Cu o istorie îndelungată, braga, o băutură originară din regiunile balcanice, a căpătat de-a lungul timpului o popularitate deosebită în România, devenind parte integrantă a culturii culinare românești. Răcoritoare și cu un conținut scăzut de alcool, braga a fost adaptată de-a lungul timpului, fiind foarte apreciată chiar și în prezent.
Braga își are originile în Antichitate, fiind cunoscută și consumată în diverse forme în regiunile balcanice și Orientul Mijlociu. Inițial, era preparată din cereale fermentate precum orz, mei sau porumb și avea un conținut scăzut de alcool, similar cu cel al berii de casă. În timpul Imperiului Otoman, braga s-a răspândit și a căpătat popularitate în toate teritoriile aflate sub influența acestuia, inclusiv în principatele românești.
În România, braga a fost introdusă în principal de către turcii otomani, care au adus această băutură în timpul stăpânirii lor asupra regiunilor românești. Se spune că braga a fost adusă pentru prima dată în Dobrogea, zonă aflată sub stăpânire otomană pentru o perioadă lungă de timp. De aici, băutura s-a răspândit treptat în toate provinciile românești.
În secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, braga era o băutură foarte populară în orașele românești. Era vândută de bragagii, comercianți ambulanți care ofereau băutura pe străzile orașelor și în piețele publice. Bragagii erau adesea de origine turcă sau tătară și preparau băutura după rețete tradiționale transmise din generație în generație.
Metode tradiționale de preparare
Prepararea brăgii implică fermentarea cerealelor, în special a orzului, meiului și porumbului. Procesul începe cu măcinarea cerealelor, care sunt ulterior amestecate cu apă și lăsate să fermenteze. În timpul fermentării, zaharurile din cereale se transformă în alcool și dioxid de carbon, rezultând o băutură ușor efervescentă și răcoritoare. În funcție de durata fermentării, braga poate avea un conținut variabil de alcool, de la zero până la câteva procente.
În România, fiecare regiune avea propriile sale variante de bragă, adaptate după ingredientele locale și preferințele locuitorilor.
Gustul răcoritor care te invită să socializezi
Braga a jucat un rol important în viața socială și culturală a comunităților românești. Aceasta era consumată în special pe timpul verii, datorită proprietăților sale răcoritoare, și era adesea asociată cu diverse sărbători și festivități. De asemenea, braga era considerată o băutură sănătoasă, fiind bogată în vitamine și minerale, fiind recomandată pentru întărirea sistemului imunitar și îmbunătățirea digestiei.
În trecut, braga era servită în special în cafenele și taverne, unde oamenii se întâlneau pentru a socializa. În plus, bragagii ambulanți promovau băutura pe străzi, strigând pentru a-și atrage clienții. În unele orașe, braga era atât de populară încât existau adevărate competiții între bragagii, fiecare încercând să convingă clienții că are cea mai gustoasă și răcoritoare băutură.
Din Antichitate la târgurile tradiționale moderne
În perioada comunistă, popularitatea brăgii a început să scadă, pe măsură ce băuturile răcoritoare și sucurile carbogazoase au devenit mai accesibile. De asemenea, schimbările în stilul de viață au contribuit la declinul tradițiilor asociate cu consumul de bragă. Cu toate acestea, în ultimele decenii, braga a cunoscut o renaștere, pe fondul unui interes crescut pentru produsele tradiționale și naturale.
Astăzi, braga este din nou apreciată pentru gustul său unic și pentru beneficiile sale pentru sănătate. În multe orașe din România există mici producători care prepară braga după rețete tradiționale și o vând în piețe locale și prin intermediul magazinelor specializate. În plus, braga a devenit un populară în cadrul festivalurilor și târgurilor de produse tradiționale, unde vizitatorii au ocazia să descopere și să aprecieze această băutură.
Sursă foto: Facebook Clubul Țăranului, Facebook Bogdania