Despre Matricea Românească

Asociaţia Culturală Matricea Românească: concepție şi evoluţie

Asociația Culturală Matricea Românească a luat naștere, în februarie 2017, cu scopul de a sublinia și de a aduce în atenția unui număr cât mai mare de oameni frumusețea culturii și tradițiilor românești.

Prin activitatea sa, Matricea Românească promovează identitatea culturală a României, arta și creatorii români, interculturalitatea, toleranța și respectul față de celelalte culturi prezente în spațiul românesc, în timp ce se concentrează pe educarea noilor generații în spiritul iubirii față de cultură și identitatea națională.

Misiune

Misiunea Asociației Culturale Matricea Românească este să promoveze cultura și tradițiile românești în rândul populației de toate vârstele. Asociația consideră că este important ca fiecare român să cunoască atât istoria, cât și faptele relevante care se întâmplă în prezent, care au puterea de a influența modul în care lucrurile se întâmplă pe plan național – doar prin cunoașterea faptelor care marchează trecutul și prin ancorarea în prezent se poate crește gradul de cultură și se poate îmbunătăți calitatea vieții la nivel colectiv.

Obiective

  • Promovarea identității culturale a României, a valorilor definitorii pentru cultura românească, dar și a valorilor culturii europene și universale din care aceasta face parte;
  • Promovarea interculturalității, a toleranței și a respectului față de celelalte culturi prezente în spațiul românesc;
  • Protejarea, conservarea și susținerea moștenirii culturale românești, a patrimoniului cultural și istoric;
  • Promovarea artei și a creatorilor români;
  • Susținerea limbii române și a educației în limba română;
  • Creșterea vizibilității culturii românești pe plan național și internațional;
  • Educarea noilor generații în spiritul iubirii față de cultura și identitatea națională;
  • Creșterea, susținerea și promovarea elitelor românești;
  • Creșterea gradului de educație la nivel colectiv;
  • Promovarea spiritualității românești și a valorilor creștin-ortodoxe;
  • Trezirea interesului din partea tinerilor față de România și frumusețile care definesc țara, intens apreciate de străini.

“Cultura românească de abia azi își dibuiește formele și cărările. Pretutindeni, sufletul nostru e în fierbere. Pipăim, încercăm, ne zbuciumăm. Puterea noastră de viață o simțim imensă și căutăm doar mijloacele spre a o turna în opere noi, românești. Nerăbdarea ne roade. Am vrea să facem dintr-odată ceea ce alții au făcut în sforțări de secole. Egoismul colectiv al generației se zbârlește numai la gândul că s-ar putea să nu fim noi cei sortiți să realizăm fizionomia adevărată a culturii românești. Ni-e rușine de goliciunea noastră.”
(Liviu Rebreanu)

 

Constituția României, Articolul 33

  1. Accesul la cultură este garantat, în condițiile legii.
  2. Libertatea persoanei de a-și dezvolta spiritualitatea și de a accede la valorile culturii naționale și universale nu poate fi îngrădită.
  3. Statul trebuie să asigure păstrarea identității spirituale, sprijinirea culturii naționale, stimularea artelor, protejarea și conservarea moștenirii culturale, dezvoltarea creativității contemporane, promovarea valorilor culturale și artistice ale României în lume.