Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit
Tag

AI

Acțiunea de ,,a învăța”: printre primele lucruri pe care le-am dorit.

Am avut mereu o curiozitate acerbă, ce pornea de la modul în care funcționau lucrurile din jurul meu, lumea, relațiile sociale. Unul dintre primele canale prin care am avut acces la informații a fost cel al tehnologiei digitale. Pentru că am avut acces la computere, materiale digitale și internet foarte devreme în viață, eu și majoritatea tinerilor din generația mea, poziționăm aceste mecanisme ca filoane centrale din fundația noastre pentru înțelegerea lumii.

Consider că în perioada aceasta, nu doar ritmul în care apare informație nouă este considerabil, ci considerabilă este bine să fie și nevoia și obligația fiecăruia de a rămâne corect informat și atent protejat.

Tehnologia și informația au astăzi pentru noi toți tot mai des valențe de povară.

 

 

Cum au devenit uneltele poveri?

Cu toții suntem înconjurați, într-o anumită măsură, de dispozitive digitale, iar o multitudine de servicii de uz zilnic sunt centralizate prin acestea.

Este clar că foarte mult din atenția noastră este deja concentrată asupra telefonului, tabletei, laptopului, ceasului inteligent, iar acest lucru creează o oportunitate pentru companii de a folosi prezența atenției noastre pentru a ne capta și direcționa mai departe.

 

În cartea sa, ,,Hoții de atenție”, Johann Hari explorează realitatea în care purtăm mereu cu noi un panou publicitar, accesibil și pentru noi și pentru cei ce vor să publice pe el.

Autorul evidențiază faptul că informațiile pe toate temele sunt prezentate într-un mod și mai accesibil pentru noi- video-uri, articole scurte, podcast-uri și astfel se aprinde în interior curiozitatea înnăscută și devenim captivi o perioadă mult mai lungă de timp.

 

De mulți ani, m-am plimbat prin și am explorat tot ce îmi putea oferi mediul digital, considerând că învăț automat din acestea, însă nu tot ce am consumat a rămas cu mine și nici nu am reușit să explorez în profunzime tot mi-am propus. Mediile digitale sunt foarte bune la a ne dezvolta cunoștințele pe orizontală, însă nu neapărat pe verticală, adică în zona de aprofundare a informației și de interconectare a acesteia cu bagajul nostru de cunoștințe deja existent. Consumăm foarte multă informație, dar depinde mult să avem un plan pentru a transforma informația în cunoaștere. Fără un plan, suntem sortiți să eșuăm în mlaștina epuizării.

 

Abundența mereu atrage

Societatea ne cere să rămânem la zi cu tot ce se întâmplă, indiferent de profesia noastră și obiectivele pe care ni le stabilim. (Chiar dacă am scris ,,ne cere”, vă rog să citiți ,,ne obligă”). Consumăm multe știri, informații, cercetare și suntem la curent cu ce fac toți din rețeaua noastră.

Ne analizăm planurile, le punem în contextul planșei pe care se colorează lumea pe care ne-o dezvelim continuu și setăm obiectivele în conformitate cu cerințele. Devenim însă ușor încărcați și copleșiți pe parcursul procesului prin care avem acces la toate temele și detaliile lumii noastre. Consensul experților este că 80% din toată informația înmagazinată a lumii a fost redactată în ultimii 20 de ani, însă cu siguranță nu am terminat de absorbit cunoașterea și principiile ce au clădit istoria și ce ne conturează realitatea. Abundența mereu atrage, iar abundența de informație captivantă, aparent utilă și explicată într-un mod ce te fascinează, ne hrănește pe termen scurt și ne poate face să credem că este cea mai bună formă de a ne petrece timpul.

 

Pentru că m-am născut ,,nativ digital”, tehnologia digitală a fost mereu aproape de mine când a venit vorba de comunicare, divertisment, învățat, călătorii, creație. Toate au un avatar, o proiecție în digital și de aceea poate părea că tot ce este în digital are și un echivalent relevant în lumea umană. Imperativ rămâne să plecăm întotdeauna de la motivația și obiectivul nostru uman.

 

 

Cum să consumăm informația corect

E important să avem mereu un obiectiv când accesăm ceva, orice, să ținem obiectivul în minte și dacă este unul ce necesită mai multe informații și o perioadă mai lungă de cercetare, să-l notăm undeva la vedere. Când setăm și respectăm obiectivele, construim un comportament corect față de device-uri și față de noi înșine.

