• circa 500 de seniori din județele Tulcea, Mureș, Vrancea, Maramureș și Galați au fost sprijiniți prin acțiunile locale ale organizațiilor susținute de Fundație
• 130 de vârstnici aflați în situații grele de viață au primit pachete de sărbători sau tichete sociale
• 50 de seniori au luat parte la masa festivă de Crăciun organizată pentru ei

București, 20 decembrie 2024 –  Fundația Regală Margareta a României, alături de voluntari, sponsori și donatori, a adus spiritul Sărbătorilor în casele și inimile vârstnicilor vulnerabili, prin acțiuni dedicate. De la mese festive și cadouri, la sprijin material, până la activități sociale și emoționale, seniorii au simțit că nu sunt singuri în această perioadă specială.

Crăciun cu emoție pentru seniorii din București

Pe 18 decembrie, 50 de voluntari au străbătut sectoarele Capitalei și au dus pachete încărcate cu alimente de bază, bunătăți tradiționale și produse igienico-sanitare pentru 100 de seniori. Vizitele au fost mai mult decât livrări de pachete – au fost momente de bucurie, cuvinte calde și îmbrățișări care au alinat singurătatea celor care își petrec sărbătorile în tăcere și izolare.

Doamna Maria, de 86 de ani, unul dintre seniorii vizitați, este o persoană care se confruntă cu singurătatea și izolarea: „Când nu mai vezi, nu te mai poți deplasa și nu ai pe nimeni, ajungi să trăiești doar din amintiri.” Pentru ea și pentru alți vârstnici, vizitele lunare ale asistentului nostru social, Sorin Marinescu și ale voluntarilor Fundației, dar și credința, sunt printre puținele bucurii care le-au rămas.

Sorin Marinescu, coordonator al programului Fondul pentru Vârstnici, este recunoscător că și anul acesta a reușit, cu sprijinul companiilor care au donat alimente de bază, dulciuri, fructe, produse lactate, ouă, produse igienico-sanitare, să ofere ajutor suplimentar la final de an. El a colectat donațiile, i-a convocat pe voluntari la sediul Fundației și i-a împărțit pe echipe, pentru a distribui pachetele de Sărbători către adresele seniorilor din toate sectoarele Capitalei.

Mese festive, activități creative și recreative pentru seniori

50 de seniori din București au fost invitați de Fundație la o masă festivă și au avut bucuria petrecerii unor momente de neuitat în compania prietenilor cu suflet mare din echipele programelor Telefonul Vârstnicului și Conectăm Generații în Lumea Digitală. Cadrul prietenos și generos a fost oferit de Hanu’ Berarilor, parte din rețeaua restaurantelor City Grill.

Cum îmbătrânirea activă este benefică pentru întreaga comunitate, seniori beneficiari ai programelor Telefonul Vârstnicului și Fondul pentru Vârstnici au fost parteneri de activități creative ai copiilor de la Centrul Generatii din București și au realizat, împreună cu voluntarii seniori ai Centrului, coronițe de poveste pentru Crăciun.

De un recital de colinde în ritm de jazz se vor bucura, pe 21 decembrie, seniorii de la Centrul rezidențial pentru persoane vârstnice SENIORMED, din sectorul 1.

Ajutor la nivel național pentru seniorii vulnerabili

În județele Tulcea, Mureș, Vrancea, Maramureș și Galați –  alți 500 de vârstnici au avut parte de ajutor material și acoperirea unor nevoi urgente sau au fost implicați în numeroase ateliere intergeneraționale, precum și serbări și colinde oferite de copii seniorilor. În localitățile Tulcea, Reghin, Mărășești, Baia Mare și Nicorești, cele 5 organizații locale, cu servicii dedicate vârstnicilor, sunt sprijinite prin programul Fondul pentru Vârstnici.

Iar 30 de seniori beneficiari ai programului Telefonul Vârstnicului, din diferite colțuri ale țării, aflați în situații care le îngreunează traiul zilnic, au primit tichete sociale și vor avea pe masa de Crăciun cele necesare.

O rețea de sprijin pentru vârstnicii vulnerabili

În 2024, Fundația Regală, prin implicarea companiilor și a persoanelor fizice donatoare, a sprijinit 4.000 de seniori și a oferit grant-uri pentru 27 de ONG-uri din România care, prin serviciile sociale locale, au răspuns diverselor nevoi ale vârstnicilor din comunitățile lor.

Seniori din toată țara sunt ajutați cu cele necesare fiecăruia: de la discuții telefonice săptămânale, telecluburi de socializare, consiliere psihologică, ajutor la cumpărături, recomandări pentru îngrijire sau menaj la domiciliu, pachete sociale, mese de sărbători, ateliere de educație digitală, până la implicarea lor în activități de socializare sau chiar voluntariat la centrele din comunitate.

