Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit
Tag

Banatul de câmpie

Sebastian David Buza, în vârstă de doar 19 ani, este un exemplu viu al pasiunii pentru tradițiile autentice românești. Deși familia sa are rădăcini în alte părți ale țării, Sebastian s-a simțit întotdeauna atras de cultura Banatului de câmpie, o regiune care l-a cucerit prin frumusețea jocului, a muzicii, a graiului și a portului popular.

Totul a început cu o cămașă simplă, cumpărată pentru biserică, care i-a stârnit dorința de a descoperi mai mult despre acest tezaur cultural. Așa a luat naștere „Colecția Etnografică Sebastian Buza”, o impresionantă colecție de piese de port popular bănățean, strânsă cu multă migală și dedicare.

Sebastian călătorește adesea prin satele bănățene, în căutare de noi obiecte și povești ce reflectă sufletul comunității locale. Fiecare piesă adăugată colecției sale poartă cu ea o istorie, o bucată din identitatea celor care au creat-o și purtat-o.

Prin munca sa, Sebastian nu doar că păstrează vie tradiția, ci și inspiră generațiile tinere să prețuiască moștenirea culturală românească.

Sebastian David Buza, un tânăr care dovedește că tradițiile pot fi păstrate și promovate cu pasiune, ne invită să descoperim povestea sa și colecția impresionantă pe care a creat-o. Haideți să aflăm mai multe despre el în videoclipul de mai jos!

 

 

Asociația Culturală Matricea Românească aduce laolaltă tradițiile din Banatul de Câmpie și Țara Secașului într-o șezătoare inedită

 

Pe parcursul weekendului 12-13 octombrie, Asociația Culturală Matricea Românească a fost gazda unei șezători inedite, marcând ediția a II-a a evenimentului dedicat tradițiilor populare românești. În cadrul acestui eveniment cultural deosebit, două zone etnofolclorice distincte, Banatul de Câmpie și Țara Secașului, s-au întâlnit într-o manifestare ce a celebrat autenticitatea și frumusețea costumului popular românesc. Această reuniune culturală a avut drept scop valorificarea și promovarea moștenirii tradiționale românești prin expunerea bogăției de simboluri și modele folclorice specifice fiecărei regiuni.

 

Expoziția de costume populare: atracția centrală a șezătorii

Unul dintre momentele de vârf ale șezătorii a fost expoziția de costume populare de sărbătoare, care a atras atenția prin conceptul său unic, reunind două colecții private de o valoare culturală excepțională. Publicul a avut ocazia să admire colecția Colecția Etnografică Țara Secașului, și Colecția etnografică Sebastian Buza. Această expoziție a avut rolul de a reînvia pasiunea pentru tradițiile noastre și de a pune în valoare diversitatea portului popular românesc, surprinzând publicul prin rafinamentul detaliilor cusăturilor și prin simbolistica fiecărui ornament.

 

Momente artistice și prezentări captivante

În spiritul unei șezători autentice, evenimentul a inclus momente artistice deosebite, Iulian Vasile Nistor, pasionat colecționar și promotor al tradițiilor, a oferit un discurs inspirațional despre frumusețea costumelor de sărbătoare din Țara Secașului și a încântat publicul cu o interpretare muzicală fascinantă. De asemenea, Sebastian David Buza a captivat audiența printr-o prezentare detaliată asupra patrimoniului cultural al regiunii Timiș, scoțând în evidență tradițiile și identitatea culturală a Banatului de Câmpie.

 

Doamna Nistor Rafila, reprezentând județul Alba (Țara Secașului), a susținut un moment de strigături specifice zonei, care a adus un farmec autentic și a creat o atmosferă de sărbătoare, rememorând cântecele și obiceiurile ancestrale.

 

Mulțumiri

Evenimentul nu ar fi fost posibil fără implicarea generoasă și dedicată a unor oameni pasionați de tradițiile românești. Mulțumiri speciale merg către Iulian Vasile Nistor, Sebastian David Buza și doamnei Nistor Rafila, care prin prezența și contribuțiile lor au reușit să transforme această șezătoare într-un reper cultural autentic. De asemenea, recunoștința noastră se îndreaptă către Florin Bucuțea, responsabil pentru foto și video, Eugen Crețu și Constantin Căbulea, pentru sprijinul oferit în organizarea acestui eveniment.

 

 

 

 

 

Mi-am dorit de multă vreme să pot vedea, cu ochii mei, colecția etnografică Marius Matei de la Timişoara. Urmăream pagina cu același nume de pe Facebook, mă bucuram de fiecare costum pe care îl vedeam virtual și nu puteam decăt să-mi doresc să le văd aievea. Costumele bănățene mi-au părut, întotdeauna, dintre cele mai somptuoase costume făurite de mâinile muncite.

