Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit
Tag

Papa Francisc

„Am primit, cu adâncă tristețe, vestea trecerii din această lume a Papei Francisc, o venerabilă și bine-cunoscută personalitate a creștinătății contemporane, al cărui Pontificat lasă o amprentă profundă asupra istoriei recente a Bisericii Romano-Catolice. Împărtășim durerea provocată de această pierdere și adresăm condoleanțe întregii Biserici Romano-Catolice. Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Care este Învierea și Viața (cf. Ioan 11,25) să odihnească sufletul Papei Francisc în lumina, pacea și iubirea Preasfintei Treimi”, a transmis Patriarhul Bisericii Române Ortodoxe Daniel către Eminența Sa Giovanni Battista Re, decanatul Colegiului Cardinalilor, Vatican.

Papa Francisc, lider al Bisericii Catolice, a fost una dintre cele mai influente figuri religioase din trecutul recent. În perioada pontificatului său, a susținut dialogul ecumenic, încurajând cooperarea între Biserici și construind punți între confesiuni. Un moment emblematic al acestui efort a fost vizita sa oficială în România, în perioada 31 mai – 2 iunie 2019, când s-a întâlnit cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel.

În cadrul vizitei sale apostolice, Papa Francisc a fost primit la Palatul Patriarhiei din București de Patriarhul Daniel și de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Evenimentul a avut o puternică semnificație simbolică și spirituală, subliniind dorința de colaborare și respect reciproc între cele două Biserici creștine.

 

 

În timpul întâlnirii, cei doi lideri religioși au rostit rugăciunea Tatăl nostru în Catedrala Mântuirii Neamului. Momentul a fost istoric, pentru că, deși s-au rugat în mod succesiv și nu împreună, el a reprezentat o manifestație publică a unității spirituale într-o lume adesea fragmentată de diferențe religioase și culturale.

Papa Francisc a elogiat rădăcinile creștine ale poporului român și a subliniat importanța păstrării unității credinței în diversitatea ei. La rândul său, Patriarhul Daniel a exprimat recunoștință pentru sprijinul oferit de Biserica Catolică românilor ortodocși aflați în diaspora și a reiterat importanța cooperării pentru binele comun.

Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio pe 17 decembrie 1936 la Buenos Aires, Argentina, a fost primul Suveran Pontif provenit din America Latină și, totodată, primul papă iezuit din istorie. Fiul unor imigranți italieni simpli, Papa Francisc și-a dedicat viața slujirii credinței și oamenilor săraci. Hirotonit preot în 1969, a fost numit arhiepiscop de Buenos Aires în 1998 și cardinal în 2001. Alegerea sa ca Papă pe 13 martie 2013 a marcat începutul unei epoci de profundă deschidere a Bisericii Catolice spre problemele sociale ale lumii contemporane. Papa Francisc s-a remarcat prin accentul pus pe milostivenie, pentru promovarea unei Biserici “sărace pentru cei săraci” și pentru inițiativele de reformă a administrației Vaticanului. Enciclica Laudato si’, care a adus în prim-plan responsabilitatea creștină față de mediu, și documentul Fratelli tutti, despre fraternitatea și prietenia socială, sunt printre cele mai importante contribuții teologice ale sale. În 2019, Papa Francisc a întreprins o vizită istorică în România, prin intermediul căreia a subliniat nevoia de unitate între creștini. Prin atitudinea sa modestă, refuzând luxul tradițional papal și alegând un stil de viață simplu, Papa Francisc a cucerit inimile a milioane de oameni. A trecut la cele veșnice în 21 aprilie 2025, la vârsta de 88 de ani, în urma unui accident vascular cerebral combinat cu insuficiență respiratori, lăsând o moștenire profundă de compasiune, dialog și reformă.

 

 

Patriarhul Danie, născut Dan Ilie Ciobotea pe 22 iulie 1951 în localitatea Dobrești, județul Timiș, este Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române din 30 septembrie 2007. Format în școlile teologice din Sibiu și București și apoi doctorand la Strasbourg și Freiburg im Breisgau, Daniel s-a remarcat prin seriozitatea academică și orientarea sa spre dialogul ecumenic. Înainte de alegerea ca Patriarh, a fost Mitropolit al Moldovei și Bucovineri timp de 17 ani, unde a inițiat o intensă activitate pastorală și culturală. Ca Patriarh, Daniela a pus accent pe consolidarea prezenței Bisericii în societatea românească modernă și pe continuarea proiectelor de amploare. Cea mai impresionantă realizarea a sa este inițierea și ducerea spre finalizare a Catedralei Naționale a Mântuirii Neamului, un proiect simbolic pentru identitatea spirituală a României. De asemenea, a susținut dezvoltarea mass-mediei creștine prin Trinitas TV, Radio Trinitas și agenția Basilica. În 2019, a jucat un rol central în primirea Papei Francisc în România, într-un gest de deschidere ecumenică.  De-a lungul timpului, Patriarhul Daniel s-a evidențiat prin echilibrul între tradiție și modernitate, prin promovarea educației religioase și prin implicarea activă a Bisericii în sprijinul celor aflați în dificultate.

Sursă foto: basilica.ro

Mult râvnita criptomonedă Bitcoin, sau cărţi şi educaţie, într-o lume care valorizează câştigul imediat? Posibile răspunsuri, mai jos, într-o opinie Matricea Românească.

