Palatul Cotroceni, o emblemă a istoriei și culturii românești, ce servește în prezent drept reședință oficială a Președintelui României și sediu al Muzeului Național Cotroceni, și-a deschis porțile pentru public, în fiecare weekend, începând din 21 martie.

O bijuterie arhitecturală în inima Bucureștiului

Construcția inițială a Palatului Cotroceni datează din perioada 1679-1681, când domnitorul Șerban Cantacuzino a ridicat Mănăstirea Cotroceni pe Dealul Cotroceni, defrișând o parte din Codrii Vlăsiei. Așezământul monahal a inclus o biserică în stil brâncovenesc și reședința domnească.

Ulterior, la sfârșitul secolului al XIX-lea, pe locul mănăstirii, a fost construit actualul palat la inițiativa regelui Carol I, devenind reședința princiară pentru moștenitorul tronului, Ferdinand. Lucrările au fost realizate între 1893 și 1895, sub îndrumarea arhitectului francez Paul Gottereau, cel care a proiectat și alte edificii importante din România, precum Biblioteca Centrală Universitară.

În perioada interbelică, Palatul Cotroceni a fost modernizat și extins, devenind una dintre cele mai elegante reședințe regale din România. În timpul domniei regelui Ferdinand și a reginei Maria, palatul a fost îmbogățit cu elemente decorative în stil neoromânesc, reflectând gustul artistic al epocii.

După abdicarea regelui Mihai I în 1947, Palatul Cotroceni a fost naționalizat și utilizat ca sediu pentru diverse instituții comuniste. În 1977, după cutremurul devastator, clădirea a suferit pagube semnificative și a fost restaurată sub coordonarea arhitectului Nicolae Vlădescu. În 1991, odată cu revenirea la democrație, Palatul Cotroceni a devenit reședința oficială a Președintelui României. Totodată, o parte a palatului a fost transformată în Muzeul Național Cotroceni, deschis publicului. Astăzi, palatul îmbină elemente arhitecturale în stil brâncovenesc cu influențe europene moderne.

Muzeul Național Cotroceni

Muzeul Național Cotroceni a fost inaugurat în 1991 și oferă vizitatorilor o incursiune fascinantă în istoria României. Printre cele mai importante atracții ale muzeului se numără:

• Holul de onoare, decorat cu mozaicuri impresionante și coloane din marmură
• Salonul Ambasadorilor, unde au avut loc întâlniri semnificative de-a lungul istoriei
• Salonul Florilor, amenajat la îndemnul reginei Maria a României, inspirat de stilul Seccesion, anul 1900
• Salonul Mușatinilor, împodobit cu fresce ce ilustrează momente din istoria Moldovei
• Sala Unirii, utilizată pentru ceremonii oficiale și dineuri de stat
• Apartamentele regale, ce păstrează mobilierul original al regelui Ferdinand I și al reginei Maria.

Muzeul găzduiește și expoziții temporare de artă, istorie și patrimoniu cultural, contribuind la promovarea valorilor românești.

Începând din 21 martie 2025, a fost lansată inițiativa “Porți deschise la Palatul Cotroceni”, permițând accesul publicului în anumite zone ale complexului în zilele de vineri, sâmbătă și duminică, între orele 10:00 și 18:00, cu ultima intrare la ora 17:00. Accesul se face prin poarta principală a complexului, situată pe Bd. Prof. Dr. Gheorghe Marinescu, iar ieșirea se realizează pe la poarte de la intersecția Bulevardului Geniului cu Șos. Cotroceni.

Accesul în curtea palatului este gratuit, astfel că vizitatorii pot explora grădina Palatului Cotroceni, Platoul de Ceremonii, Platoul Baroc, Biserica Palatului Cotroceni și curțile interioare adiacente clădirilor Administrației Prezidențiale și Muzeului Național Cotroceni.

Pentru a vizita saloanele oficiale și Muzeul Național Cotroceni este necesară achiziționarea unui bilet. Prețurile variază între 40 și 70 de lei, cu reduceri de 75% pentru elevi și studenți și de 50% pentru pensionari.