Prin Fondul pentru Vârstnici, Fundația Regală Margareta a României derulează mai multe programe prin care seniorii sunt ajutați să înfrunte provocările de viață și să facă față dificultăților vârstei.

Vârstnicii care suferă din cauza izolării sociale sau sunt în situații grele de viață pot apela Telefonul Vârstnicului – 0800 460 001. În 2024, linia telefonică națională, gratuită și confidențială, destinată vârstnicilor care au nevoie de informare, consiliere socială și alinare a singurătății a fost sprijin pentru 2.300 de seniori care au sunat pentru prima dată. Din 2015 până în prezent, asistenții sociali și voluntarii acestui serviciu social au purtat aproape 105.000 de convorbiri, cu un număr de peste 19.000 de apelanți unici.

Cum putem ajuta împreună?

Alăturați-vă campaniei și transformați sprijinul dumneavoastră în speranță pentru cei care au nevoie cel mai mult.

• Companiile – Direcționați 20% din impozitul datorat statului pentru anul fiscal 2024 până la              31 decembrie 2024, prin semnarea unui contract de sponsorizare. Suma disponibilă pentru sponsorizare poate fi calculată pe sponsorizez.ro.
• Persoanele fizice – Faceți o donație prin SMS textul SINGUR la 8844, pentru a contribui cu 2 Euro lunar[1] în susținerea seniorilor vulnerabili.

Serviciile sociale, consilierea și îndrumarea, sprijinul comunității sunt esențiale pentru un trai demn și alinarea singurătății. 4.000 de seniori contează pe suportul Fundației Regale, nu doar în perioada Sărbătorilor, ci în fiecare lună a anului care urmează. Fundația Regală răspunde cu suflet vârstnicilor singuri. Haideți să le fim aproape!

***

Despre Fundaţia Regală Margareta a României

Înființată în 1990 de către Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, împreună cu tatăl său, Regele Mihai, Fundația Regală Margareta a României este una dintre puținele organizații non-guvernamentale care derulează programe dedicate seniorilor din România. De-a lungul celor aproape 35 de ani de activitate, cu implicarea voluntarilor și mobilizarea partenerilor instituționali și a întregii comunităţi, Fundația a creat diverse soluții menite să îmbunătățească viețile acestora, să aline singurătatea, să prevină izolarea socială, ori să creeze oportunități pentru o viață activă. Programele și campaniile Fundației, precum rețeaua Pentru Seniorii Noștri, Fondul pentru Vârstnici, Centrele Generații, Telefonul Vârstnicului, Conferința Bune Practici pentru o Bătrânețe Frumoasă, au redat demnitatea și speranța la vârsta a III-a. Mai multe detalii pe www.frmr.ro.

[1] Valoarea Donației este de 2 Euro/lună. Suma alocată cauzei este de 2 Euro. Nu se percepe TVA pentru donațiile de pe abonament. În rețelele Digi Mobil, Orange şi Telekom România Mobile, pentru cartelele preplătite, TVA-ul a fost reținut la achiziționarea creditului. Pentru donațiile de pe cartele preplătite, în rețeaua Vodafone utilizatorii nu plătesc TVA. Campanie realizată cu sprijinul Digi Mobil, Orange Romania, Telekom Romania Mobile şi Vodafone Romania

O mână de oameni la început, acum din ce în ce mai mulți, își dedică din timpul și competența lor ca să participe la ”Ambulanța pentru Monumente”, un proiect prin care clădiri vechi și valoroase sunt salvate în ultimul moment. Florin Vaida, coordonatorul proiectului, ne-a explicat de ce și cum intervine Ambulanța.

Asociația care a demarat proiectul se numește Monumentum. Dar proiectul ”Ambulanța pentru Monumente” a fost gândit sub formă de franciză. Asta înseamnă că inițiatorii îl derulează în cele trei județe în care activează de la început, Sibiu, Mureș, Brașov, dar sunt în căutarea unor parteneri care să preia și să aplice în mod independent proiectul în alte județe ale țării. În acest moment Ambulanța Monumentelor s-a extins deja în Banat, acum se pregătește startul proiectului în Arad, iar finalul va fi crearea unei rețele naționale a Ambulanțelor.

Cum funcționează Ambulanța pentru Monumente?

Proiectul s-a născut în 2016. Scopul este ușor de intuit: punerea în siguranță și salvarea monumentelor care se află într-o stare avansată de degradare, în precolaps sau chiar în colaps. Mai exact, există o evidență a unor monumente aflate în pericol, iar Ambulanța merge pe rând acolo unde este nevoie. Echipele de intervenție sunt alcătuite din mulți voluntari, dar și specialiști, pentru că în intervenții trebuie respectate regulile restaurării științifice.

