Palatul Cotroceni, o emblemă a istoriei și culturii românești, ce servește în prezent drept reședință oficială a Președintelui României și sediu al Muzeului Național Cotroceni, și-a deschis porțile pentru public, în fiecare weekend, începând din 21 martie.

O bijuterie arhitecturală în inima Bucureștiului

Construcția inițială a Palatului Cotroceni datează din perioada 1679-1681, când domnitorul Șerban Cantacuzino a ridicat Mănăstirea Cotroceni pe Dealul Cotroceni, defrișând o parte din Codrii Vlăsiei. Așezământul monahal a inclus o biserică în stil brâncovenesc și reședința domnească.

Ulterior, la sfârșitul secolului al XIX-lea, pe locul mănăstirii, a fost construit actualul palat la inițiativa regelui Carol I, devenind reședința princiară pentru moștenitorul tronului, Ferdinand. Lucrările au fost realizate între 1893 și 1895, sub îndrumarea arhitectului francez Paul Gottereau, cel care a proiectat și alte edificii importante din România, precum Biblioteca Centrală Universitară.

În perioada interbelică, Palatul Cotroceni a fost modernizat și extins, devenind una dintre cele mai elegante reședințe regale din România. În timpul domniei regelui Ferdinand și a reginei Maria, palatul a fost îmbogățit cu elemente decorative în stil neoromânesc, reflectând gustul artistic al epocii.

După abdicarea regelui Mihai I în 1947, Palatul Cotroceni a fost naționalizat și utilizat ca sediu pentru diverse instituții comuniste. În 1977, după cutremurul devastator, clădirea a suferit pagube semnificative și a fost restaurată sub coordonarea arhitectului Nicolae Vlădescu. În 1991, odată cu revenirea la democrație, Palatul Cotroceni a devenit reședința oficială a Președintelui României. Totodată, o parte a palatului a fost transformată în Muzeul Național Cotroceni, deschis publicului. Astăzi, palatul îmbină elemente arhitecturale în stil brâncovenesc cu influențe europene moderne.

Muzeul Național Cotroceni

Muzeul Național Cotroceni a fost inaugurat în 1991 și oferă vizitatorilor o incursiune fascinantă în istoria României. Printre cele mai importante atracții ale muzeului se numără:

• Holul de onoare, decorat cu mozaicuri impresionante și coloane din marmură
• Salonul Ambasadorilor, unde au avut loc întâlniri semnificative de-a lungul istoriei
• Salonul Florilor, amenajat la îndemnul reginei Maria a României, inspirat de stilul Seccesion, anul 1900
• Salonul Mușatinilor, împodobit cu fresce ce ilustrează momente din istoria Moldovei
• Sala Unirii, utilizată pentru ceremonii oficiale și dineuri de stat
• Apartamentele regale, ce păstrează mobilierul original al regelui Ferdinand I și al reginei Maria.

Muzeul găzduiește și expoziții temporare de artă, istorie și patrimoniu cultural, contribuind la promovarea valorilor românești.

Începând din 21 martie 2025, a fost lansată inițiativa “Porți deschise la Palatul Cotroceni”, permițând accesul publicului în anumite zone ale complexului în zilele de vineri, sâmbătă și duminică, între orele 10:00 și 18:00, cu ultima intrare la ora 17:00. Accesul se face prin poarta principală a complexului, situată pe Bd. Prof. Dr. Gheorghe Marinescu, iar ieșirea se realizează pe la poarte de la intersecția Bulevardului Geniului cu Șos. Cotroceni.

Accesul în curtea palatului este gratuit, astfel că vizitatorii pot explora grădina Palatului Cotroceni, Platoul de Ceremonii, Platoul Baroc, Biserica Palatului Cotroceni și curțile interioare adiacente clădirilor Administrației Prezidențiale și Muzeului Național Cotroceni.

Pentru a vizita saloanele oficiale și Muzeul Național Cotroceni este necesară achiziționarea unui bilet. Prețurile variază între 40 și 70 de lei, cu reduceri de 75% pentru elevi și studenți și de 50% pentru pensionari.