Deschiderea Palatului Cotroceni pentru public reprezintă o oportunitate unică de a descoperi un monument istoric de o valoare inestimabilă. Vizitatorii pot explora atât spațiile exterioare, cât și interioarele deosebite ale palatului, conectându-se astfel cu o parte din istoria României.

Sursă foto: presidency.ro

„La începutul anilor 90, Muzeul Național Cotroceni aducea în peisajul artistic românesc un proiect ce își propunea susținerea și promovarea artei decorative sub toate formele sale, înscriindu-l în seria de evenimente culturale de tradiție cu succes la public, cunoscut  până astăzi sub numele de Salonul Național de Artă Decorativă.” – Liviu Sebastian Jicman, cuvânt introductiv, catalog Salonul Artelor Decorative, 2018.

În acest an, ajuns la a XXII-a ediție, Salonul Artelor Decorative este vernisat joi, 25 aprilie, în Spațiile Medievale, iar în cadrul secțiunilor deja consacrate, curatorii Cosmin Năsui și Georgiana Cozma propun două focusuri expoziționale speciale: un prim plan tematic dedicat familiilor din artele decorative din România și o primă elogiere expozițională retrospectivă dedicată artistului recent dispărut Vladimir Șerban Cioroiu (n.1951 – d. 2023).

„Focusul Continuități creative: familii în artele decorative din România aduce în atenția publicului preocupări și filiații artistice transmise între generații de părinți și copii care, într-o privire de durată asupra istoriei artelor, aduce argumente în plus asupra continuităților preocupărilor în artele decorative din România”, precizează un comunicat al muzeului Cotroceni.

Astfel, în cadrul secțiunii Famous, sunt prezentate pentru prima oară selecții din opera maestrului Dan Băncilă (n. 1943), alături de lucrări recente din creațiile celor doi copii ai săi, Alina și Mihai Băncilă. De asemenea, în cadrul aceleiași secțiuni, sunt prezentate, într-o manieră inedită, direcțiile și preocupările artistice ale lui David Leonid Olteanu (n. 1968), ale soției sale Maria Olteanu Cioată (n. 1969) și ale fiicei lor Sarah Olteanu (n. 1998).

Secțiunea Portfolio Room prezintă interviuri cu Dan Băncilă, David Leonid Olteanu și Maria Olteanu Cioată, realizate în cadrul seriei Documentarele Artelor Focului, produse de Modernism.ro. Interviurile îi înfățișează individual pe cei trei artiști în contextul atelierelor sau al expozițiilor și contribuie la cercetarea, documentarea și popularizarea preocupărilor artistice ale acestora, precizează organizatorii.

În secțiunea History este elogiată, în mod retrospectiv, activitatea artistului Vladimir Șerban Cioroiu, pentru a marca reperele necesare contextului de muzeificare a operei acestuia, iar secțiunea New Blood, continuând colaborarea fructuoasă dintre Salonul Artelor Decorative și Universitatea Națională de Arte București, cuprinde o selecție a celor mai merituoși tineri artiști, care sunt fie în an de studiu de licență, fie masteranzi sau doctoranzi de la UNArte, Facultatea de Arte Decorative și Design, Departamentele Arte Textile – Design Textil , Ceramică, Sticlă, Metal.

Secțiunea Focus MNC, introdusă pentru prima dată în 2023, revine și în ediția din 2024 a Salonului Artelor Decorative, aducând în atenția publicului o selecție de lucrări de artă decorativă aflate în patrimoniul Muzeului Național Cotroceni, fiind redate circuitului expozițional temporar creațiile unor artiști precum: Dan Băncilă (n. 1943), Oscar Han (1891-1975), Spiridon Georgescu (1887-1974).

Salonul Artelor Decorative, ediția 2024, poate fi vizitat, în perioada 26 aprilie – 23 iunie 2024, în cadrul turului complet al muzeului sau în cadrul turului expozițional, de marți până duminică, în intervalul orar 9.00-17.00, doar în baza unei programări prealabile, la adresa de e-mail vizitare@muzeulcotroceni.ro sau la numerele de telefon 021.317.31.07 / 0725.518.381.

Sursă foto: www.muzeulcontroceni.ro