decembrie 12, 2023

REAL LIFE PODCAST este un concept unic dezvoltat în zona Moldovei, cu scopul de a reuni oamenii care vor să trăiască stări de spirit puternice, într-un spațiu real, la Ateneul Național din Iași, un loc emblematic pentru cultura și istoria orașului.

Cu prilejul celei de-a treia aniversări a podcastului Ideaticu’, pe 17 februarie 2024, organizăm o experiență inedită alături de 3 invitați de calibru din cadrul podcastului online: Paul Olteanu, Mirela Retegan și prof.univ.dr Dumitru Borțun, unul din cei mai iubiți profesori din România.

Dialogul se mută din podcastul online în realitate

Va fi o întâlnire deosebită, un podcast în viața reală, unde dialogul se mută din spațiul virtual în realitate, iar emoțiile și trăirea reală vor fi vedetele în cadrul acestei (re)uniri de suflet, pentru suflet.

”Real Life Podcast” vizează să fie un refugiu de la haosul tehnologic, punând accentul pe esența umană și conexiuni reale între oameni.

Emoția va fi vedeta absolută

În ”Real Life Podcast” aducem emoția în prim-plan, în viața reală, o facem vedetă absolută și să ne reamintim că empatia, compasiunea și dragostea sunt forțele care ne unesc cu adevărat.

Ne propunem să accesăm instrumentele care ne pot ajuta să creăm punți între oameni, deși avem perspective și viziuni diferite de viață.

Ce vei primi concret?

Concret, vei participa la 3 sesiuni de interviuri diferite: cu Paul Olteanu, creatorul celui mai ascultat podcast de dezvoltare personală din România MindArchitect, Mirela Retegan, fondatoarea fenomenului Gașca Zurli și domnul profesor Borțun, doctor în filosofie și unul din cei mai apreciați și urmăriți profesori din România.

Iar asta nu e tot.

Împreună cu colega mea, Carmen Teodorescu, vom modera o dezbatere de la inimă la inimă cu cei 3 invitați pentru a afla de ce nu vedem lumea așa cum este ea, ci așa cum suntem noi. Ne propunem să identificăm o serie de instrumente pentru a construi punți între oameni, cu perspective și viziuni diferite asupra vieții.

În plus, în timpul pauzelor de socializare, Ina Cristea va susține momente artistice (pian, saxofon și voce) care să-ți transmită emoțiile unei experiențe cu adevărat memorabile.

Și dacă te gândești că experiența ta se va limita doar la asta, ei bine, nu e așa.

Între momente, ai posibilitatea:

✔️ Să socializezi cu ceilalți participanți;

✔️ Să-ți faci prieteni noi;

✔️ Să faci networking cu speakerii;

✔️ Să faci fotografii și să primești autografe;

✔️  Să rămâi cu o amintire palpabilă datorită cabinei foto cu recuzită de la Cufărul cu Amintiri.

De asemenea:

✔️ Vei primi gratuit apă, cafea, ceai & mini croissante de la prietenii de la Cafenescu;

✔️ Primești 30% discount dacă vrei să-ți faci cont pe 1 an pe platforma Mindarchitect.ro ca să ai acces la conținutul premium de acolo;

✔️ Ai posibilitatea să adresezi live întrebări invitaților;

Iar dacă alegi să cumperi biletul VIP, ai în plus, pe lângă cele de mai sus:

✔️ Un ecuson ideATIPIC VIP, ca să fii ”ideATIPIC” în mulțime;

✔️ Acces gratuit la un workshop live online despre Process Communication Model (model de comunicare folosit de NASA), în valoare de 50 EURO, susținut de Carmen Teodorescu.

✔️ Acces exclusiv la înregistrarea sesiunilor.

✔️  Loc în primele rânduri ca să simți energia evenimentului la intensitate maximă.

De asemenea, 5% din încasările de la partenerii noștri le vom redirecționa către Asociația Toți Pentru Unu, care au ca obiect de activitate educația copiilor care nu au posibilități materiale.

Te așteptăm alături de noi într-o experiență în care emoția, cunoașterea și știința vor coopera pentru ca inima și mintea ta să culeagă toate roadele.

Informații și bilete pe www.vladgafencu.ro și pe pagina de Facebook Ideaticu’.