Să tot fie un an şi jumătate de când, asaltat de informații privind Bitcoin, noua monedă a umanității, care promite să ne revoluționeze însuşi modul de viață, am verificat dintr-o curiozitate explicabilă, cu ajutorul Fratelui cel Mare Google, rata de conversie a monedei – minune. La acea vreme (2016), un bitcoin se vindea contra a 1700-2000 de lei.

„Un salariu de profesor român pentru un bitcoin!”, mi-am zis, ca un Richard al III-lea al erei digitale. După care am abandonat complet problema, tratând-o – precum majoritatea conaţionalilor – drept o modă, efemeră ca orice modă, un moft. Bitcoin? În România? Loc unde, probabil, 9 milioane de oameni încă au toaleta în curte? N-o să prindă niciodată, zise flegmatic românaşul din mine.

Repede-nainte până în noiembrie 2017, când bitcoin – ul a depăşit bariera psihologică de 10.000 de dolari, trimițând trepidații din China până în spațiul carpato-danubiano-pontic.

Faceți abstracție de faptul că bitcoin e o monedă extrem de volatilă, care îşi poate pierde 25%, 50% sau 99% din valoare într-o singură zi. Riscul e regula jocului, în finanțe ca şi în viață. Jocul de siguranță e valabil în snooker, nu în existența ultrarapidă de secol XXI, unde e sinonim cu paralizia, uitarea şi moartea – indivizilor şi afacerilor. În plus, nu era dolarul cea mai sigură monedă din lume în octombrie 1929, puțin înainte de Marțea Neagră care a dezvăluit – nu atât volatilitatea oricărei monede, cât inconsistența unui mod de viață uman? Ce a urmat, se ştie.

Imaginați-vă că, posedat de febra bitcoin, aş fi achiziționat, speculativ, în 2016, când criptomoneda era în scutece, doi bitcoini. Nu mai mult. În continuarea speculației, m-aş fi „retras” recent, pe creasta valului, băgând în buzunar circa 20-30.000 de dolari.

Ar fi urmat, în cazul fericit, probabil noi investiții, mai mult sau mai puțin inspirate: o casă mai mare, sau un troller mai mare şi călătorii în jurul lumii. Reversul era egalmente posibil: explozia „mămăligii” bitcoiniene şi pierderea investiției inițiale.

Fără încredere – în partener, țară, viitor – am fi sclavii fricii. Iată de ce trăim printre sclavi, sute de ani după abolirea sclaviei

Dar, viața nu se construieşte pe „ce-ar fi fost”. Bitcoin, ca orice monedă din această lume, nu există, iar Papa Francisc are perfectă dreptate când spune că „banii sunt o iluzie”. O iluzie, ce-i drept, girată de încrederea a miliarde de oameni. Zeii greci nu mai există pentru că oamenii şi-au confecționat zei mai buni, iar vechii idoli au devenit ridicoli, relicva unui trecut prăfuit. Ce ne face să ne îndemnăm pe trecerea de pietoni când semaforul arată verde e tocmai încrederea că totul va decurge „aşa cum trebuie”, iar un psihopat nu se va plictisi de aşteptat şi nu va demara în trombă, ucigându-ne cu zâmbetul pe buze. Similar, ce ne face să ne lăsăm acasă dimineața soția (mai tânără sau mai bătrână) e încrederea mutuală că totul va merge cum trebuie, iar fiecare se va achita cu, onestitate, in absentia, de obligațiile matrimoniale – şi nu în bitcoini! Fără încredere – în partener, țară, viitor – am fi sclavii fricii. Iată de ce trăim printre sclavi, sute de ani după abolirea sclaviei.

Dar să revenim la bitcoinii noştri! Sigur că vă puteți îmbogăți din bitcoin, cumpărând ieftin (la momentul oportun) şi vânzând scump. Nu e nevoie de nici o inteligență pentru asta. Adevărata inteligență rezidă în a investi în voi, în cultura voastră şi în educația voastră.

Prin urmare, de-ați avea bani cât pentru un bitcoin sau doi, puneți mâna şi vă faceți biblioteci. Citiți. Investiți în „bula” numită creierul vostru, care nu se va „sparge” niciodată, oricât aţi „pompa” în ea. Bitcoinii nu sunt reali. Cărțile şi înțelepciunea din ele, da! Iar ele nu se vor devaloriza niciodată, indiferent de cum „merge” Bursa. Cărțile sunt calea spre îmbogățire, atât spirituală cât şi financiară. Ele vă vor deschide sipete pline cu bogății nebănuite. Aşa că, apucați-vă de „minat”, dar nu bitcoin, ci săpați după cunoaştere. Cum spune o frumoasă expresie neaoşă, „orice cal de curse ajunge gloabă, dar nu orice gloabă a fost cal de curse”.

Poate orice prost să aibă bitcoini? Desigur. Însă doar un om inteligent va folosi cum trebuie noii „talanți” ai secolului XXI.

Foto deschidere: thongtincointiemnang.com/

Papa Francisc

Mesajul Patriarhului Daniel la trecerea în neființă a Papei Francisc

22 aprilie 2025 |
„Am primit, cu adâncă tristețe, vestea trecerii din această lume a Papei Francisc, o venerabilă și bine-cunoscută personalitate a creștinătății contemporane, al cărui Pontificat lasă o amprentă profundă asupra istoriei recente a Bisericii...


 
×

Donează

Împreună putem construi un viitor în care cultura românească este prețuită și transmisă mai departe. Alege să susții Matricea Românească!

Donează