Deschiderea Palatului Cotroceni pentru public reprezintă o oportunitate unică de a descoperi un monument istoric de o valoare inestimabilă. Vizitatorii pot explora atât spațiile exterioare, cât și interioarele deosebite ale palatului, conectându-se astfel cu o parte din istoria României.

Sursă foto: presidency.ro

Protocolul și ceremonialul gastronomic de la Curtea Regală a României, acesta este subiectul unei cărți surprinzătoare apărută la Editura Corint și lansată zilele trecute la librăria Humanitas Cișmigiu. La ce ore lua masa Familia Regală și invitații ei, care era protocolul meselor, ce alimente preferau și ce tipuri de mese aveau loc cu diferite prilejuri. Este o frumoasă poveste de epocă despre mesele de odinioară de la Curte, realizată după o cercetare amănunțită, o documentare temeinică a tuturor articolelor de presă și a multor documente memorialistice ale vremii. Cartea se numește ”Mese și meniuri regale. Eleganță, fast și bun-gust” (Editura Corint, 2019) și este scrisă de Ștefania Dinu.

Care era programul regelui Carol I

În timpul regelui Carol I, orele de masă erau stabilite de către acesta şi respectate întocmai. Monarhul se trezea la ora 5.00 dimineaţa, iar la ora 6.00 servea micul dejun singur sau împreună cu regina Elisabeta. Dejunul se servea la Sinaia la ora 12.00, oră obligatorie, dejunurile regale nefiind prea abundente sau prelungite, ci dimpotrivă, unele chiar austere. La mesele festive exista o ţinută obligatorie, regele Carol I îmbrăcându-se sobru, fără grade şi accesorii. După ce serveau cina, bărbaţii se retrăgeau în sala de biliard, în timp ce regina Elisabeta îi ruga pe invitaţi să-l lase pe rege să câştige măcar o partidă, motivând că atunci când obţinea o victorie, dormea foarte liniştit. Atunci când se aflau la Bucureşti, regele Carol I şi regina Elisabeta luau dejunul la orele 13.00 întotdeauna singuri, iar în fiecare duminică şi miercuri îi aveau ca oaspeţi pe principele Ferdinand şi pe principesa Maria, însoţiţi duminica şi de copiii lor.

Lansarea cărții, librăria Humanitas Cișmigiu, 2 iulie 2019

SINTEZE ȘI COMENTARII PE MARGINEA CĂRȚII: ADRIAN SILVAN IONESCU, DIRECTOR AL INSTITUTULUI DE ISTORIA ARTEI „G. OPRESCU”

Carol I prefera brânza cu mămăligă

Austerul rege Carol I a fost încă de la sosirea în țară atras de bucătăria românilor. În telegramele pe care le trimiteau prefecții de județ atunci când principele de 27-28 de ani făcea excursii prin țară, în 1867-1868, aceștia menționau că el era un frugal și se bucura întotdeauna când pe la mănăstiri i se servea mămăliguță cu brânză și smântână.

Cine era invitat la rege pleca flămând

Carol I a rămas un frugal toată viața. Se menționează în volum cum, indiferent de faptul că mesele erau foarte bogate, regele doar gusta din fiecare fel și cum termina el de mâncat se ridicau farfuriile de la toți ceilalți meseni. Așa că George Enescu care era cel mai tânăr și așezat, normal, la capătul mesei trebuia să mănânce foarte repede pentru a nu rămâne flămând. Lucrul acesta era o constantă pentru epoca respectivă, pentru că și ceilați monarhi ai lumii erau destul de frugali și foarte rapizi în a-și consuma platoul din față. De pildă, despre Franz Josef, când avea invitați la Hofburg, se știa că toate restaurantele erau deja rezervate pentru mesenii care plecau cu stomacul gol de la aceste dineuri speciale.