,,Cât de mult timp vrem să petrecem pe dispozitive?”- iată o întrebare de la care este mereu potrivit să plecăm.

 

Noi toți suntem responsabili să creăm un echilibru în tot ce facem. În domeniul informației, trebuie să vizualizăm balanța între cât consumăm și cât creăm. Acest lucru trebuie exersat mereu și nu este potrivit să considerăm că vom crea doar atunci când am învățat destul. Așa cum ne planificăm ce învățăm și ce primim, trebuie să planificăm unde vom fi de folos comunităților noastre, domeniului în care suntem specializați și lumii în ansamblu.

Vreau să învăț pentru a crea și vreau să creez mai mult pentru a ști ce trebuie cu adevărat să învăț. Spun acest lucru pentru că personal consum cea mai mare parte a informației zilnice în mod digital și am construit acest principiu reflectând asupra relației mele cu informația.

 

Poate că nu vom fi total pregătiți vreodată pentru evoluția rapidă a tehnologiei și pentru contopirea ei cu viața noastră. Suntem însă contemporani cu democratizarea accesului la informație și cu toții suntem liberi să aflăm tot ce vrem. Datoria noastră este să ne creăm principiile ce ne ghidează benefic și ne ajută să folosim uneltele date pentru a ne desăvârși ca oameni și comunități.

 

Nu tot ce este digitalizat este cu adevărat tangibil și nu tot ce este uman a fost digitalizat.

Principiile bine argumentate și obiectivele clare ne vor ajuta să dezvoltăm cu adevărat bagajul de informații pe care îl vom pune în slujba actului creator.

Cu multă concentrare, trebuie să ne educăm abilitatea de a folosi uneltele doar ca unelte.

 

 

Într-o lume în continuă evoluție și schimbare, discuțiile despre meseriile trecutului și prezentului pot aduce în prim-plan inovațiile aduse de tehnologie. Cu toate acestea, ne punem întrebarea: care sunt meseriile viitorului? Cum se vor transforma domeniile de activitate și cine va deține puterea asupra lor? În evenimentul organizat în data de 9 Mai de către comunitatea CUIB, am explorat aceste întrebări alături de patru tineri ce se pregătesc pentru domenii diferite. Maria Stanca, Luca Onică, Alexandru Rădulescu și Theodor Proca.

 

Acest eveniment a fost moderat de Monica Mocanu, profesor și co-fondator al Teleskop, această discuție își propune să aducă în fața noastră perspectivele și cunoștințele a patru invitați excepționali. Fiecare dintre ei aduce cu sine o experiență unică și o perspectivă diferită asupra meseriilor viitorului.

 

 

Haideți să îl cunoaștem pe Luca Onică, absolvent al Jacobs University Bremen, specializarea Relații Internaționale și Economie, ne va oferi o înțelegere profundă a tendințelor globale și a schimbărilor geopolitice, și cum acestea pot influența meseriile viitorului.

 

Cine este Luca Onică? 

Sunt un tânăr ce întotdeauna s-a bucurat de oameni, de idei, de locuri ce inspiră.

Am plecat în Germania la facultate cu dorința de a putea crește, învăța, interacționa plenar.

Pentru mine, prioritatea de acum este să înțeleg mecanismele de funcționare ale lumii și să mă formez în continuare.

Astăzi, la un an de la întoarcerea în țară, activez în zona de consultanță în relații guvernamentale în România.

 

Părerea ta despre evenimentul organizat de comunitatea CUIB, este necesar să cunoaștem această latură a inteligenței artificiale?

Evenimentul a fost o experiență aparte: mi-am reconfirmat importanța existenței punctelor de vedere diferite, complementare, susținute atunci când dorești să înțelegi cu adevărat natura și potențialul unui concept.

Este necesar să cunoaștem factorii ce ne definesc prezentul și chiar dacă nu interacționăm întotdeauna cu aceștia, impactul lor asupra vieții noastre și asupra comunității noastre trebuie luat în calcul.

Este foarte important să ne informăm corect și să căutăm păreri temperate, echilibrate despre acest subiect.

AI-ul ne va influența o parte din viață, așa cum majoritatea tehnologiilor noi au făcut-o. Odată cu inovația, și mintea și capacitatea de analiză critică a omenirii a crescut suficient, astfel încât să facă față oricărei noi provocări.

