În premieră națională, în perioada 28-30 martie, Salina Praid devine gazda unui eveniment gastronomic unic în România: Taste of Transylvania Underground. Festivalul promite o experiență de neuitat, combinând fine dining-ul cu atmosfera spectaculoasă a uneia dintre cele mai mari saline din Europa. Conceptul inovator de fun dining aduce împreună gastronomia de elită și divertismentul, într-un cadru subteran impresionant. Organizatorii estimează între 1.500 și 2.500 de participanți zilnic, atrași de combinația perfectă dintre preparate gourmet, vinuri alese și spectacole artistice.

Elitele gastronomiei din România și Ungaria, reunite la Praid

În cadrul festivalului, restaurante de top din România și Ungaria se vor reuni, inclusiv locații cu stele Michelin, precum Babel Budapest și SALT Budapest. Meniurile speciale vor purta semnătura unor chefi renumiți de la restaurante apreciate din România – Costes Downtown, Páva, NOUA + NOUA Bar, Soro Lume, Bistro de l’Arte, Voilá Bistro, Mosafir și Cimbru. Atmosfera va fi întreținută de o serie de artiști care vor performa în salină.

O experiență multisenzorială: gastronomie, vinuri și tradiție

Participanții vor avea ocazia să exploreze o paletă variată de experiențe autentice, menite să celebreze cultura și gastronomia Transilvaniei. Amatorii de vinuri vor putea degusta selecții rafinate oferite de producătorii locali, în cadrul unor sesiuni exclusive de wine pairing alături de preparate fine pregătite inclusiv de chefi distinși cu stele Michelin.

În plus, festivalul va include ateliere dedicate meșteșugurilor tradiționale, unde vizitatorii vor descoperi tainele olăritului, țesutului și altor arte populare. Standurile micilor producători vor oferi delicii precum brânzeturi maturate, afumături artizanale și deserturi tradiționale specifice gastronomiei românești, secuiești și maghiare.

Cei care doresc o experiență exclusivista vor putea accesa zona VIP, amenajată la 3 metri înălțime, care are o vedere spectaculoasă asupra salinei. Aici, invitații vor fi răsfățați cu un bar propriu și servire personalizată, având posibilitatea să deguste meniurile special concepute de chefi de top. Această combinație între fine dining, tradiție și rafinament promite să transforme fiecare moment petrecut în festival într-o amintire de neuitat.

Festivalul Taste of Transylvania Underground oferă patru tipuri de bilete, adaptate pentru toate gusturile. Cei care aleg biletul Basic vor beneficia de acces general, având acces la concerte, expoziții și activități diverse. Pentru gurmanzi, biletul Foodie adaugă cinci preparate la alegere, pregătite de chefi renumiți. Experiența exclusivistă este garantată de biletul Premium, care include nouă preparate la alegere și acces pe terasa VIP situată la 3 metri înălțime, dotată cu propriul bar și servire personalizată. Ziua de duminică aduce cel mai mare brunch din România, în format all you can eat, cu bilete speciale pentru copii, oferind vizitatorilor posibilitatea de a explora fără limite oferta culinară a celor 12 restaurante participante.

Intrarea este gratuită pentru copiii sub vârsta de 3 ani. Pentru copiii între 3 și 14 ani intrarea este 50 de lei pentru vineri sau sâmbătă și 100 lei pentru duminică. Biletele pot fi achiziționate online de pe site-ul oficial tasteoftransylvania.eu.

Atmosfera va fi întreținută până la ora 2:00 dimineața de artiștii Gyárfás István Trió, DJ Dark, DJ BRNY, Jazzappella și Freak Fusion Cabaret, alături de Corul Bărbătesc Secuiesc format din 100 de membri.

Monika Kozma, președintele fundației Pro Economica: “Acest parteneriat are rolul de a pune în valoare bogăția gastronomică a regiunii și de a poziționa Transilvania pe harta internațională a destinațiilor gourmet. Obiectivul nostru este transformarea acestui eveniment într-un reper anual, capabil să atragă turiști din întreaga lume și să contribuie la dezvoltarea turismului gastronomic în România”.

„Prin Taste of Transylvania Underground, ne propunem să demonstrăm că Transilvania poate deveni o destinație premium pentru iubitorii de gastronomie, îmbinând tradițiile locale cu fine dining-ul de înaltă clasă. Nu este vorba doar despre a organiza un festival gastronomic, ci despre a crea un ecosistem care susține economia locală și valorile autentice ale regiunii” a declarat Trucza Adorján, fondatorul festivalului.