Din dragoste de înaintaşi, din dragoste de ţară: colecţia etnografică Marius Matei, de la Timişoara

Din dragoste de înaintaşi, din dragoste de ţară: colecţia etnografică Marius Matei, de la Timişoara

Că să înțelegi un costum tradițional trebuie să știi istoria locului, influențele suferite, mentalitatea oamenilor și, mai presus de toate, să iubești acel ținut, să ai răbdarea de a căuta și de a descoperi rânduielile sale. Toate acestea au venit de la sine pentru Marius Matei, iubirea de pământul natal fiind transmisă odată cu primele cuvinte învățate. Probabil că „ceapsă” și „opreg” au fost învățate imediat după „mama” și „tata”.

Dragostea pentru zona în care s-a născut l-a făcut pe Marius să studieze aprofundat tot ceea ce ține de specificul acesteia, devenind etnolog, muzeograf la Muzeul Satului Bănățean Timişoara, acum doctorand în cadrul Universității de Vest din Timişoara și un colecționar pasionat al costumelor tradiționale din Banatul de câmpie.

Probabil că „ceapsă” și „opreg” au fost învățate de către Marius Matei imediat după „mama” și „tata”

Am avut privilegiul să pot vedea de aproape splendidele „cotrânțe” / catrințe bănățene cu broderii bizantine, cămăși cusute cu mare finețe, brâuri și pieptare… 15 ani de căutări, bucurii, de întâlniri cu piese deosebit de rare, care se odihnesc după o călătorie care a durat, în unele cazuri, mai bine de 100 de ani. Mai bine de 2500 de piese sunt păstrate, cu evlavie și, mai ales, cu multă pricepere, în câteva camere dedicate lor, într-o aripă a casei părintești din Giroc. Drumul până la prima dintre camerele în care se află piesele din colecție, coridoarele străbătute cresc bătăile inimii și nerăbdarea de a întâlni, în sfârșit, una dintre cele mai frumoase și valoroase colecții etnografice din România.

Și apoi se dezvăluie, una câte una, comorile păstrate aici, istoria unei regiuni binecuvântate: camera în care se află costumele bărbătești, păstrate în masivul mobilier aflat în familie de câteva generații; dulapul cu zeci de catrințe, pe care Marius le scoate să ni le arate, pe perioade istorice: „aceasta-i o broderie bizantină, vedeți cum este lucrată?” Ca un magician, Marius face să se perinde, prin fața ochilor noștri, perioade istorice, povești cu fir de aur și de argint, femei care se îmbrăcau din ce în ce mai modern, sub influența portului orășenesc.

Mai bine de 2500 de piese sunt păstrate, cu evlavie și multă pricepere, într-o aripă a casei părintești din Giroc

Oprege în culori vii, care au cunoscut și ele o schimbare vizibilă de-a lungul timpului, brâuri impresionante, unicat și, în sfârșit, camera în care se află cămășile și poalele atât de fine, încât ți-e teamă să le atingi. O cascadă de țesături diafane, magistral brodate, care te poartă în alte vremuri, în care viața era simplă și rânduită în armonie cu natura.

"O cascadă de țesături diafane, magistral brodate, care te poartă în alte vremuri": colecţia lui Marius Matei glorifică un Banat nemuritor

„O cascadă de țesături diafane, magistral brodate, care te poartă în alte vremuri”: colecţia lui Marius Matei glorifică un Banat nemuritor

Ultimul popas, cel printre podoabe, este unul care nu vrei să se mai încheie: acoperitoarele de cap, care se purtau doar în ziua nunții și la marile sărbători de peste an, dar nu mai mult de cinci ani de la nuntă, salbele cu care se înfrumuseţau țărăncile bănățene, care se transmiteau din generație în generație, fiecare având datoria să mai adauge un ban în salba moștenită în familie. Costumul a fost, într-o anumită perioadă de timp, cartea de vizită a celor care-l purtau. Doar că, atunci, omul făcea haina! Doar materialul era confecționat industrial, restul era făcut de mâinile îndemânatice ale femeilor bănățene, supus influențelor trecute peste această zonă binecuvântată.

Costumul a fost, într-o anumită perioadă de timp, cartea de vizită a celor care-l purtau. Doar că, atunci, omul făcea haina!

Colecția lui Marius Matei nu este doar o colecție extrem de valoroasă de costume tradiționale din Banatul de câmpie, este mult mai mult decât atât: este o terapie în urmă căreia nu poți decât să te îndrepți, să mergi privind înainte și pășind mai ferm și mai apăsat. Căci poporul care a știut să lase astfel de urme prin lume nu poate fi decât un popor excepțional, care va ști să treacă peste toate obstacolele istoriei. Și ce noroc avem că-l avem pe Marius, care să ne amintească lucrul acesta!

 

Fotografii: arhiva personală Mihaela Popescu

Banatul de câmpie


Șezătoare #2

31 octombrie 2024 |
Asociația Culturală Matricea Românească aduce laolaltă tradițiile din Banatul de Câmpie și Țara Secașului într-o șezătoare inedită Pe parcursul weekendului 12-13 octombrie, Asociația Culturală Matricea Românească a fost gazda unei...


 
×

Donează

Împreună putem construi un viitor în care cultura românească este prețuită și transmisă mai departe. Alege să susții Matricea Românească!

Donează