 

Care sunt principalele diferențe dintre HI (inteligența umană) și AI (inteligența artificială) și cum pot acestea să fie aplicate în diferite meserii ale viitorului?

AI-ul poate crea mai multă claritate în a explora și identifica legături logice simple în complexitatea informației inepuizabile oferite de către internet. De 20 de ani, piața muncii s-a specializat în a pune idei cap la cap pentru a comunica eficient. Acum, putem crea mult mai rapid rezumate cu cele mai importante idei și concepte și -ulterior- putem aplica totul eficient. Inteligența umană jonglează cu informația generală în contextul în care cineva trăiește. Prezentul imediat poate fi înțeles doar de către noi, iar nevoile cu care noi ne confruntăm pot fi rezolvate doar cu atenție, empatie și strategie izvorâtă din natura umană. Astfel, practicanții viitoarelor meserii vor putea să se concentreze pe a-și dezvolta abilitățile, știind că au acces la o unealtă la îndemână pentru a înțelege rapid informația.

 

 

Ce implicări etice și sociale ar trebui să ia în considerare dezvoltatorii de tehnologie AI pentru a asigura că aceasta nu va înlocui complet meseriile oamenilor în viitor?

Meseriile ce vizează doar procesarea de informații la care modelele AI au acces sunt cele ce se vor disipa; Inteligența Artificială în locul unui arheolog pasionat? În locul unui istoric ce descoperă un izvor nou? În locul unui artist ce transmite plenar? În locul unui psiholog ce ascultă, empatizează, vindecă suflete?

NU.

Amprenta umană va fi tot mai apreciată și sper ca tehnologia ne va permite să fim cei ce suntem meniți să fim cu adevărat pentru societatea noastră. Dezvoltatorii tehnologiei trebuie să se asigure că oamenii văd natura adevărată a produsului lor, cea de unealtă.

 

Ne poți da un exemplu când AI te-a ajutat sau nu a putut să facă acest lucru?

Într-un context în care am lucrat cu oameni competenți și foarte specializați, am reușit să obțin prin intermediul unei unelte AI un rezumat ce m-a ajutat să înțeleg bazele unei industrii complexe, pe care l-am putut citi în mai puțin de 5 minute. Având acest punct de plecare, am putut aborda subiecte relevante și am putut forma conexiuni reale cu cei lângă care lucram. Nu devenisem un expert, însă știam destul cât să capăt curiozitatea de a pune întrebările ce au contat.

 

Un sfat pentru cei tineri

Aveți răbdare cu voi, căutați-i pe cei ce vă vor binele.

Observați faptele, nu doar la vorbele.

Este în regulă să spuneți NU.

Este esențial pentru succesul vostru în viață să vă înconjurați de oameni cu un suflet cald și o minte strălucită.

Nu vă grăbiți să creșteți!

 

Într-o lume în continuă evoluție și schimbare, discuțiile despre meseriile trecutului și prezentului pot aduce în prim-plan inovațiile aduse de tehnologie. Cu toate acestea, ne punem întrebarea: care sunt meseriile viitorului? Cum se vor transforma domeniile de activitate și cine va deține puterea asupra lor? În evenimentul organizat în data de 9 Mai de către comunitatea CUIB, am explorat aceste întrebări alături de patru tineri ce se pregătesc pentru domenii diferite. Maria Stanca, Luca Onică, Alexandru Rădulescu și Theodor Proca.

 

Acest eveniment a fost moderat de Monica Mocanu, profesor și co-fondator al Teleskop, această discuție își propune să aducă în fața noastră perspectivele și cunoștințele a patru invitați excepționali. Fiecare dintre ei aduce cu sine o experiență unică și o perspectivă diferită asupra meseriilor viitorului.

 

 

Haideți să îl cunoaștem pe Theodor Proca, inginer medical la firma Mediclim și absolvent al Facultății de Inginerii Medicale de la Universitatea Politehnică București, cu un master în Tehnologii în Inginerie Medicală, va oferi o perspectivă din interior asupra meseriilor în domeniul sănătății.

 

Cine este Theodor Proca?

Sunt un tânăr ca oricare altul, care încearcă în fiecare zi să-și dezvolte o variantă mai bună de sine.

Mă pot caracteriza ca fiind o persoană foarte ambițioasă, dinamică și cu un chef nebun de comunicare.