Lansat în 2022, Festivalul Taste of Transylvania a devenit rapid unul dintre cele mai așteptate evenimente gastronomice din România, aducând laolaltă chefi de renume și pasionați de gastronomie. Cu fiecare ediție, festivalul promovează nu doar preparatele tradiționale reinterpretate, ci și conceptul de sustenabilitate în gastronomie și turism.

Taste of Transylvania Underground promite să fie o ediție de referință, oferind o combinație unică de fine dining, tradiție și divertisment într-un decor natural spectaculos.

Sursă foto: urlaub-in-rumanien.de, Facebook Taste of Transylvania

În 2027, județul Harghita va purta prestigiosul titlu de Regiune Gastronomică a Europei, conform deciziei oficiale a Institutului Internațional de Gastronomie, Cultură, Arte și Turism (IGCAT). Această distincție recunoaște excelența gastronomică a regiunii și angajamentul său față de promovarea turismului sustenabil și a valorilor culturale locale.

În perioada 6-11 octombrie 2024, un juriu internațional de experți din partea IGCAT a vizitat județul Harghita pentru a evalua patrimoniul gastronomic local, inițiativele comunitatea și eforturile orientate către turismul sustenabil. Dr. Diane Dodd, președinta IGCAT și fondatoarea World Region of Gastronomy Award, a subliniat valorile culturale din Harghita, armonia naturală a peisajului și colaborarea strânsă dintre comunitățile locale.

Ceremonia oficială de acordare a titlului a avut loc în data de 6 februarie 2025, în județul Harghita. La momentul înmânării premiului, au fost evidențiate ospitalitatea localnicilor, moștenirea gastronomică și multiculturalismul specific județului. Această recunoaștere internațională oferă județului o vizibilitate sporită și creează oportunități pentru promovarea ofertei gastronomice bogate și diverse, conform reprezentanților județului.

Consorțiul care a coordonat candidatura județului Harghita își propune să creeze un ecosistem alimentar sustenabil, care să sprijine economia locală, să protejeze valorile culturale și să îmbogățească diversitatea gastronomică europeană. Sub sloganul „Gustă județul Harghita!”, planificările pentru programele și evenimentele gastronomice ce vor avea loc în 2027 au început deja. De exemplu, la ediția de primăvară a Târgului de Turism al României, programată între 20 și 23 februarie 2025, standul Visit Harghita va include o bucătărie demonstrativă ca punct de atracție.

Obținerea titlului de Regiune Gastronomică a Europei reprezintă o oportunitate majoră pentru județul Harghita de a-și promova patrimoniul gastronomic și cultural pe plan internațional. Este de așteptat ca această recunoaștere să atragă un număr crescut de turiști în regiune, contribuind astfel la dezvoltarea turismului și a economiei locale. De asemenea, titlul încurajează păstrarea și protejarea alimentelor, băuturilor și produselor agricole locale, precum și valorile culturale și naturale specifice zonei.

Descoperă Harghita!

Harghita este un județ situat în inima României, cunoscut pentru peisajele montane spectaculoase, apele minerale, pădurile bogate și ospitalitatea locuitorilor. Cultura gastronomică a județului Harghita este un amestec fascinant de influențe secuiești, maghiare și transilvănene, păstrată cu grijă generație după generație. Bucătăria locală se bazează pe ingrediente naturale, adesea provenite din fermele mici sau culese din flora spontană a regiunii.

Județul este renumit pentru preparatele sale rustice, cu arome bogate și ingrediente locale. Printre deliciile tradiționale se numără: supa de găluște cu lapte (tejbegríz leves), kurtos kalacs (cozonacul secuiesc), szekely gulyás (gulașul secuiesc), brânza de burduf și cașcavalul afumat – brânzeturi maturate și afumate în coajă de brad, ciorba de cartofi cu tarhon și palinca de afine sau zmeură.

Curiozități despre Harghita

Este cel mai împădurit județ din România, având peste 60% din suprafață acoperită de păduri, ceea ce explică bogăția sa în ciuperci sălbatice, fructe de pădure și vânat. Este considerat ținutul urșilor, în jud. Harghita aflându-se cea mai mare populație de urși bruni din Europa. Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din România, se află în Harghita și este o atracție turistică importantă. În apropiere, se găsește și tinovul Mohoș, o mlaștină unică cu plante rare. Harghita este unul dintre cele mai curate județe din România, datorită aerului montan și abundenței izvoarelor minerale.

