea interioară

orele 10.00 – 18.00 – expoziția Burticală.G.Ion.Leu.Dolj., Sala Irina Nicolau

orele 10.00 – 18.00 – expoziția Fragmente şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș, la Sala Acvariu

orele 10.00 – 18.00 – expoziţia București. O arhitectură modernistă europeană, la Sala Noua Galerie

orele 10.00 – 18.00 – expoziția O lume într-un recensământ, Sala Media

orele 12.00 – 18.00 – pop up museum De la Tilincă la opincă. DicționAR pe sărite, pe peluza din bd. Kiseleff

orele 16.00 – România Sălbatică – premieră – Regia: Dan Dinu, Cosmin Dumitrache, 2021, România, documentar, 115 min. Distribuitor: Transilvania Film

orele 18.30 – Discursul (Le Discours). Regie: Laurent Tirard, 2020, Franța, comedie, 87 min. Distribuitor: Voodoo Films

orele 20.30 – Lux Aeterna + Vocea Umană (Lux Aeterna + The Human Voice) – premieră – Regia: Gaspar Noé, 2021, Franța, dramă, 51 min. / Regia: Pedro Almodovar, 2020, Spania, dramă, 30 min. Distribuitor: Independența Film

Duminică, 19 septembrie

orele 12.00 – Lansarea cărţii Transhumanța bârsană, de Răzvan Ciucă și Ionela Bran, la Sala Media

orele 10.00 – 19.00 – Târgul 100 de Tradiţii Româneşti, în curtea interioară

orele 10.00 – 18.00 – expoziția Burticală.G.Ion.Leu.Dolj., Sala Irina Nicolau

orele 10.00 – 18.00 – expoziția Fragmente şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș, la Sala Acvariu

orele 10.00 – 18.00 – expoziţia București. O arhitectură modernistă europeană, la Sala Noua Galerie

orele 10.00 – 18.00 – expoziția O lume într-un recensământ, Sala Media

orele 12.00 – 18.00 – pop up museum De la Tilincă la opincă. DicționAR pe sărite, pe peluza din bd. Kiseleff

orele 16.00 – Lux Aeterna + Vocea Umană (Lux Aeterna + The Human Voice) – premieră –Regia: Gaspar Noé, 2021, Franța, dramă, 51 min. / Regia: Pedro Almodovar, 2020, Spania, dramă, 30 min. Distribuitor: Independența Film

orele 18.00 – România Sălbatică – premieră – Regia: Dan Dinu, Cosmin Dumitrache, 2021, România, documentar, 115 min. Distribuitor: Transilvania Film

orele 20.30 – Pregătire pentru a fi împreună o perioadă nedeterminată – premieră – Regia: Lili Horváth, 2020, Ungaria, dramă, romantic, dragoste, 95 min. Distribuitor: Asociația Filmtett

Este unul dintre cele mai vechi simboluri din mitologiile lumii, privește mereu înainte și nu în lateral, precum majoritatea înaripatelor, este activă noaptea, și cele mai multe popoare o respectă, pentru că o consideră reprezentarea înțelepciunii, o calitate la care omul a aspirat din vremuri imemoriale.

Matricea Românească a poposit, pentru câteva zile, în Timișoara și a cunoscut două bufnițe simpatice, inteligente – aspect previzibil – și hotărâte să influențeze în mod activ viața culturală din orașul de pe Bega. Dacă v-am pus în dificultate, continuăm prin a explica faptul că le-am cunoscut pe Raluca Selejan și pe Oana Doboși-Potcoavă, fondatoarele celei mai noi și mai „vii” librării din Timișoara, intitulate simplu și extrem de atractiv „La Două Bufnițe”.

Din dragostea pentru lectură și pentru tot ceea ce înseamnă cultură, cele două fete în vârstă de 28 de ani, absolvente de Litere, s-au decis să își înființeze și să împartă cu ceilalți propriul paradis la care tânjim cu toții: o librărie cu sute de cărți. Dar „La Două Bufnițe”, deschisă în luna decembrie 2016, este mai mult decât un loc unde se găsesc volume pe rafturi anoste, etichetate pe categorii. Remarcabil, în această „așezare a spiritului” au loc zeci de evenimente culturale lunar.

Timişorencele Oana Doboși-Potcoavă (stânga) și Raluca Selejan, „bufnițele” care au deschis o librărie aparte Foto: arhiva personală

„Aceasta este o librărie independentă, locală, ce nu aparține niciunei edituri. Am vrut să fie și un loc unde să te simți bine, să citești liniștit, să bei o cafea bună, și să te relaxezi, de aceea ne-am gândit că spațiul trebuie să fie luminos, călduros, cu locuri de citit”, a început Raluca povestea „bufnițelor”, pentru Matricea Românească.

Zis și făcut. Clădirea, de o frumusețe înmărmuritoare, grație tușei vechi a imobilului, a fost populată cu rafturi albe pline de cărți, băncuțe comode cu perne vesele, mese alese cu grijă și alte decorațiuni ce exprimă creativitatea fetelor. Oamenii locului primesc consideraţia cuvenită: produsele realizate manual au un spațiu dedicat, la fel ca și cărțile scriitorilor timișoreni. Discuția purtată a fost „parfumată” discret de mirosul cafelei proaspete a cunoscutului cafegiu Gheorghe Florescu.