Eugen Vaida punctează pentru matricea.ro:

• Mergem în comunitățile locale și le ajutăm să-și descopere propria identitate culturală. Dar subiectul monumentelor istorice este unul destul de neclar pentru comunități, din perspectiva legislației. De asta au o anumită teamă de a acționa singure. Noi venim și-i ajutăm să-și obțină inclusiv documentațiile și aprobările necesare și sunt foarte deschiși.

• Multe monumente se degradează sub ochii oamenilor, pentru că, în accepțiunea comunităților locale, monumentul este ceva de care nu ai voie să te atingi, nici măcar ca să-l repari, pentru că te oprește legislația.

• Multe sate s-au depopulat, tinerii au plecat la oraș, iar bătrânii nu mai au posibilitatea să-și repare vechile monumente. Dar mulți dintre acești tineri vor să știe că biserica din satul lor, în care au fost ei botezați, este reparată și va continua să existe.

• Cât stăm cu echipa Ambulanței într-un anumit loc, mâncăm tradițional, mâncărurile locului, facem vizite la muzeele din zonă, găsim poate vreun colecționar care să ne arate colecția lui. Sau uneori facem o seară de dans tradițional împreună cu comunitatea, deși poate că nici ei nu-și mai aduc bine aminte dansurile din vechime.

În loc de bun venit, Ambulanța este primită cu suspiciune

Eugen Vaida povestește cum decurge primul contact cu monumentul și cu oamenii care trăiesc în vecinătate: ”Când mergem la un monument, noi mergem, vă dați seama, pe un tărâm necunoscut din punctul de vedere al relațiilor sociale din cadrul comunității. Și niciodată nu știm cum ne primesc. În general sunt reticenți la început, așa cum a fost într-un sat în care oamenii mai în vârstă ne-au spus că n-avem cu cine lucra acolo, că nu se va găsi nimeni să ne sprijine. Într-un final s-a transformat totul într-un succes atât de mare încât toate autoritățile din județ au conlucrat, membrii comunității au fost implicați. Ba chiar tinerii de la oraș care plecaseră din acel sat au donat bani sau au venit și au lucrat cu noi. Cam așa e de obicei, comunitățile ne primesc cu reticență pentru că nu știu cine suntem, și plecăm cu îmbrățișări și cu lacrimi în ochi pentru că le-am pus în siguranță un monument despre care abia atunci descoperiseră că e parte din identitatea lor.

Când am ajuns la Prigor, ca să intervenim la moara de apă de acolo, la început reticența a fost atât de mare, că s-a iscat o ceartă, nu știau cine suntem și nu s-au înțeles nici ei între ei. După care chiar ei au insistat să ne ajute ca să punem în siguranță acel monument și s-a lăsat chiar și cu petreceri. Din păcate, comunismul a afectat mult comunitățile rurale și relațiile dintre oameni. Altădată se întâlneau toți oamenii din sat și hotărau să repare un pod, de exemplu. Acum primăria este cea care le face pe toate, iar locuitorii nu sunt deloc sau aproape deloc informați și implicați.”

De ce e important să salvezi o clădire din lemn veche și inaccesibilă

L-am întrebat pe Eugen Vaida de ce totuși se cheltuie atâtea energii pentru restaurarea unor monumente practic necunoscute, care probabil vor rămâne și pe viitor în afara traseelor turistice și la care nu are și nici nu va avea acces publicul larg. Care este miza acestor intervenții? Ne-a răspuns că din punctul său de vedere este greșită ideea de a împărți monumentele istorice în două categorii, categoria A pentru cele de importanță națională și categoria B pentru cele de importanță locală. ”Au mai rămas puține mori, de exemplu, poate zece la sută din ceea ce aveam acum 30-40 de ani, s-au distrus foarte repede. Ele au rămas singurul martor al unui lung șir de funcțiuni rurale sau tipologii de monumente care au dispărut între timp. De aceea e important să le păstrăm, pentru că sunt foarte puține.  Acum 50-60 de ani, când s-a întocmit lista monumentelor istorice, exista un anumit număr de monumente. Acum se constată că multe au dispărut între timp, unele au ars, unele s-au degradat, s-au prăbușit la furtuni. Cele care au rămas au devenit unice în felul lor. De asta e important să le salvăm.”

O mână de tineri care iubesc comunitatea în care trăiesc s-a mobilizat și a pus la punct un proiect care avea să devină un inedit spațiu cultural. Reprezentanții Asociației GHEPart (Grow Harmony in Education and make Progress through art) din Curtea de Argeș au gândit Greenoteca, un loc unde localnicii se pot bucura din plin de cultură în aer liber.

