Proiectul educațional „Matricea Românească în Școli – Dezbateri pentru Viitor” continuă să crească și începând cu anul 2025, își extinde activitățile la nivel național, dorind să ajungă în tot mai multe instituții de învățământ din România. Prin această inițiativă, ne dorim ca elevii să își dezvolte gândirea critică, abilitățile de comunicare și să participe activ la dezbateri pe teme relevante pentru societatea contemporană.

Pe 7 februarie 2025, în incinta Colegiului Economic „Maria Teiuleanu” din Pitești, a avut loc a șaptea ediție a acestui proiect. Elevii de clasa a XI-a au fost invitați să participe la o sesiune interactivă de dezbateri, concepută pentru a le stimula curiozitatea intelectuală și pentru a le oferi un cadru în care să își exprime opiniile într-un mod argumentat și structurat.

Evenimentul a fost organizat sub forma dezbaterilor socratice, o metodă didactică ce promovează dialogul deschis, analiza logică și explorarea ideilor din multiple perspective. Elevii au avut ocazia să își dezvolte abilitățile de argumentare și să învețe să respecte și să înțeleagă punctele de vedere ale colegilor lor. Schimbul activ de idei a creat o atmosferă dinamică, transformând dezbaterea într-o experiență de învățare captivantă.

Coordonarea sesiunii a fost asigurată de Luca Onica și Ispas Andrei Gabriel, reprezentanți ai Asociației Culturale Matricea Românească. Sub îndrumarea lor, elevii au fost provocați să își folosească gândirea critică, să colaboreze eficient și să își exprime ideile într-un mod clar și convingător. Atmosfera deschisă și constructivă a permis fiecărui participant să se implice activ în discuții și să își depășească limitele în exprimare.

Mulțumim Colegiului Economic „Maria Teiuleanu” pentru găzduire și sprijinul acordat organizării acestui eveniment. Extinderea acestui proiect la nivel național reprezintă un pas important în formarea unor tineri pregătiți să facă față provocărilor societății moderne, contribuind astfel la dezvoltarea unui viitor bazat pe educație, dialog și gândire critică.

O paradă a florilor a deschis, pe 19 aprilie, ediția din acest an a “Simfoniei lalelelor”, tradiționala expoziție internațională dendro-floricolă de la Pitești. „Sunt fericit că „Simfonia lalelelor” a reușit să înscrie Piteștiul pe meridianele lumii ca oraș în care se creează, se dezvoltă frumosul, cu multiple avantaje”, a declarat, în cadrul ceremoniei din centrul orașului, dr. Ing. Ilarie Isac, cel care, în anul 1978, a fost inițiatorul primei ediții a „Simfoniei Lalelelor”.

Rădăcinile sunt chiar mai adânci, citim pe site-ul evenimentului – “27 noiembrie 1972 – o zi mohortă de toamnă în care la Pitești s-au adus, spre a fi plantați în centrul orașului, 3.000 de bulbi de lalele și 100 de zambile. Aceștia proveneau de la un floricultor amator, Weill Alois, din Arad, și de la piața de flori din Oradea. Nimeni nu s-a gândit atunci că acea zi va însemna pentru Pitești un destin, acela de a deveni în scurt timp un oraș al florilor, căruia de nenumărate ori i s-a spus Olanda României.” În anul următor, din bulbi au ieșit splendidele flori de primăvară, marcând debutul floricultorilor și peisagiștilor piteșteni privind cultura florilor bulboase.

Achiziționarea de bulbi și bulbili a continuat în următorii ani, 1975-1976, ajungându-se la un număr de 58.000 lalele, 1.000 narcise, 1.000 muscari, 100 crocus și 250 zambile. S-a reușit plantarea unei colecții de lalele cuprinzând 58 de soiuri din toate grupele floricole în așa fel ca înflorirea lor să înceapă la 20 martie și să se termine în jurul datei de 20 mai. Colecția alcătuită pe principiile arhitecturii peisagere a fost o mare reușită prin armonia figurilor geometrice, cromatică, succesiunea perioadelor de înflorire și combinația lalelelor cu elemente de fundal ca miozotis, pansele și bănuței, notează site-ul menționat, potrivit căruia, “în primăvara anului 1977 s-a realizat cea mai frumoasă cultură de lalele, narcise, zambile, crocus și muscari. În aceeași perioadă s-a desfășurat în sala sporturilor din oraș o consfătuire cu toți oficialii județului de la nivel județean până la nivel comunal. Au participat mii de deputați din tot județul Argeș. Cum era obiceiul timpului, au fost invitați toți conducătorii întreprinderilor și instituțiilor județene, printre care și directorul Trustului Pomiculturii Mărăcineni-Pitești, dr. ing. Ilarie Isac. Proaspăt locuitor al Piteștiului, sosit în primăvara aceluiași an pentru a prelua funcția amintită, domnul Ilarie Isac a fost profund impresionat de explozia florală de lumină și culoare din centrul orașului, de ineditul ei și s-a gândit că realizarea edililor de aici trebuie aflată de toată țara. Participând neimplicit la consfătuire, s-a gândit la o posibilă expoziție de flori căruia i-a dat un nume, „Simfonia lalelelor”.”