Festivalurile gastronomice din Harghita sunt faimoase, printre cele mai cunoscute fiind Festivalul Secuiesc al Cartofului și Zilele Kürtőskalács. În Harghita există tradiția de a bea apă minerală direct de la sursă, multe sate având izvoare naturale cu apă carbogazoasă naturală, folosită atât pentru băut, cât și pentru prepararea mâncărurilor.

Pentru 2027, autoritățile locale și comunitatea gastronomică pregătesc o serie de evenimente, precum târguri gastronomice internaționale pentru promovarea produselor tradiționale, demonstrații culinare și ateliere de gătit cu bucătari locali și internaționali, tururi gastronomice în fermele și stânele din Harghita și festivaluri ale vinului și pălincii pentru degustarea băuturilor autentice.

Sursă foto: Facebook Visit Harghita – Cabana Madarasi Menedékház, Facebook Visit Harghita – István Kósa, Facebook Visit Harghita – Péter András, Facebook Visit Harghita –  Kolozsi Robi

În calitate de capitală a regiunii gastronomice europene, pe parcursul acestui an Sibiul promite multe. Iată o promisiune onorată: ciocolata Baroc, creație a Muzeului Brukenthal. Un interviu pe această temă cu directorul de marketing al muzeului, Alexandru Chituță, care vorbește și despre o expoziție de mare valoare pe care muzeul o găzduiește în aceste zile.

Știm că nu este primul produs de brand pe care îl oferiți publicului dumneavoastră, au trecut deja 10 ani de când ați produs Vinul Baronului și probabil mult mai mulți de când ați lansat prima ciocolată. Acum, ciocolata ”Baroc”.

Muzeul Național Brukenthal este, de altfel, prima instituție de aceste gen din România care, acum câțiva ani buni, a realizat primul produs de brand, ciocolata Brukenthal, iar apoi am scos pe piață Vinul Baronului. Anul acesta, pentru că Sibiul este capitală gastronomică europeană, am dorit să arătăm că o instituție muzeală din România poate susține mediul privat din localitate, printr-un parteneriat fructuos public-privat și iată că rodul acestui parteneriat este un nou produs de brand, o ciocolată baroc într-o cutie elegantă de catifea în care se găsesc nouă trufe hand made, cu diferite arome, de la mentă și rom, la vișine. Sperăm că această cutie de ciocolată va veni în întâmpinarea nu doar a turiștilor, ci și a sibienilor care doresc să cumpere și să dăruiască un produs local realizat cu pasiune, cu dragoste de Sibiu și pentru ciocolată.

Știm ce însemnă barocul în muzică, în arhitectură, și mă opresc la definiția cea mai simplă, potrivit căreia este ”o expresie a sălbaticului în artă”. Cum e cu ciocolata de tip… baroc?

E o sălbăticie de gust. Dar mai mult decât sălbăticie, cred că e o cutie de ciocolată și cele nouă trufe, mai mult decât sălbăticia barocului e delicatețea barocului, e somptuozitatea lui. Deci, dacă ar fi să vorbim în metafore, cu siguranță cei care vor gusta din această ciocolată vor simți o somptuozitate, un gust fermecător în cerul gurii!

Cât privește contextul Sibiului ca regiune gastronomică europeană, ce mai este de spus?

Considerăm că regiunea gastronomică are și un alt punct sau un alt vârf, acela de a susține producătorii locali în general, mici sau mijlocii. Din păcate, astăzi, la nivel național stăm destul de rău la capitolul produse naționale sau produse locale. Este și astăzi la Sibiu destul de complicat să găsești un produs local, de pildă o ciocolată locală. Din chestionarele pe care Muzeul Național Brukenthal le-a făcut anul trecut, atât turiștii străini, cât și cei români, și-au dorit să achiziționeze, din magazinele muzeului, produse locale sau produse de brand care au legătură cu muzeul. Cum gama de ciocolată pe o aveam deja era foarte dorită, ne-am gândit să realizăm un produs mai înalt, mai somptuos, mai elegant. Următorul pas a fost stabilirea unei colaborări cu o ciocolaterie din Sibiu, un laborator mic în care se realizează produse handmade. Am făcut acest parteneriat public-privat în care am arătat că o instituției de cultură din România nu doar promovează, expune, conservă, restaurează lucrări de artă sau alte piese, dar și susține dezvoltarea comunității. Așadar, am venit la dorința publicului cu o ciocolată ”produs realizat cu dragoste în Sibiu”.

