Dragoș are 8 ani. A venit la sfârșit de săptămână la bunicul lui, Melinte. Tare se bucură bunicul că-i e nepotul aproape! Cât Bunica face plăcinta ei vestită cu mac (pe care Dragoș o adoră!), cei doi ies la portiță. Bunicul și nepotul stau pe băncuța din fața casei, la umbra nucului bătrân (câte a auzit nucul acesta…câte și mai câte!). Bunicul, cu chipul său brăzdat de riduri, vorbește cu glas blând, iar cuvintele lui au greutatea anilor trăiți.

„Nepoate,” începu el, „viața e plină de lecții și capcane. De pildă, să știi că lenea distruge ambiția. Când ești leneș, uiți să mai visezi la ce ar putea fi. Nu-ți mai dorești să devii ceva mai bun, să faci mai mult. Lenea e ca un nor gros ce acoperă soarele ambiției și, fără acel soare, totul rămâne în umbră și întunecat.”

Nepotul îl asculta atent, cu ochii mari și curioși. Bunicul își continuă povestea:

„Mai e ceva, să nu uiți: furia distruge înțelepciunea. Când te lași pradă furiei, mintea îți devine tulbure, iar judecata îți scapă printre degete. Ceea ce înainte părea limpede, devine greu de înțeles. Omul înțelept știe să își țină furia în frâu, căci altfel, ea îi acoperă gândirea, ca o furtună care aduce întuneric în miez de zi.”

Bătrânul se opri o clipă, trăgând aer adânc în piept, apoi reluă:

„Și, nepoate, frica distruge visele. Când te temi, nu mai ai curajul să mergi pe drumuri noi, să urmezi chemarea inimii tale. Frica te ține legat, te face să rămâi acolo unde ești, chiar dacă sufletul tău își dorește să zboare. E ca o colivie nevăzută, în care îți ții propriile aripi strânse.”

Nepotul clătină din cap, parcă înțelegând mai bine de ce uneori se simțea prins în propriile gânduri. Bunicul continuă:

„Apoi mai e și mândria, care distruge creșterea spirituală. Dacă te crezi mereu deasupra celorlalți, cum să înveți ceva nou? Cum să înțelegi că fiecare om pe care îl întâlnești are o lecție de dat? Mândria îți închide ușile în față și te face să crezi că ai ajuns deja la capăt, când de fapt, călătoria abia începe.”

Bunicul îl privi pe nepot, care își frământa mâinile, apoi zâmbi cald și adăugă:

„Gelozia distruge pacea. Când îți invidiezi aproapele pentru ce are sau ce este, îți pierzi liniștea sufletească. În loc să te bucuri pentru el, te roade amărăciunea, iar gândurile tale devin ca niște spini care îți înțeapă inima. Gelozia îți fură bucuria și te face să te îndoiești chiar de darurile pe care le ai deja.”

Nepotul dădu din cap încet, ca și cum ar fi simțit și el acei spini de care vorbea bunicul.

„Și nu uita, nepoate,” continuă bătrânul, „îndoiala distruge încrederea. Când nu crezi nici în tine, nici în cei din jur, nimic nu mai pare sigur. Orice pas pe care-l faci devine nesigur, iar fiecare vorbă ți se pare că ascunde un pericol. Încrederea e fundația pe care se construiește orice relație, orice vis, orice dorință de a merge mai departe.”

După ce termină de vorbit, bunicul rămase o clipă în tăcere, iar apoi, cu un zâmbet misterios, îi spuse nepotului:

„Acum hai să ne gândim ,,invers” la toate aceste lucruri, nepoate!”

Nepotul se uită la bunicul confuz, dar apoi începu să înțeleagă: dacă îți cultivi încrederea, vei scăpa de îndoială; dacă îți cauți pacea, vei alunga gelozia; dacă te dedici creșterii spirituale, mândria nu te va mai înlănțui; dacă îți urmezi visele, frica nu te va mai opri; dacă înveți să fii calm, înțelepciunea va rămâne alături de tine; și dacă îți păstrezi ambiția vie, lenea nu va avea nicio putere asupra ta.

Zâmbind larg, bunicul îl bătu pe spate: „Vei înțelege tu mai târziu, nepoate, cum fiecare lecție are două fețe. Dar e important să le cunoști pe amândouă.”

Plăcinta cu mac e gata! Dragoș stă pe laviță lângă bunicii lui iubiți. A primit hrană și pentru trup și pentru suflet!

Născut la 15 februarie 1851 în Iași, Spiru Haret a fost matematician, fizician, profesor, om politic. De-a lungul vieții, a ocupat de trei ori funcția de Ministru al cultelor și instrucțiunilor publice. În martie 1892 a fost ales membru titular al Academiei Române. Haret este supranumit omul școlii, fiind considerat organizatorul școlii românești moderne.

Primul român care a obținut titlul de doctor în cadrul unei universități la Paris

Școala generală a făcut-o la Dorohoi, Iași, urmând ca în septembrie 1862 să fie admis la Colegiul Sfântul Sava din București în calitate de bursier. Primele studii superioare pe care le-a urmat au fost la Facultatea de Științe din cadrul Universității din București. În 1870, deși student în anul II la specializarea Fizică-Matematică, obține, prin concurs, catedra de matematică de la Seminarul Central, pe care a condus-o doar un an, ulterior reluându-și studiile la Universitate.