Se publică mult în țară și în lume, și cineva trebuie să facă o selecție, mai ales valorică. Noi ne-am asumat rolul acesta, de a face o selecție în oferta noastră

Cititorii care calcă pragul „bufnițelor” vor pleca acasă cu titluri de calitate, întrucât și în această privință, cele două antreprenoare au vrut să le ofere timișorenilor ceva diferit.

„Am vrut ca oferta de carte să fie aleasă «pe sprânceană», pentru că se publică mult în țară și în lume, și cineva trebuie să facă o selecție, mai ales valorică. Noi ne-am asumat rolul acesta, de a face o selecție în oferta noastră. Nu alegem dezvoltare personală, manuală și auxiliare școlare. Literatură comercială, precum best seller-uri, nu avem decât în cantitate mică”, a explicat Oana raționamentul după care sunt alese volumele ce dau viață librăriei.

Colțul scriitorului

Totuși, de ce bufnițe? „Pentru că ele sunt păsări de noapte și noi citim noaptea. Înainte, stăteam noaptea foarte mult și citeam. Acum nu mai e indicat acest lucru, ca să rezistăm în librărie toată ziua. Iar sigla a pornit de la ochelarii noștri. Un artist i-a decupat dintr-o fotografie, i-a conturat de mână, apoi a continuat sigla cu bufnițele”, a răspuns Oana.

Dacă înainte se mai organizau evenimente «fără cap și fără coadă», doar de dragul de a fi organizate, acum publicul începe să fie tot mai educat

E drept, multe librării organizează sau găzduiesc diferite evenimente culturale, dar „La Două Bufnițe” a fost gândită ca un centru în care să se întâlnească toate artele, ajutând astfel Timișoara să înflorească și mai mult. Timp de un an, fetele au lucrat la proiect, au analizat studiul axat pe „consumul” de carte din Timișoara, s-au pus în pielea consumatorului de cultură, făcând și ele parte din comunitate, și au ajuns la concluzia că pot veni cu ceva diferit.

Unul dintre spațiile unde pot fi răsfoite cărți

Așa cum a explicat Raluca, în librăria de pe strada Unirii sunt derulate mai multe activități inedite: „Avem un proiect care se numește «Artist la bufnițe» – un artist, o lucrare, o lună de zile. În fiecare lună, prezentăm câte un artist plastic ce-și aduce o lucrare. Iniţial prezentăm, în cadrul unui eveniment, artistul și lucrarea. Ideea proiectului este să aducem și arta plastică în librărie, să se regăsească și iubitorii de artă printre cărți și printre lucrări de calitate. (…)

În fiecare duminică, li se citesc povești copiilor. De fiecare dată, citește altcineva. Mai avem și lansări de carte, concerte, dezbateri, dar și ore de limba română susținute de către profesoare din Timișoara. Ele vin să țină «altfel» de ore. Aici vin și grupe de la grădiniță să le citim sau să le povestim ce înseamnă o carte”.

Atmosfera de „La Două Bufnițe” îmbie la reflecţie

Și pentru că nu se poate vorbi despre cultură în Timișoara contemporană fără a ne duce cu gândul la titlul de Capitală Culturală Europeană a anului 2021, cu care orașul din Banat se poate mândri, le-am întrebat pe fete cum văd viitorul din acest punct de vedere, iar Raluca este de părere că lucrurile se mișcă într-o direcție pozitivă.

„Vor fi și mai multe evenimente, iar publicul va fi din ce în ce mai selectiv. Dacă înainte se mai organizau evenimente «fără cap și fără coadă», doar de dragul de a fi organizate, acum publicul începe să fie tot mai educat. În prezent, se organizează foarte multe evenimente culturale și de către instituțiile de stat consacrate, care au publicul lor și au sălile pline. Foarte rar, sălile nu sunt pline la Operă, Filarmonică sau la teatre. Dar, de doi ani încoace, nu mai găsim bilete la teatru și la alte evenimente. Publicul devine tot mai pretențios, iar aceasta este bine, deoarece tu, ca organizator de evenimente și ca educator cultural, îți ridici standardele și îți faci meseria foarte bine, nu cum era la început: «Merge și așa!».”

Încăperea dedicată copiilor și adolescenților

Oana vede în marele eveniment din 2021 o frumoasă revanşă a urbei natale: „Timișoara a fost văzută, prin excelență, ca un spațiu economic foarte prosper, nu generator de cultură, ceea ce nu e adevărat. Dar se crease un soi de stare, și toată lumea se văita că Timișoara nu a excelat niciodată nici în artă. Iată că, acum, am câștigat competiția de Capitală Europeană a Culturii”.

Timișoara a fost văzută, prin excelență, ca un spațiu economic foarte prosper, nu generator de cultură

Fiind, la rândul meu, iubitoare de cărți, curiozitatea dacă profesia de librar este așa cum mi-o imaginez s-a strecurat în discuție.