Pe plan personal îmi place să-mi petrec timpul înconjurat de prieteni și familie, deoarece ador valoarea umană și încerc să învăț cât mai mult din experiențele oamenilor.

În planul carierei caut să mă dezvolt și să acumulez experiență prin mine și ascultându-i pe alții, consider că fiecare situație prin care trecem este o lecție din care trebuie să învățam ceva bun sau rău.

Am terminat Facultatea de Inginerie Medicală din cadrul Universității Politehnică din București și masterul la aceeași facultate.

Sunt inginer medical de 4 ani, lucrez în divizia de aparate de laborator din cadrul unei importante firme din România.

 

Părerea ta despre evenimentul organizat de comunitatea CUIB, este necesar să cunoaștem această latură a inteligenței artificiale?

Cum am spus și în prezentarea mea “informația = Putere”, orice experiență de acest gen este un plus pentru tine ca individ.

Evenimentul de zilele trecute a abordat o temă foarte interesantă care, cu siguranță, este viitorul în societatea noastră.

Este foarte important să cunoaștem această nouă “armă” și să încercăm să o folosim cât mai benefic pentru noi și pentru meseria pe care o desfășurăm.

 

Care sunt cele mai importante aplicații ale tehnologiei AI în ingineria medicală și cum pot acestea să îmbunătățească procesul de diagnosticare și tratamentul pacienților?

În activitatea mea de zi cu zi avem deja contact cu AI-ul, deoarece producătorii de echipamente medicală deja au dezvoltat sisteme care te ajută pe tine, cel din teren.

În momentul în care ai o problemă și ceri ajutorul la firma mamă, cei de acolo înainte de a te prelua au un sistem prin care filtrează informațiile aduse de tine, mai exact tu discuți cu un chat bot care, desigur, este rezultatul AI-ului.

Pentru medicina de baza, aici mă refer la medicii care sunt implicați în contactul direct cu pacientul, s-au găsit soluții pentru ca doctorii să poată da un diagnostic cât mai rapid, vorbim despre Machine learning (rețele neuronale antrenate de specialiști cu experiență in diferite domenii să poată ajuta ființa umană).

 

 

Ce competențe ar trebui să aibă inginerii medicali care doresc să lucreze cu tehnologia AI și cum ar putea aceștia să-și dezvolte abilitățile necesare?

Când vorbim de competențe în ingineria medicală putem să ne rezumăm la un singur cuvânt, acela fiind “dedicare”.

De ce spun asta?

În primul rând trebuie să te dedici și să îți placă ceea ce faci, iar mai apoi să ajungi să deprinzi skill-urile necesare pentru a fi un inginer medical complet.

Legat de AI lucrurile vin natural, deoarece în fiecare zi această ramură este din ce în ce mai dezvoltată, iar tu ca un inginer de succes trebuie să te dezvolți odată cu ea.

 

Ne poți da un exemplu când AI te-a ajutat sau nu a putut să facă acest lucru?

Voi prezenta doua exemple, primul din viața personală și al doilea din cea profesională.

În primul rând am încercat să folosesc un chat bot să-mi facă o rețetă noua de brownie, ce a ieșit la final a fost foarte delicios așadar am fost încântat de noul meu ajutor din bucătărie.

În al doilea rând am avut o problemă la un echipament și am încercat să întreb același chat bot mai exact chat GPT, răspunsul a fost unul foarte pe larg și nu m-a ajutat să-mi rezolv problema pe moment, dar mi-a deschis ochii asupra anumitor aspecte de care m-am legat și ulterior cu anumite încercări am reușit sa finalizez procesul.

 

Un sfat pentru cei tineri!

Sfatul meu este să încerce să facă ceea ce le place lor, indiferent de ce le spun cei din jur (aici mă refer desigur la activități sănătoase pentru minte si corp)

Încă un sfat pe care si eu l-am primit, este acela de a încerca să NU fi cel mai deștept din cameră.

 

AI

Povara tehnologiei și o perspectivă despre cum să consumăm informație

28 noiembrie 2023 |
Acțiunea de ,,a învăța”: printre primele lucruri pe care le-am dorit. Am avut mereu o curiozitate acerbă, ce pornea de la modul în care funcționau lucrurile din jurul meu, lumea, relațiile sociale. Unul dintre primele canale prin care am avut acces la...



 
×

Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit

Durează mai puțin de 5 minute și nu costă nimic dar ne ajuți să ne ducem misiunea mai departe.

Redirecționează