La 23 de ani, în 1874 devine licențiat în matematică, iar un an mai târziu, în fizică. Plin de aspirații, se înscrie la concursul de bursă organizat de Titu Maiorescu, pe care îl și câștigă, prilej cu care a plecat să studieze doi ani la Sorbona. În 1878, obține titlul de doctor în științe matematice cu tema „Despre invariabilitatea marilor axe ale orbitelor planetare”, fiind primul român care obține titlul de doctor la Paris.

Reîntoarcerea în țară – intensă activitate academică

Haret a revenit în țară în 1878, acesta fiind anul când devine profesor de mecanică rațională, algebră și geometrie analitică în cadrul Universității din București, Facultatea de Științe. Trei ani mai târziu, începând cu 1881, va preda mecanica rațională la Școala de ofițeri de artilerie și geniu, până în 1890. Din 1885 până în 1910, Haret a predat trigonometria, geometria analitică, geometrie descriptivă la Școala de poduri și șosele. În 1892, Spiru Haret a fost ales membru al Academiei Române, în semn de recunoaștere față de intensa sa activitate culturală și contribuția pe care a adus-o la dezvoltarea învățământului românesc.

Reforma învățământului

În timp ce își desfășoară intensa activitate academică, Spiru Haret se implică în viața politică, educația și învățământul fiind în centrul preocupărilor sale. Membru în PNL, Haret a ocupat de-a lungul vieții diverse funcții: inspector general, secretar general al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice, în cadrul căruia a fost de trei ori ministru. Din această funcție, Spiru Haret a condus reforma învățământului din 1898, când a înființat cele trei secțiuni ale claselor a V-VIII – clasică, modernă și reală.

Prin legea din 1898 s-a adoptat certificatul de absolvire (bacalaureatul) și au început să fie utilizate noi modele în predarea disciplinelor. Școlile normale au fost reorganizate, pentru a spori pregătirea învățătorilor, pentru aceștia fiind înființată „Biblioteca pedagogică”, a cărei activitate fiind tipărirea traducerilor din literatura pedagogică. Un element de noutate l-a reprezentat, de asemenea, și introducerea lucrărilor agricole în programele școlare, Haret fiind de părere că „învățătorul să fie sătean el însuși și prin urmare să păstreze iubirea pământului și deprinderea de a-l lucra”.

În 1903, numărul anilor de studiu a fost ridicat de la 5 la 6 ani. Examenul de capacitate a fost și el, de asemenea, reorganizat, probele pur teoretice fiind înlăturate, în locul acestora fiind introduse probe practice.

Sporirea localurilor de școală a fost determinată prin intermediul circularelor sale repetate – între 1897 – 1910 s-au ridicat în toată țara 2.343 școli, 1.980 dintre acestea în perioada în care Spiru Haret a ocupat funcția de ministru. Gratuitatea unor cărți necesare școlilor nefiind posibilă în lipsa fondurilor de la bugetul de stat și al comunelor, Spiru Haret a decis ca editarea lor să fie făcută de Minister, pentru a fi mai ieftine.

Haret este cel care a înființat grădinițele de copii în România, prima dintre acestea fiind dechisă la 1 decembrie 1897. Dedicându-și întreaga sa activitate progresului în educație, Haret a creat școli de adulți și cantine pentru copii săraci, fiind, totodată, și promotor al turismului școlar. În 1904, a înființat Școala Superioară de Arhitectură și Comisia Monumentelor Istorice.

Sfârșitul vieții

A profesat până în 1910, când se pensionează – cu toate acestea, a continuat să țină prelegeri de popularizare la Universitatea Populară.  În același an, a publicat la București și Paris lucrarea ,,Mecanica socială”, fiind prima dată când a utilizat matematica pentru a explica fenomenele sociale.

La data de 17 decembrie 1912, la 61 de ani, Spiru Haret a încetat din viață.

Câteva dintre citatele celebre ale lui Spiru Haret, iubitor de patrie și promotor al educației:

1. Cum arată astăzi școala, va arăta mâine țara.
2. Căutăm să apropiem școala de popor, să o facem să fie iubită și respectată, să fie centrul de unde să pornească curentele cele bune și sănătoase pentru înălțarea și întărirea neamului.
3. Civilizația este fructul unei bătălii neîncetate și în orice bătălie înfrângerea e posibilă, la fel ca și victoria.
4. Patria nu este numai pământul din care scoatem rente. Patria o face și limba și istoria, și religia și tradițiile. A da cu piciorul în toate acestea, este a se lepăda cineva de patria sa.
5. Plec din viață cu mulțumirea că nu am pierdut vremea și că mi-am îndeplinit datoriile atât pe cât puteam să mi le îndeplinesc în împrejurările în care am trăit și în marginea puterilor mele fizice și intelectuale.

Sursă foto: www.digibuc.ro Almanahul „Societăţii Scriitorilor Români”, 2, 1913 & Wikipeadia

Bibliografie:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Spiru_Haret

www.enciclopediaromaniei.ro