mai 27, 2025

Suntem Asociația Tzitzi-Poc și în perioada 4 – 28 mai 2025 suntem într-un turneu național cu spectacolul „Noi suntem super eroii noștri”, o experiență educativă și emoționantă dedicată copiilor între 4 și 12 ani și părinților lor.

Vineri, 23 mai, ora 18:30, ajungem în Focșani, la Ateneul Popular ”Mr.Gh.Pastia”!

Duminică, 25 mai, ora 11:00, ajungem la Casa Culturii „Ion Creangă”, în Târgu Neamț!

Marți, 27 mai, ora 18:30, ajungem în Bârlad, la Teatrul Victor Ion Popa!

Miercuri, 28 mai, ora 18:30, ajungem în Botoșani, la Casa Tineretului!

Spectacolul, creat sub îndrumare psihologică, vorbește cu grijă despre emoții, curaj și puterile interioare, printr-un mix de teatru, muzică originală și efecte vizuale spectaculoase. Este un spectacol pentru familii care caută mai mult decât distracție: vor conexiune autentică și timp de calitate.

PENTRU GRUPURI DE MINIM 10 COPII OFERIM DISCOUNTURI. INFORMAȚII LA 0735.536.805

Biletele sunt disponibile pe Eventbook:

https://eventbook.ro/theater/bilete-noi-suntem-supereroii-nostri-focsani

https://eventbook.ro/theater/bilete-noi-suntem-supereroii-nostri-targu-neamt

https://eventbook.ro/theater/bilete-noi-suntem-supereroii-nostri-barlad

https://eventbook.ro/theater/bilete-noi-suntem-supereroii-nostri-botosani

Feedback primit de la părinți:

„Mă așteptam la o poveste pentru copii, dar am descoperit, în schimb, în paralel, o experiență profundă, care mi-a vorbit mie – părintelui – direct în inimă. „Noi suntem supereroiii noștri” este despre cum, în goana noastră de zi cu zi, uităm să fim acolo cu adevărat. Despre cum frica, oboseala și presiunea ne fură din brațele celor mici. Dar și despre cum, în adâncul nostru, există o putere blândă, o lumină, un curaj care ne pot readuce acasă – acolo unde copilul nostru ne așteaptă, cu ochii plini de încredere. Am râs, am plâns. Le-am privit altfel pe fetițele mele, la final – ca pe două minuni care mă ajută, zi de zi, să descopăr supereroul din mine.” -Părinte de 2 copii-

„A fost foarte frumos, o realizare scenografică extraordinară, tema foarte frumoasă, a emoțiilor și a puterilor pe care copiii trebuie, de fapt au nevoie și noi părinți avem nevoie să-I încurajăm, să-și descopere aceste puteri. Cred că e foarte frumos pentru că este interactiv, este foarte pe înțelesul copiilor, pune în scenă valori și caracteristici care sunt mai abstracte și felul în care e pus în scenă îi ajută să se apropie de cuvinte grele, cum e curajul. Noi încurajăm copiii să fie curajoși, dar cum să fii curajoși? Aici cred că piesa are foarte multă valoare pentru că prin aventurile personajelor și prin tensiunea creată, reușește să-i ducă pe copii în punctul acela care în să țină minte cele trei superputeri, nu fac spoiler, și să le practice acasă nu fac spoiler, în forma în care au fost și aici la teatru.” -Profesor și părinte de 4 copii

Pentru că ne dorim ca acest tip de experiență să ajungă și la copiii care, din motive sociale sau materiale, nu au acces la astfel de momente, am demarat campania „Susține un copil să ajungă gratuit la teatru” – prin care ne-am propus să aducem la spectacole peste 500 de copii, gratuit. Colaborăm cu asociații locale pentru a invita copii la spectacol (Lista este deschisă. Dacă ești din Focșani, Târgu Neamț, Bârlad, Botoșani, reprezinți o asociație și vrei să te alături campaniei, ne poți scrie!). Biletele pentru campanie pot fi donate aici:

https://eventbook.ro/theater/bilete-noi-suntem-supereroii-nostri

Una dintre cele mai vechi și valoroase așezări monahale din România, Mănăstirea Sinaia are o istorie de peste trei secole. Așezată în inima stațiunii Sinaia, la poalele Munților Bucegi, mănăstirea nu este doar un simbol al spiritualității ortodoxe, ci și un martor tăcut al evoluției culturale, sociale și politice a Țării Românești. Deși foarte vizitată, multe dintre comorile și poveștile sale rămân necunoscute publicului larg.