La începutul anului 1978 s-a hotărât de către factorii decizionali ai primăriei ca prima ediție a acestei manifestări să aibă loc în primăvară și să cuprindă o expoziție națională de flori și un simpozion pe tema „Integrarea florilor în viața oamenilor” – o idee temerară dat fiind că o asemenea expoziție de mare anvergură nu se mai organizase din 1967 la Timișoara.

Pentru evenimentul din acest an, desfășurat timp de trei zile, au fost plantați 460.000 de bulbi de lalea din 90 de soiuri, dintre care 200.000 în Parcul Lunca Argeșului, unde a fost amplasat pavilionul expozițional, dar și grădinile amenajate de elevi, atelierele de creație și design floral, expoziția florală în aer liber și târgul de flori.

Anul acesta, în premieră pentru orașul lalelelor, în perioada Simfoniei a fost lansat biletul unic „Pitești museum pass”, care a oferit turiștilor acces la o serie de muzee din Pitești și din zona metropolitană, un bun prilej pentru a descoperi bogăția culturală și istorică a orașului.

Desfășurată între 19 și 21 aprilie, ediția cu numărul 47 a “Simfoniei Lalelelor” a inclus spectacole folclorice, ateliere de creație pentru copii, un concert susținut de Orchestra Simfonică a Filarmonicii Pitești, un simpozion tehnico-științific și un recital extraordinar susținut de Irina Rimes și formația Zdob și Zdub pe scena în aer liber din Parcul Lunca Argeșului.

„Simfonia Lalelelor” reunește în fiecare an sute de producători de flori și plante ornamentale din țară și străinătate. 2020 și 2021 sunt singurii ani în care, din cauza restricțiilor impuse de pandemie, evenimentul nu a fost organizat.

Sursă foto: www.simfonialalelelor.ro

Eveniment educativ-cultural (9-16 mai 2022)

Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu împreună cu Fundația Culturală Memoria (https://www.revistamemoria.ro/) și Muzeul Ororilor Comunismului în România (https://www.facebook.com/mocr.romania/) își propun să îl readucă în atenția publicului pe Toma Arnăuțoiu (1921-1959), liderului Grupului de rezistență anticomunistă de la Nucșoara (jud. Argeș), cu ocazia centenarului nașterii sale.

Evenimentul cuprinde:

– un spectacol de proză și poezie din literatură de detenție și muzică – Cântecul Memoriei (Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu – vioară și Cristina Chirvasie – recitator) – 30 min

– filmul Toma Arnăuțoiu, aripa din stâncă (r. Cristina Chirvasie, 2021) – 35 min.

– discuții.

Proiectul (demarat în 2021) are un caracter educațional și se adresează tuturor celor interesați de istoria recentă/istoria comunismului în România, indiferent de vârstă.

În 2022 evenimentele vor avea loc după următorul program:

Pitești, 9 mai, ora 13, Filarmonica Pitești, Calea București, nr. 2 – intrarea liberă.

Parteneri locali: Fundația Culturală Memoria – Filiala Argeș, Filarmonica Pitești, Memorialul Închisoarea Pitești.

Drobeta-Turnu Severin, 10 mai, ora 11, Palatul Culturii „Teodor Costescu”, Bulevardul Carol I, nr. 4 – intrarea liberă.

Parteneri locali: Asociația Foștilor Deținuți Politici din România – Filiala Mehedinți, Asociația Act Integration, Palatul Culturii „Teodor Costescu”, Primăria Municipiului Drobeta-Turnu Severin, Inspectoratul Școlar Județean Mehedinți, Colegiul Național „Traian”, Biblioteca Județeană „I.G. Bibicescu”.