Ciocolată Baroc, Piccaso, Matisse, Dali și Klimt pentru FITS 2019

 Tocmai s-a deschis Festivalul internațional de Teatru de la Sibiu. Sunteți una dintre instituțiile culturale partenere, prezentați publicului cu acest prilej o expoziție în care sunt prezentate lucrări ale lui Picasso, Matisse, Dali și Klimt. O premieră pentru Sibiu și Transilvania.

De aproape doi ani de zile suntem în discuții cu colecționarul bucureștean George Șerban, un prieten al muzeului nostru. Are o colecție importantă de pictură și grafică românească, europeană, dar și japonează. Cu dânsul am deschis recent o altă expoziție dedicată stampei japoneze. De acestă dată, am dorit să realizăm o expoziție mult mai importantă de grafică și litografii, din păcate nu de pictură. Din cauza costurilor foarte mari, este aproape imposibil să realizăm, în România, o expoziție de pictură, cu lucrări ale acestor mari artiști. Este însă și aceasta o expoziție bună, o premieră în Sibiu și în Transilvania. Prilejul expunerii este, de asemenea, unul special, în cadrul celui mai important festival internațional de artele spectacolului din România. Artele sunt buni traducători culturali, ele pun în pagină experiențe comune, gânduri, preocupări, interese, și prin aceasta aduc oamenilor darul apropierii. Arta și spectacolul pot fi chei de înțelegere a lumii de azi, a noii noastre sensibilități, ele deschid drumul spre reala acceptare a diferențelor. Altfel spus, ele sunt o fereastră deschisă spre toleranță. Motto-ul expoziției, ca și al festivalului de teatru, este ”Arta de a dărui”.

O seară oarecare, la un centru de fotocopiere. Asistenta care îmi scanează cartea de bucate pe care tocmai i-am împrumutat-o se întoarce la mine radiind:

– Care-i treaba? Tipul ăsta e plecat afară? Şi găteşte feluri de mâncare româneşti?

– Nu e un tip, e un băieţel, îi atrag atenţia.

– Foarte tare! Iar gogoşile astea arată excelent. Cred că o să gătesc şi eu în seara asta.

Dau să plătesc, dar tânăra e absorbită:

– Îmi cer scuze. Mă uitam la reţetă, să văd ce-mi trebuie…

Reţeta de gogoşi româneşti a lui Justin a făcut lumea să îşi lingă degetele din „Big Apple” până în „Micul Paris”

Iustin (americanizat, Justin) are 13 ani şi tocmai ce a publicat o carte de bucate – cu care a reuşit să facă ceea ce preţioşii din înalte funcţii ale Statului n-au reuşit şi n-o să reuşească în veci, pentru că sunt nişte filistini încremeniţi în proiect şi n-au candoarea lui: să retrezească interesul pentru România. Pentru tradiţie. Pentru familie. Să dea un impuls de optimism. Să facă oamenii să zâmbească, animaţi, încrezători în viitor.

Vă repet: Iustin are 13 ani.

Nu căutaţi patriotismul centenar în bugete uriaşe şi-n Potemkiniade sterile şi nesincere, căutaţi-l în cartea de bucate a unui copil român de 13 ani din America

Nu voi face aici “recenzia” cărţii lui, pentru că îmi lipseşte expertiza tehnică, dar şi pentru că sufletul nu se recenzează. Iar Justin Cassablanca, pe numele lui complet, e un copil român, de peste Ocean, care visează un mare vis: acela de a trăi (mai mult) în ţara lui de origine şi de a scrie corect româneşte. De visat în româneşte, o face deja, iar cartea lui, Găteşte cu mine! (în original: Cook with me!, editura Eurostampa, Timişoara, 2018) – un proiect şcolar, de vacanţă – este dovada acestei visări frumoase, la Patrie.

Împreună cu mama sa, medicul Anca Stuparu

O carte minunată, pe care o recomand oricărui român şi care, deşi – sau poate tocmai pentru că – e proiectul de suflet al unui puşti din diaspora, musteşte de atenţie la detaliu şi de o calitate tipică pentru un wunderkind.