Organizatorii acestei experiențe inedite sunt Vlad Gafencu, alias Ideaticu’ și Carmen Teodorescu de la Soft Education.

În fiecare primăvară, pe 23 aprilie, de sărbătoarea Sfântului Gheorghe, păstorii își pregătesc turmele de oi pentru drumul spre munte, unde caută iarbă abia crescută. Apoi, după circa 4 luni, grupurile de ciobani fac drumul înapoi cu animalele lor spre câmpie, pentru ca acestea să fie mai protejate de gerul iernii ce urmează. Vorbim despre transhumanță sau mutarea sezonieră a animalelor, un obicei cu rădăcini adânci, datând încă din perioada dacilor și a romanilor și care, în pofida schimbărilor sociale și tehnologice, a supraviețuit și s-a transmis din generație în generație.

Urcarea și coborârea la munte a animalelor sunt marcate cu festivaluri. La acestea, lumea petrece în costume populare și mănâncă tocan. Adică o mâncare tradițională, aflată pe lista produselor protejate, pregătită din carne de oaie lăsată să fiarbă la foc mic, timp de câteva ore, în propria grăsime și fără a i se adăuga alte condimente în afară de sare.

Ce aduce cu sine includerea transhumanței în patrimoniul imaterial UNESCO? Înseamnă că obiceiul de strămutare a turmelor – care are o importanță economică, dar și socială și culturală – ar urma să fie protejat și de către autorități. Impactul ar urma să se resimtă și în valorificarea produselor tradiționale obținute din lapte și brânză, precum și în dezvoltarea unor meserii pe cale de dispariție, precum cojocăritul și prelucrarea lânei.

Ministerul Culturii explică într-un comunicat că dosarul Transhumanța a fost unul multinațional, demersurile fiind susținute de România și de alte state din Europa – Albania, Andorra, Austria, Croația, Franța, Grecia, Italia, Luxemburgul și Spania. Cercetarea de teren, care a demonstrat existența în prezent a rutelor active de transhumanță în diferite zone din țara noastră, a fost realizată de cercetătorul Lucian David de la Institutul de Etnografie și Folcor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române și de profesorul Iulian Vlad de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. De asemenea, au oferit informații și au susținut acest demers asociații de crescători de ovine din țară, precum Federația Oierilor de Munte din România sau Asociația Crescătorilor de Ovine „Corbii de Piatră” din județul Argeș.

Potrivit https://ich.unesco.org/, transhumanța modelează relațiile dintre oameni, animale și ecosisteme. Aceasta implică ritualuri și practici sociale comune, îngrijirea și creșterea animalelor, gestionarea terenurilor, pădurilor și resurselor de apă, precum și a pericolelor naturale. Astfel, transhumanța contribuie la incluziunea socială, îmbunătățirea identității culturale și a legăturilor dintre familii, comunități și teritorii, contribuind, în același timp, și la atenuarea fenomenului depopulării satelor. În timpul transhumanței, ciobanii împărtășesc tradiții, povești și cântece, întărind legăturile comunitare și contribuind la transmiterea valorilor culturale. Transhumanța joacă, de asemenea, un rol crucial în conservarea mediului. Prin mutarea turmelor între diferite tipuri de pășuni se evită supraexploatarea unor zone specifice, contribuindu-se astfel la menținerea biodiversității și a echilibrului ecologic.

România este singura țară carpatică participantă în acest dosar și aduce astfel la cunoștința comunității internaționale valoarea de moștenire culturală și naturală a Carpaților românești, spațiu în care omul și natura au trăit mereu în armonie. Cu această nouă înscriere, România are zece elemente în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial a umanității, între acestea numărându-se ritualul călușului, doina sau mărțișorul.

Prin protejarea și promovarea Transhumanței, România se raliază, alături de partenerii din dosar, strategiilor curente ale Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare sustenabilă.

Sursă foto: Alexandru Antoniu – Album general al României: compus din 300 tablouri reprezentând monumentele istorice și contimporane, posițiuni pitoresci, Domeniul Coroanei și costume naționale cu descrierea istorică și pitorească, Dresden, C. G. Röder, 1901-1904, Domeniu public și Brașov Metropolitan