Ferdinand schimbă monotonia

Este o carte de istorie cotidiană. Din acest volum vede cum familia de sânge prusac se românizează, ajungînd la regele Mihai I să fie totalmente asimilată. Se vede că regele Mihai era și un foarte bun creștin pentru că posturile erau ținute cu strictețe. Din acest periplu prin bucătăriile regale se poate observa că cei mai diferiți au fost regele Ferdinand și regina Maria, la ei se schimbă radical și meniul și orele meselor, nu mai erau atât de matinale. La regele Carol, micul dejun era la ora 6 și mânca de obicei singur. Regele Ferdinand și regina Maria mâncau între 9 și 10. Regele lua un breakfast exact după modelul britanc cu friptură, cu ochiuri, cu cafea. În același timp trebuie spus că regina Maria ținea post negru în fiecare vineri.

Autoarea cărții îl are în dreapta sa pe Adrian Silvan Ionescu

DECLARAȚII FĂCUTE DE AUTOAREA CĂRȚII, ȘTEFANIA DINU, ISTORIC, DIRECTOR GENERAL ADJUNCT AL MUZEULUI NAŢIONAL COTROCENI

Am putut să constat evoluția și transformările prin care a trecut viața la Curte: de la sobrietatea curții regelui Carol I, la deschiderea, exuberanța, strălucirea curții regelui Ferdinand, lucru care se datora și reginei Maria, personalității sale extraordinare, la izolarea curții regelui Carol al II lea, care era apropiat numai de cei care formau camarila regală în fruntea căreia se afla Elena Lupescu și revenim la cumințenia, bunul simț și chiar monotonia de la curtea regelui Mihai și acest lucru se datora în primul rând caracterelor celor doi, regele Mihai și regina Mamă Elena, dar și condițiilor interne și internaționale din acel moment.

La palatele regale erau bucătari francezi și germani

Odată cu trecerea timpului, bucătăria s-a înnoit continuu și constant, posibilitatea de a lansa moda în acest domeniu aparținând, bineînțeles, marilor familii regale. În acest context se încadra și familia regală a României, care urma preceptele bucătăriei franceze. La Curtea regelui Carol I, bucătar a fost, timp de trei decenii, francezul Papa Gillet. Castelul Peleș avea propriul bucătar-șef, acesta fiind, în 1892, Ignace Goldenberger. La Curtea regelui Ferdinand și-a desfășurat activitatea, tot vreme de trei decenii, germanul H. Edner, iar Iosif Strassman a fost bucătarul Curții regelui Carol al II-lea și al Curții regelui Mihai.

Imagine de arhivă din cartea ”Mese și meniuri regale” de Ștefania Dinu

DOUĂ MENIURI DE LA MASA REGALĂ

Ce s-a mâncat la masa festivă organizată cu ocazia inaugurării podului de la Cernavodă, opera inginerului Anghel Saligny

Podul a fost inaugurat la 14/26 septembrie 1895, în cadrul unor mari festivităţi la care a participat şi regele Carol I. După ce s-a bătut ultimul nit, un nit de argint, s-a zidit documentul inaugurării şi s-a celebrat serviciul religios. Ceremonia s-a încheiat cu un dejun fastuos, la care meniul servit a fost unul impresionat, alcătuit din: Hors d’oeuvre; Caviar; Supă de pasăre; Buşeuri à la Reine; Somon à la Regence; Filet de viţel à la Royale; Prepeliţă chaud-froid; Punch à la Romaine; Pui du Mans cu trufe; Salată à la Russe; Sparanghel cu sos olandez; Prăjitură à la Princesse, îngheţată și brânzeturi.

Ce s-a mâncat la Crăciunul din anul 1929

Meniul din seara de Ajun, 24 decembrie 1929, a fost: supă, carne rece de Crăciun – purceluș de lapte, curcan, jambon, carne prăjită și presată, carne de căprioară și de vițel, pateu de ficat de iepure și de căprioară, căpățână de porc mistreț, limbă de vacă, piftie de curcă și găină, sos Cumberland și muștar, spanac, plum-pudding și fructe.