Palatul Cotroceni, o emblemă a istoriei și culturii românești, ce servește în prezent drept reședință oficială a Președintelui României și sediu al Muzeului Național Cotroceni, și-a deschis porțile pentru public, în fiecare weekend, începând din 21 martie.

O bijuterie arhitecturală în inima Bucureștiului

Construcția inițială a Palatului Cotroceni datează din perioada 1679-1681, când domnitorul Șerban Cantacuzino a ridicat Mănăstirea Cotroceni pe Dealul Cotroceni, defrișând o parte din Codrii Vlăsiei. Așezământul monahal a inclus o biserică în stil brâncovenesc și reședința domnească.

Ulterior, la sfârșitul secolului al XIX-lea, pe locul mănăstirii, a fost construit actualul palat la inițiativa regelui Carol I, devenind reședința princiară pentru moștenitorul tronului, Ferdinand. Lucrările au fost realizate între 1893 și 1895, sub îndrumarea arhitectului francez Paul Gottereau, cel care a proiectat și alte edificii importante din România, precum Biblioteca Centrală Universitară.

În perioada interbelică, Palatul Cotroceni a fost modernizat și extins, devenind una dintre cele mai elegante reședințe regale din România. În timpul domniei regelui Ferdinand și a reginei Maria, palatul a fost îmbogățit cu elemente decorative în stil neoromânesc, reflectând gustul artistic al epocii.

După abdicarea regelui Mihai I în 1947, Palatul Cotroceni a fost naționalizat și utilizat ca sediu pentru diverse instituții comuniste. În 1977, după cutremurul devastator, clădirea a suferit pagube semnificative și a fost restaurată sub coordonarea arhitectului Nicolae Vlădescu. În 1991, odată cu revenirea la democrație, Palatul Cotroceni a devenit reședința oficială a Președintelui României. Totodată, o parte a palatului a fost transformată în Muzeul Național Cotroceni, deschis publicului. Astăzi, palatul îmbină elemente arhitecturale în stil brâncovenesc cu influențe europene moderne.

Muzeul Național Cotroceni

Muzeul Național Cotroceni a fost inaugurat în 1991 și oferă vizitatorilor o incursiune fascinantă în istoria României. Printre cele mai importante atracții ale muzeului se numără:

• Holul de onoare, decorat cu mozaicuri impresionante și coloane din marmură
• Salonul Ambasadorilor, unde au avut loc întâlniri semnificative de-a lungul istoriei
• Salonul Florilor, amenajat la îndemnul reginei Maria a României, inspirat de stilul Seccesion, anul 1900
• Salonul Mușatinilor, împodobit cu fresce ce ilustrează momente din istoria Moldovei
• Sala Unirii, utilizată pentru ceremonii oficiale și dineuri de stat
• Apartamentele regale, ce păstrează mobilierul original al regelui Ferdinand I și al reginei Maria.

Muzeul găzduiește și expoziții temporare de artă, istorie și patrimoniu cultural, contribuind la promovarea valorilor românești.

Începând din 21 martie 2025, a fost lansată inițiativa “Porți deschise la Palatul Cotroceni”, permițând accesul publicului în anumite zone ale complexului în zilele de vineri, sâmbătă și duminică, între orele 10:00 și 18:00, cu ultima intrare la ora 17:00. Accesul se face prin poarta principală a complexului, situată pe Bd. Prof. Dr. Gheorghe Marinescu, iar ieșirea se realizează pe la poarte de la intersecția Bulevardului Geniului cu Șos. Cotroceni.

Accesul în curtea palatului este gratuit, astfel că vizitatorii pot explora grădina Palatului Cotroceni, Platoul de Ceremonii, Platoul Baroc, Biserica Palatului Cotroceni și curțile interioare adiacente clădirilor Administrației Prezidențiale și Muzeului Național Cotroceni.