Timișoara, 11 mai, ora 11, Casa Adam Müller Guttenbrunn, Strada Gheorghe Lazăr, nr. 10-12 – intrarea liberă.

Parteneri locali: Asociația Memorialul Revoluției din 16-22 Decembrie 1989, Forumul Democrat al Germanilor din Timișoara, Casa Adam Müller Guttenbrunn,

Oradea, 12 mai, ora 17, Muzeul Țării Crișurilor, Calea Armatei Române, nr. 1/A – intrarea liberă.

Parteneri locali: Muzeul Țării Crișurilor – Complex Muzeal, Asociația „Cei 40 de Mucenici”.

Cluj-Napoca, 13 mai ora 13, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, Str. Clinicilor, nr. 2, Sala „Ioan Mușlea” – intrarea liberă.

Parteneri locali: Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, Facultatea de Istorie și Filosofie, Institutul de Istorie Orală.

Făgăraș, 14 mai, ora 17, Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, Strada Mihai Viteazul, nr. 1, Sala Dietei – intrarea liberă.

Parteneri locali: Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, Institutul de Cercetare Făgăraș.

Brașov, 15 mai, ora 15, Aula Universității „Transilvania”, Str. Iuliu Maniu, nr. 41A – intrarea liberă.

Parteneri locali: Universitatea „Transilvania” Brașov, Muzeul Județean de Istorie

București, 16 mai, ora 16, Filarmonica „George Enescu”, Strada Benjamin Franklin 1-3, Sala Mică a Ateneului Român – intrarea pe bază de invitație.

Partener local: Filarmonica „George Enescu”.

Toma Arnăuțoiu a fost ofițer de cavalerie și a luptat în cel de al Doilea Război Mondial pe frontul de vest (1944-1945), fiind grav rănit în luptele din Ungaria. Revenit în activitate a făcut parte din Regimentul de Gardă Călare al Palatului Regal. După instaurarea regimului comunist, deși decorat pentru faptele sale pe front, pe criterii politice, a fost trecut în rezervă în 1947. Între 1949-1958 a fost liderul Grupului de rezistență de la Nucșoara, care a acționat în sudul Munților Făgăraș. A fost arestat de Securitate, împreună cu ultimii supraviețuitori ai grupului, condamnat la moarte și executat, împreună cu fratele său, Petre, și alți 14 condamnați, la 18 iulie 1959, în închisoarea Jilava.

Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu, violonistă, este fiica locotenentului Toma Arnăuțoiu, liderul Grupului de partizani anticomuniști din comuna Nucșoara, și a Mariei Plop, singura femeie din acest grup care a rezistat în munți peste 9 ani. A studiat vioara la Conservatorul din București, devenind conferențiar universitar doctor al acestei universități. A fost violonistă în Orchestra Filarmonicii George Enescu din București. A susținut concerte și recitaluri în România, Italia, Germania și Anglia.

Preocupată de istoria recentă a României, este din anul 2002 cercetător acreditat la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). A susținut conferințe pe temele cercetărilor sale în țară și străinătate și comunicări la simpozioane internaționale de istorie recentă.

Este autoarea mai multor volume printre care: Toma Arnăuțoiu – Grupul de la Nucșoara (documente ale anchetei, procesului, detenției); Muzicieni români – biografii ascunse în arhive; Sergiu Celibidache privit prin cortina de fier; Rezistența anticomunistă de la Nucșoara – Portrete de familii. Constantin Silvestri – biografie necunoscută. Este, de asemenea, creatoarea site-urilor: www.tomaarnautoiu.ro; www.eroinenucșoara.ro; www.muzicieni-in-arhive.ro.

Cristina Chirvasie, regizor și producător de filme documentare, scenarist și scriitor. În 2016 a inițiat proiectul cultural și educațional Revoluția Modelelor (www.revolutiamodelelor.ro) în cadrul căruia coordonează o colecție, editată de Editura Fundației Culturale Memoria, ce conține transcrierea integrală a interviurilor realizate cu ocazia filmărilor din acest proiect. Antidot la zadar și Omul-aripă sunt titlurile volumelor apărute până în acest moment.

A fost realizator al Societății Române de Televiziune (TVR), director de programe al Televiziunii Senso TV, director de film al Televiziunii PAX TV și colaborator al Societății Române de Radiodifuziune, Centrului de Studii în Istorie Contemporană (CSIC), al Asociației pentru educație Teofor și Casei de producție Vertical Film. Este membru al Uniunii Teatrale din România (UNITER).

Pentru detalii: revistamemoria@gmail.com.