„Este multă administrație în spate, mai mult decât literatură. Din afară, se creează imaginea idilică potrivit căreia stai și citești. Nu e așa. Dar nici nu e cel mai stresant loc de muncă de pe pământ. Dacă ești și antreprenor, ai lucruri să la care să te gândești noaptea. Însă în «inima» meseriei stau cartea și lectura”, a conchis Oana, pentru Matricea Românească, aruncând lumină în culisele acestei minunate oaze de cultură din Timişoara.

„Bufniţele” bănăţene au şi veleităţi muzicale. În imagine, spaţiul închinat evenimentelor de profil

„Cum, pentru a participa la un eveniment cultural trebuie să ne rezervăm locul?”, m-am întrebat după ce am citit descrierea unei conferințe gratuite, la puţin timp după mutarea mea din Galaţi în Bucureşti.  Deși în acel moment eram siderată, am înțeles ușor că multe dintre acțiunile culturale din Capitală – fie ele gratuite – practică rezervarea locului, deoarece inevitabil vor avea un public numeros și e nevoie de organizare pentru a evita neplăcerile.

Pentru a descrie – chiar și în prezent – mai bine locul unde m-am născut, redau versul celebru în zonă al poetului Barbu Nemțeanu, care spune că Galațiul este „un oraș cumplit de negustori”. Dar poetul nu s-a oprit aici și a continuat cu „La tine stă poetul ca-n Sodoma! / El seamănă cu trudă mândre flori, / Tu nu le poţi simţi însă aroma”. Nemțeanu, născut în anul 1887, sublinia într-un mod artistic faptul că gălățenii sunt imuni la frumos. Ei bine, nu e chiar așa. Not anymore, cum ar răspunde sarcastic englezul.

Viața culturală din Galați există și este destul de vie, chiar dacă urbea mea natală este cunoscută drept un oraș industrial. În urmă cu câțiva ani, debutul meu în presa gălățeană a atras după sine și obligaţia de a fi prezentă la toate manifestările culturale, întrucât domeniul despre care trebuia să scriu le cuprindea și pe ele. De-a lungul activității mele în Galați, am participat la multe evenimente la care era prezentă o mână de oameni (de pildă, expozițiile de pictură de la Galeriile de Artă), dar și la acțiuni la care aglomerația era cuvântul definitoriu. Cele din urmă nu erau atât de multe. Din câte îmi amintesc, Centrul Cultural „Dunărea de Jos” se bucura de o prezență numeroasă la aproape toate evenimentele pe care le organiza. Majoritatea, interesante.

În București însă, busculada este o realitate la multe evenimente. O altă situație care m-a uimit a fost aceea că nu trebuie să ajungi cu 10-15 minute înainte să înceapă programul, ci cu mai mult. Chiar dacă organizatorii întârzie deschiderea, este crucial pentru spectator să prindă un loc bun. Fie el și în picioare, pentru că scaunele sunt revendicate demult. Vrei să și vezi, nu doar să auzi. Mai trebuie, oare, să menționez că la Galați nu era așa? Am renunțat de mult să mă bucur mai întâi de confortul unui spațiu și abia apoi de acțiunea în sine. Azi sunt doar să fiu ochi și urechi la ce se întâmplă în fața mea, prețuind momentele pe care izbutesc să le „câștig”.

O comparație serioasă și detaliată între Capitală și orașul de la Dunăre nu ar fi una onestă din motive evidente

O comparație serioasă și detaliată între Capitală și orașul de la Dunăre nu ar fi una onestă din motive evidente, dar un comentariu potrivit căruia cel din urmă ar „crește” dacă s-ar inspira de la primul nu este de blamat. E lesne de înțeles că un oraș mic din provincie nu va ajunge niciodată la nivelul Capitalei, care organizează sute de acțiuni culturale lunar la care vin mii de români, graţie mărimii Bucureştiului. Dar Galațiul nu se lasă. Teatrul este de calitate, muzica de asemenea, bibliotecile sunt frecventate și artiști talentaţi avem din plin. Însă, la multe din evenimentele la care am participat la acea vreme am remarcat în public aceleași figuri prezente la multe alte acțiuni similare. Cele pe care nu le recunoșteam erau prieteni special invitați de către amfitrioni. Pe scurt, puțini oameni „neutri” au fost roși de curiozitate atunci când au citit un anunț al unei acțiuni și și-au rezervat două ore din timpul liber pentru a se bucura de cultură. Acest lucru se petrecea înainte de practica promovării asidue pe Facebook a evenimentelor, când mediile convenționale își făceau destul de bine treaba.

Eu sunt încrezătoare în evoluția culturală a orașului unde m-am format și unde am fost educată. În ultimii doi ani am constatat – de la depărtare – un reviriment al prezenței la astfel de acțiuni, mulți dintre participanți fiind tineri. Deși nu cred că, în viitorul apropiat, din cauza – sau datorită – publicului numeros, participarea va fi condiționată de rezervarea unui loc, pot garanta că Galațiul nu este imun la frumos.