Pentru a vizita saloanele oficiale și Muzeul Național Cotroceni este necesară achiziționarea unui bilet. Prețurile variază între 40 și 70 de lei, cu reduceri de 75% pentru elevi și studenți și de 50% pentru pensionari.

Deschiderea Palatului Cotroceni pentru public reprezintă o oportunitate unică de a descoperi un monument istoric de o valoare inestimabilă. Vizitatorii pot explora atât spațiile exterioare, cât și interioarele deosebite ale palatului, conectându-se astfel cu o parte din istoria României.

Sursă foto: presidency.ro

Cunoscută de cei mai mulți sub numele Crucea de pe Caraiman, Crucea Eroilor Neamului este unul dintre monumentele emblematice ale României. Simbol al sacrificiului și al patriotismului, monumentul a fost construit în memoria eroilor români căzuți în Primul Război Mondial. Situată la o altitudine de 2.291 m, pe vârful Caraiman, crucea este inclusă în Cartea Recordurilor.

În memoria soldaților români

La inițiativa regelui Ferdinand I și a Reginei Maria a României, Crucea a fost construită în perioada 1926 – 1928, sub coordonarea a doi arhitecți români. Cu o structură de oțel poziționată într-un loc greu de accesat, transportul materialelor a fost dificil, fiind nevoie de un efort logistic impresionant, la care au participat muncitori locali.

În 1928 Crucea Eroilor Neamului a fost inaugurată oficial, fiind un monument ridicat în memoria soldaților români care și-au pierdut viața pe front, în Primul Război Mondial, în special cei care au luptat în bătăliile din trecătorile muntoase din Munții Carpați.

Caracteristicile tehnice ale monumentului sunt impresionante – Crucea are o înălțime de 39,5 metri, iar brațele au câte 7 metri fiecare. Este realizată din oțel și se estimează că ar avea o greutate de aproximativ 300 de tone. În prezent, este luminată cu LED-uri, oferind o imagine spectaculoasă în timpul nopții, înainte fiind iluminată cu 120 de becuri alimentate de o centrală electrică locală. Locul în care Crucea este amplasată și dimensiunile sale speciale fac ca monumentul să fie unul dintre cele mai remarcabile de acest tip din lume.

Crucea se află pe Vârful Caraiman și este vizibilă din Valea Prahovei. Priveliștea pe care monumentul o oferă este una panoramică, cu Munții Bugeci și Valea Prahovei în fața privirilor vizitatorilor.

Recunoaștere – Cartea Recordurilor Guiness

În 2014, monumentul a fost oficial recunoscut de Cartea Recordurilor drept cea mai înaltă cruce metalică din lume amplasată pe un vârf montan. Recunoașterea confirmă valorile arhitecturale și simbolice, subliniind unicitatea monumentului atât din punct de vedere istoric, cât și tehnic. Recordul a fost stabilit pentru faptul că aceasta este cea mai înaltă structură de cruce amplasată la o altitudine atât de mare, care nu doar că impresionează prin dimensiuni, ci și prin rezistența ei la condițiile meteorologice extreme din zona montană.

Cum ajungem la Crucea Caraiman?

De-a lungul timpului, Crucea Eroilor Neamului a devenit un important loc de pelerinaj. Accesul la monument se face fie pe jos, prin trasee montane, fie cu telecabina, ceea ce atrage anual mii de turiști dornici să admire peisajele spectaculoase din Munții Bucegi și să admire spectaculosul monument. În ceea ce privește traseele montane care duc spre Crucea Caraiman, există trasee de dificultate variabilă. Unul dintre cele mai cunoscute pornește din stațiunea Bușteni și trece prin Cabana Babele.

După mai multe decenii în care crucea s-a degradat din cauza condițiilor meteo aspre, în 2016 a fost demarat un amplu proces de restaurare și modernizare a monumentului. În cadrul acestui proces, a fost recondiționată structura metalică, a fost consolidat soclul și a fost modernizat sistemul de iluminare. Lucrările au fost finalizate în 2021.

Sursă foto: www.ziarullumina.ro