Cum vezi orașul când ești invitat să-l simți, nu doar să-l traversezi?

Pe 17 mai, 13 adolescenți au pășit într-un București diferit. Au primit un kit DIY de explorator urban, au purtat brățări pe care și-au scris emoțiile, au desenat, au observat și s-au oprit în locuri cu povești – de la Piața Amzei până la Teatrul Odeon. A fost primul tur ghidat din seria „Încotro vezi cu ochii în București”, organizat de ASAP și De-a Arhitectura, în cadrul Romanian Design Week.

Iar acesta e doar începutul.

Programul ASAP România, inițiat de Fundația The Institute, este partener al RDW 2025 și aduce în prim-plan un subiect esențial: utilizarea responsabilă și creativă a spațiului public urban. Cu sprijinul partenerilor de la BAZA. Deschidem Orașul, ECOTECA și De-a Arhitectura, ASAP propune inițiative care le vorbesc direct tinerilor: tururi ghidate, instalații interactive și un ghid digital plin de idei pentru a trăi orașul cu sens.

Al doilea tur ghidat va avea loc sâmbătă, 24 mai, și este tot gratuit, destinat adolescenților cu vârste între 12 și 15 ani. Înscrierile sunt deschise și se pot face online, pe site-ul De-a Arhitectura: link aici.

Aceste ateliere interactive sunt o invitație la explorare activă, nu doar geografică, ci și emoțională. Adolescenții sunt provocați să vadă orașul altfel: nu ca pe un decor, ci ca pe un spațiu viu, cu urme, vibrații, locuri care spun povești.

Pe 17 mai, la primul tur, Laura Cotoban – arhitect și ghid al copiilor – le-a deschis ochii și sufletul către un București altfel. Startul s-a dat din Piața Amzei, unde adolescenții și-au asamblat un kit DIY de explorator urban: un covoraș-portabil din flori textile, perfect pentru desen, reflecție și pauze de observație, realizat cu ajutorul lui Alexe Popescu, designer multidisciplinar și lector universitar la UNARTE. Au primit și brățări colorate, pe care și-au notat gândurile sau emoțiile stârnite de locurile descoperite.

Traseul a inclus atât clădiri iconice (Ateneul Român, Hotel Novotel, Teatrul Odeon), cât și colțuri ascunse ale orașului, unele liniștite și surprinzătoare: Green Hours sau Piața Revoluției. La fiecare oprire, tinerii au fost invitați să participe activ: să deseneze, să răspundă la întrebări precum „Ce înseamnă libertatea pentru tine?” sau „Cum ar arăta grădina ta ideală?”.

„Deși părea că va fi o lecție de arhitectură, a fost de fapt o experiență de a trăi orașul altfel,  a-l mirosi, a-l simți altfel în general”, spune Laura Cotoban, arhitect și ghid De-a Arhitectura. „Interacțiunea a fost atât de vie, încât copiii aproape că nu voiau să se termine turul”.

Unul dintre participanți, Vladimir, a descris experiența astfel:
„Mi s-a părut foarte interesant turul de azi, pentru că am descoperit părți ale Bucureștiului pe care de obicei nu le vezi. E foarte diferit să mergi pe Calea Victoriei, unde e gălăgie, și să intri brusc într-un spațiu liniștit, o grădină interioară. Recomand acest tur acelor copii care vor să descopere altfel Bucureștiul”.

În centrul acestei ediții RDW, ASAP propune și o instalație publică cu scop civic: Urban Seats, realizată în colaborare cu BAZA. Deschidem Orașul. Instalată în Piața Amzei, compusă din mobilier urban din lemn, lucrarea transformă spațiile de tranziție în locuri primitoare pentru odihnă, socializare și contemplare.

Mai mult, ASAP lansează, în colaborare cu în colaborare cu BAZA.Deschidem Orașul și ECOTECA, „Ghidul de încurajări pentru folosirea sustenabilă a spațiului public urban” – un material vizual gândit special pentru tineri. Conține sugestii simple și inteligente despre cum să folosim orașul cu mai multă grijă: de la păstrarea curățeniei, la ce înseamnă implicarea civică, importanța zonelor verzi sau cum explorăm orașul activ. Ghidul poate fi accesat digital, scanând codul QR de pe scaunele instalației sau vizitând pagina dedicată:
https://asap-romania.ro/proiect/romanian-design-week-2025

De ce face ASAP toate astea?

„Prin activările pe care le propunem, dorim să sensibilizăm publicul, în special tinerii, cu privire la importanța utilizării responsabile și plăcute a spațiului public, încurajând un sentiment de apartenență și grijă față de ‘sufrageria’ noastră comună.” – Mihaela Tutunaru, coordonator al programului ASAP.

Pentru adolescenții care vor să vadă orașul cu ochii larg deschiși, turul din 24 mai e deschis. Iar orașul abia așteaptă să le spună ceva.