Mănăstirea a fost ctitorită în 1695 de spătarul Mihail Cantcuzino, după ce acesta a întreprins un pelerinaj în Țara Sfântă și a vizitat Mănăstirea Sfânta Ecaterina de pe Muntele Sinai. Impresionat de forța spirituală a locului, Cantacuzino a decis să ridice în Muntenia o mănăstire care să reproducă, simbolic, sacralitatea acelui spațiu. A numit-o Sinaia, iar ulterior, în jurul mănăstirii s-a dezvoltat așezarea omonimă, care avea să devină una dintre cele mai importante stațiuni montane din România. Această legătură cu Muntele Sinai este rară în spațiul ortodox românesc, făcând din mănăstirea de pe Valea Prahovei un loc cu o identitate spirituală unică.

Între stil brâncovenesc și influențe neo-bizantine

Mănăstirea a fost construită inițial ca un complex fortificat, cu ziduri groase de piatră și un turn de apărare, reflectând instabilitatea vremurilor în care era amenințată constant de incursiunile otomane și tătare. Biserica veche, finalizată în 1695, este un exemplu pur de stil brâncovenesc, cu fațade împodobite cu motive florale sculptate și cu un pridvor susținut de coloane de piatră bogat ornamentate.

În secolul al XIX-lea, ca urmare a vizitelor tot mai frecvente ale familiei regale și a dezvoltării Sinaiei ca reședință de vară, mănăstirea a trecut printr-un amplu proces de renovare și extindere. Între 1895-1903, a fost construită biserica nouă, de proporții mai mari, în stil neobizantin, cu influențe inspirate de Biserica Domnească de la Curtea de Argeș. Aceasta a fost sfințită în prezența regelui Carol I, care a susținut financiar lucrările. Interiorul noii biserici este împodobit cu mozaicuri de inspirație bizantină, fresce murale realizate de Dimitrie Belizarie, unul dintre cei mai importanți pictori bisericești din perioada interbelică, și o catapeteasmă poleită cu aur.

Mănăstirea a avut încă din secolele XVIII-XIX un rol important în educația religioasă și culturală. În incintă funcționa o școală de copiști, unde călugării scriau și reconstituiau manuscrise bisericești, păstrând tradiția iluminării spirituale prin scris. Astăzi, biblioteca mănăstirii găzduiește o colecție valoroasă de manuscrise vechi, cărți rare, documente brâncovenești și hrisoave domnești, puțin cunoscute vizitatorilor de rând.

În timpul Războiului de Independență (1877-1878), Mănăstirea Sinaia a fost utilizată ca post de observație militară și chiar ca spital de campanie. Poziția sa, ușor retrasă și protejată, a făcut-o un loc sigur pentru organizarea activităților auxiliare armatei române. De altfel, turnul clopotniței oferea o excelentă panoramă asupra văii și putea fi folosit pentru semnalizări.

Mănăstirea adăpostește și un mic muzeu, inaugurat în 1895 – unul dintre primele muzee religioase din România, care include icoane vechi, obiecte de cult, broderii, vase liturgice din argint și aur, dar și o evanghelie rară tipărită la Veneția în secolul al XVIII-lea. Un exponat deosebit este o cruce de procesiune din lemn de măslin, adusă chiar de Mihail Cantacuzino din Țara Sfântă, considerată una dintre cele mai vechi relicve ale mănăstirii.

Un loc de reculegere pentru regalitate

În apropierea Mănăstirii s-a construit Castelul Peleș, reședința de vară a regilor României. Regele Carol I obișnuia să viziteze frecvent mănăstirea, considerând-o un loc de liniște și inspirație spirituală. Familia regală a contribuit la modernizarea și extinderea complexului monahal, susținând în același timp păstrarea valorilor tradiționale.

Chiar dacă este un obiectiv turistic important, Mănăstirea Sinaia funcționează și astăzi ca mănăstire de călugări activă, având o comunitate monahală care respectă ritmul liturgic tradițional. Aici se țin zilnic slujbe, iar în zilele de sărbătoare lăcașul de cult este un loc de pelerinaj pentru credincioși din întreaga țară.