Nu căutaţi patriotismul centenar în bugete uriaşe irosite pe Potemkiniade sterile şi nesincere, întru beneficii personale, căutaţi-l în cartea de bucate a unui copil român de 13 ani din America.

O carte excepţională: „Găteşte cu mine!”, a lui Justin Cassablanca (13 ani, român din New York)

De ce se spune despre români că sunt mămăligari? Matricea Românească face istoria acestui produs alimentar neaoş fundamental…

În comunitățile tradiționale româneşti, se credea că tânăra femeie era cu adevărat pregătită să se mărite după ce trecea și „testul mămăligii”. O mămăligă bine făcută indica faptul că viitoarea mireasă poate face față provocărilor gospodăriei și că nu își flămânzește bărbatul. Astăzi, bornele care trebuie atinse în acest sens de către domnișoare au căpătat alte valențe, dar mămăliga încă este un aliment prezent pe masa multor familii, și câștigă teren în fața pâinii, în special dacă cea dintâi este așezată alături de o mâncare caldă.

Potrivit legendarei Sanda Marin (1900-1961), autoarea celebrei Cărți de Bucate, mămăliga se prepară în felul următor: „Punem ceaunul cu apă la fiert. Separat, avem pregătit mălaiul proaspăt cernut. Când apa dă în fiert, punem o linguriță de sare și presărăm puțin mălai. După câteva minute, când apa clocotește bine, turnăm mălaiul tot deodată, introducem făcălețul în ceaun și despicăm movilița de mălai în două. Lăsăm să fiarbă încet, circa o jumătate de oră. Începem apoi să amestecăm bine de tot, apăsând cu făcălețul spre pereții ceaunului. Dacă ni se pare mămăliga prea moale, mai presărăm puțin mălai, amestecând întruna. (…)

Apucăm bine ceaunul de urechi, cu o cârpă, îl scuturăm de câteva ori în lături și răsturnăm mămăliga pe un fund de lemn, pregătit la îndemână. O tăiem felii cu ajutorul unor sfori curate”. Dat fiind că, de-a lungul timpului, preferințele culinare au devenit ceva mai pretențioase, străbunei rețete româneşti de mămăligă i s-a adăugat unt, margarină sau chiar puțin ulei. Cei care preferă mămăliga mai moale trebuie să știe că aceasta se numește „coleașă”.

Neaoş, simplu, gustos: mămăligă cu brânză și smântână Foto: romaniadevis.ro

Porumbul – sau cucuruzul – este materia primă din care se obține mălaiul pe care-l fierbem în ceaun. Planta a pătruns în Europa din America (Mexic) la începutul secolului al XVII-lea, după descoperirea Americii de către Cristofor Columb, iar Transilvania a fost prima regiune a Țărilor Române care a cunoscut porumbul. Odată cu popularizarea culturii plantei, mămăliga a devenit un aliment de bază, concurând cu tradiționala pâine.

Considerată alimentul de bază al țăranului român, mămăliga reprezintă un sănătos, ieftin și gustos substitut al pâinii. La țară, în lunile caniculare de vară, săteanul își prepara acasă mămăliga, pe care o învelea într-un prosop curat și o lua la pachet, pentru a o mânca în pauza dintre muncile de pe câmp. Mai mult, mămăliga caldă este însoțitorul perfect al sarmalelor, tochiturii, pastramei, ochiurilor sau al brânzei cu smântână.

Mămăliga este un preparat tradițional românesc, ea fiind și izvorul glumei ușor răutăcioase potrivit căreia românii sunt mămăligari

În ceea ce privește informațiile nutriționale – curiozitate la modă -, mămăliga are un bogat conținut de vitamine (A, B, C și E), de minerale (Potasiu, Magneziu și Fier), dar și de fibre.

Deși acest preparat este întâlnit în mai multe țări ale lumii (cea mai cunoscută fiind polenta italienilor), fiecare cultură și-l prepară în mod diferit. Însă, mămăliga este un aliment tradițional românesc, ea fiind și izvorul glumei ușor răutăcioase potrivit căreia românii sunt mămăligari, așa cum italienii sunt macaronari. Un exemplu celebru în acest sens este cel al fostului mare jucător de fotbal bulgar, Hristo Stoichkov, cel care s-a adresat acum câţiva ani jurnaliștilor români cu apelativul ironic „mamalicki”, adică mămăligari.

Foto deschidere: a1.ro