Greenoteca a luat naștere în 2015, în urma obținerii unei finanțări, iar principalul scop al demersului asociației a fost reabilitarea, cu ajutorul voluntarilor, a unui spațiu verde din Curtea de Argeș, care să găzduiască diverse manifestări culturale. În primele cinci luni de existență, nu mai puțin de 400 de localnici s-au bucurat de activități de profil.

Ce oferă Greenoteca orașului Curtea de Argeș? Cei 285 metri pătrați de spațiu găzduiesc evenimente precum proiecții de filme, expoziții, întruniri, serate muzicale sau constituie, pur și simplu, refugiul celor care vor să citească, să se relaxeze în aer liber sau să se bucure de iarbă verde.

Deși, la prima vedere, Greenoteca nu aduce nimic nou în spațiul cultural românesc, proiectul este mai mult decât s-ar crede. El reprezintă un demers care le demonstrează oamenilor din acest orășel că cineva s-a gândit la nevoile lor de a se deconecta, a improvizat pentru ei un cinematograf în aer liber și le-a oferit un spațiu verde unde-și pot aduce copiii, în condițiile unei lipse acute la nivel local. Iar modul în care a fost amenajată Greenoteca relevă imaginația, dar și pasiunea cu care reprezentanții GHEPart au lucrat la proiect.

Creativitatea este una dintre „mărcile” Greenotecii Foto: Mihai Vladu

„Avem un gard superb, niște băncuțe de care se bucură copiii sau tinerii, avem panouri care colorează orașul și avem posibilitatea de a organiza în continuare proiecții de filme într-un oraș fără cinema. Este foarte greu, logistic, dar știi ce frumos e zâmbetul de pe chipul celor care vin să vadă un film în aer liber? Așa am atras noi voluntari, așa am făcut oamenii să înțeleagă binele pe care îl oferă activitățile pentru comunitate. Societatea pare prinsă în mirajul Statului sau al Primăriei. Vrem să ne dea statul, să ne facă primăria, iar când vedem oameni care fac lucruri frumoase pentru alți oameni, și nu cer nimic în schimb, începem să ne gândim”, a declarat pentru Matricea Românească, Iulia Georgescu, coordonatorul proiectului.

Știi ce frumos e zâmbetul de pe chipul celor care vin să vadă un film în aer liber? Așa am atras noi voluntari, așa am făcut oamenii să înțeleagă binele pe care îl oferă activitățile pentru comunitate

Într-adevăr, superbul gard al Greenotecii este unul mai rar întâlnit și atrage atenția grație originalității de care au dat dovadă „hărnicuții” de la GHEPart: spațiul este delimitat de creioane colorate de mari dimensiuni.

Toate eforturile de a crea un astfel de spațiu și de a-l menține viu prin activitățile culturale de care cei din Curtea de Argeș se bucură în mod gratuit au drept numitor comun oamenii, așa cum a subliniat atât de frumos Iulia Georgescu.

„Proiectul, pe lângă provocările specifice bricolajului – construirea gardului, folosirea drujbei și a uneltelor, găsirea transportului pentru uluci, paleți etc., cumpărarea diferitelor lucruri de la magazinele de construcții unde angajații mă priveau ciudat, pentru că nu știam să le răspund concret la întrebări despre lista mea de cumpărături -, a fost din nou despre oameni. Oameni care te ajută, oameni cu care împarți bucuria unor reușite, oameni care îți aduc energie bună, dar și oameni pe care nu te poți baza, precum și alte lucruri care «dădeau cu minus». Per total, rezultatul a fost «cu plus», evident, dar am învățat din nou o multime de lucruri”.

Iulia Georgescu, coordonatorul proiectului „Greenoteca”

Terasă gălăgioasă, sau lectură în aer liber?

Modul în care arată spațiul evidențiază faptul că s-a muncit cu adevărat: canapelele și masa sunt realizate din paleți industriali – chiar de mâna voluntarilor -, iar gazonul a fost reamenajat și au fost plantați arbori și flori de către copii. În dreptul fiecărui arbore este semnalat numele copiilor care au muncit la plantarea lui, după ce au primit de la reprezentanții Asociației sesiuni de educație ecologică.

Proiectul, pe lângă provocările specifice bricolajului, a fost din nou despre oameni

Greenoteca, strategic amplasată în curtea Bibliotecii Municipale Curtea de Argeș, reprezintă oaza de relaxare din centrul orășelului, dar oferă și alternativa cinematografului căruia localnicii îi duc lipsa.

Chiar dacă „ținutul culturii în natură” se învecinează cu o terasă gălăgioasă, iar muzica și discuțiile clienților acesteia vin flagrant în antiteză cu caracterul cultural al Greenotecii, manifestările de aici se „mențin pe poziții”. Oamenii trebuie doar să aleagă modul de relaxare pe care îl preferă.