Sursă foto: protoieriacampina.ro

27-05-2025

„Noi suntem eroii noștri”, un spectacol pentru familii, se plimbă prin țară

27 mai 2025 | Eveniment

Mănăstirea Sinaia

27 mai 2025 | Spiritualitate

Matricea Românească este o platformă culturală laică, de dimensiune civică, publicată de către Asociaţia Culturală Matricea Românească, ce promovează cultura şi spiritualitatea României, susţine limba română şi respectul faţă de celelalte culturi prezente în spaţiul românesc, respectiv cooperarea interculturală.Matricea Românească este apolitică şi autonomă.Matricea Românească respinge și condamnă toate formele și manifestările antisemite, rasiste sau xenofobe. Ele sunt incompatibile cu valorile şi principiile fondatoare ale Asociaţiei-mamă, unele ale toleranţei şi ale interculturalităţii.Informaţiile prezentate prin intermediul Matricea Românească pot fi utilizate exclusiv în scopuri personale de informare, și nu în scopuri comerciale sau de profit.Este interzisă utilizatorilor Matricea Românească orice formă de reproducere, distribuire, adaptare, precum şi orice altă transformare a conţinutului generat de aceasta, fără acordul scris al Asociaţiei Culturale Matricea Românească şi al “Bulboacă şi Asociaţii SCA”.Utilizatorii Matricea Românească nu au dreptul de a distribui conţinutul site-ului, indiferent de suport, fără să indice în mod explicit sursa, inclusiv numele autorului și link-ul spre conținutul de pe Matricea Românească, acolo unde este cazul.Utilizatorii Matricea Românească nu au dreptul să desfăşoare nici o activitate de colectare a datelor (indiferent de natura acestor date şi de modul de colectare) prin intermediul Matricea Românească.Platforma Matricea Românească şi Asociaţia Culturală Matricea Românească nu sunt răspunzătoare pentru conţinutul altor site-uri care pot fi accesate prin intermediul www.matricea.ro.Proprietarul revistei culturale online Matricea Românească (www.matricea.ro) este “Bulboacă şi Asociaţii SCA”, prin Asociaţia Culturală Matricea Românească. Conţinutul media publicat pe Matricea Românească nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a “Bulboacă şi Asociaţii SCA”. Întreaga răspundere asupra acurateţii şi coerenţei informaţiilor oferite de Matricea Românească, precum şi răspunderea opiniilor exprimate, le revine editorilor acesteia şi autorilor articolelor, acolo unde este cazul.Utilizatorii Matricea Românească sunt supuşi reglementărilor legale din România, indiferent de ţara din care accesează Matricea Românească.Conţinutul (text, video, audio, grafic şamd) materialelor publicate prin intermediul Matricea Românească, precum şi drepturile de autor aferente aparţin “Bulboacă şi Asociaţii SCA”, prin Asociaţia Culturală Matricea Românească, cu excepţia cazurilor evidenţiate distinct.Asociaţia Culturală Matricea Românească şi “Bulboacă şi Asociaţii SCA” îşi rezervă dreptul de a opera modificări ale conţinutului şi / sau ale structurii site-ului fără nici o informare prealabilă a utilizatorilor.Asociaţia Culturală Matricea Românească, “Bulboacă şi Asociaţii SCA” şi partenerii săi implicaţi în procesul de creaţie sau difuzare a conţinutului Matricea Românească nu sunt răspunzători pentru daunele directe sau indirecte, de orice natură, ce ar rezulta din / în legătură cu utilizarea acestui site sau a conţinutului său de către utilizatori.Matricea Românească le permite utilizatorilor săi să publice comentarii (sub rezerva moderării lor în spiritul unei exprimări civilizate, care să nu atingă atingere demnităţii personale ori valorilor toleranţei) şi permite găzduirea, partajarea și publicarea conținutului disponibil pe www.matricea.ro către rețelele sociale. Comentariile care vor fi aprobate nu sunt confidenţiale şi nici protejate de drepturile de proprietate intelectuală.Utilizatorii Matricea Românească poartă responsabilitatea integrală a comentariilor publicate şi a folosirii celorlalte opţiuni aferente conţinutului.Asociaţia Culturală Matricea Românească şi “Bulboacă şi Asociaţii SCA” îşi rezervă dreptul de a modera orice comentarii ale utilizatorilor cu conţinut licenţios sau denigrator la adresa lor.