Această activare face parte din noul format RDW & The City, dedicat reconectării oamenilor cu mediul urban prin instalații temporare și accesibile tuturor.

Maieutica sau Metoda Socratică

Maieutica este o artă. Arta de a moși adevărul. Poate că nu întâmplător Socrate simte să se implice în aducerea pe lume a adevărului. Mama sa, Phainarete, era moașă vestită. Moșitul adevărului, metoda numită maieutica, este una dintre moștenirile pe care omenirea le are și azi la îndemână din partea marelui filosof.

Puțin despre învățare

Întotdeauna mi-a fost greu să învăț de la altcineva un subiect cu totul necunoscut. Învățarea nu a putut avea loc dacă nu practicăm singur și dacă nu încercam să replic un rezultat văzut în altă parte. Învățarea nu poate fi un proces unidirecțional în care profesorul transmite cunoștințe elevilor. În timpul liceului am aflat despre metoda socratică, iar în timpul facultății, a devenit una dintre principalele surse de acumulare sau de verificare de cunoștințe. Consider că poate fi un remediu extraordinar pentru provocările pe care le înfruntăm acum. 

Adevărurile din dialoguri

Metoda socratică este bazată pe ideea că adevărul poate fi descoperit prin întrebări și dialoguri critice și prin pronunțarea unui răspicat și puternic de ce? 

Socrate reușea să îl pune pe interlocutor în situația de a descoperi, în aparență singur, prin întrebări insistente, adevărul. ADEVĂRUL. Socrate este cel care pune întrebările, este rezervat în fața răspunsurilor, e nedumerit, se miră, pune reflectorul asupra unor lucruri ce nu se potrivesc sau asupra inconsecvenței interlocutorului său, provoacă nemulțumirea acestuia față de ceea ce știa și îi crește deschiderea față de ce pronunță ceilalți, îl determină la analize și implicații care conduc la definirea a ceea ce se dorea clar definit.

Exercițiul creează un punct de vedere critic util, deoarece ne pune în postura nu doar de a ne îndoi de veridicitatea lucrurilor din exteriorul nostru, ci și de a ne privi obiectiv prisma prin care fiecare dintre noi alegem să percepem informațiile. Când găsim un mod de a adapta puncte de vedere diferite, chiar opuse, ne creionam mai bine perspectiva despre ce este și ce nu este valid pentru noi și pentru ceilalți. Metoda aceasta de a vedea lumea ne îndeamnă să luăm punctele celorlalți în considerare și să reflectăm cu atenție asupra propriilor noastre experiențe și a impactului acestora asupra noastră.

Maieutica și informația

Acum, în contextul educației tinerilor, metoda socratică poate oferi o cale de a înțelege lumea, cunoașterea și sinele și de a depăși prejudecățile și izolarea. Generația mea are acces extraordinar la informație, din multiple surse și din toate perspectivele: de la cărți, documentare, video-eseuri, la programe de televiziune, muzee și infografice. Însă lipsa unui context pentru discuții între egali, prin care tinerii să poată să împărtășească ce au acumulat și totodată să aibă ocazia să apere validitatea descoperirilor și convingerilor proprii, nu ajută. 

Este impetuos necesar ca tinerii nu doar să absoarbă informație, ci să își testează cunoștințele și să le examinează pentru a le apăra.

În metoda socratică de dezbatere, întrebările rămân deschise și provocatoare, toate ideile sunt luate în considerare, dar totodată toate sunt supuse criticii logice. Dialogul între participanți pune sub semnul întrebării convingerile noastre și ne ajută să analizăm critic ce știm. Pentru a analiza subiectele colegilor la discuție, trebuie să începem prin a ne îndoi de propria noastră înțelegere și convingere. 

Ajutorul din metoda socratică

Pe lângă beneficiile imediate în ceea ce privește înțelegerea subiectului, metoda socratică ne poate ajuta, de asemenea, să cultivăm principii și valori personale. Prin explorarea întrebărilor ce țin de sine, de înțelegerea noastră și de perspectiva proprie, dar și de valori și virtuți, reușim să ne exprimăm credințele și să ne definim identitatea, alături de oameni similari nouă. Consider că deschiderea față de aproape, legarea întru spirit critic este un aspect al formării extrem de relevant, dar pentru care nu se găsește timpul și spațiul mental necesar pentru a fi realizat, de cele mai multe ori, azi. 

Metoda socratică nu este doar o tehnică de predare, ci și un ghid pentru formarea gândirii critice și pentru creșterea personală. Creând un mediu în care se încurajează discuțiile deschise și  autoreflecția, procesul de învățare poate deveni o experiență profundă și semnificativă pentru tineri și ne poate ajuta să ne înțelegem mai bine pe noi înșine și pe semenii noștri. 

Căutând să fim mai buni, trebuie să avem încredere în capacitatea noastră de a ne îndrepta și dezvolta, în puterea noastră de a crește zi de zi.