Muzeul Satului Bănățean din Timișoara va înregistra marca “Țăranul Smart” la OSIM, într-un demers cultural menit să promoveze comportamentul sustenabil și inteligent al țăranului bănățean, anunță AGERPRES. Prin această acțiune, instituția culturală dorește să sublinieze valorile tradiționale ale satului românesc și să le transmită din generație în generație, într-un context în care concept precum economic circular și risipa alimentară devin tot mai relevante în societatea contemporană.

Țăranul smart, un exemplu de sustenabilitate

Mărca Țăranul Smart face referire la comportamentul țăranului bănățean tradițional, care a învățat să trăiască în armonie cu natura, să drămuiască resursele și să valorifice fiecare element din gospodăria sa. Camelia Burghele, etnolog și antropolog cultural la Muzeul Satului Bănățean, subliniază faptul că țăranul bănățean a fost întotdeauna un exemplu de eficiență și sustenabilitate, începând de la utilizarea materialelor uzate pentru a crea obiecte utile, până la conservarea alimentelor pentru întreaga familie pe parcursul anului.

Un exemplu emblematic în acest sens este șpaisul (cămara de alimente) din fiecare gospodărie, care reprezenta un loc valoros pentru întreaga comunitate. În perioada specifică sacrificării porcului de Ignat, întreaga familie se implica activ în procesul de conservare a cărnii, astfel proviziile să fie suficiente pentru întregul an. Acest comportament orientat spre economie și atent la resurse face ca țăranul bănățean să fie considerat astăzi țăranul smart – o persoană care își administrează resursele în mod eficient, fără a face risipă.

Cultura puținului

Într-o eră globalizată, în care risipa alimentară și consumul excesiv sunt teme tot mai discutate, țăranul smart devine un simbol al culturii puținului. Această cultură a puținului nu înseamnă doar economisire, ci și o modalitate de a trăi în mod echilibrat, valorificând fiecare resursă disponibilă. Camelia Burghele afirmă că, spre deosebire de stilul de viață modern, unde risipa este adesea o realitate, în satul tradițional bănățean nu există conceptul de aruncat. “Totul este reutilizat sau dat mai departe, iar acest comportament ar trebui să fie exemplu pentru noi, cei din societatea urbană”, a explicat Burghele pentru AGERPRES.

Acest comportament inteligent al țăranului bănățean, care respectă resursele naturale și valorifică fiecare element, este în perfectă concordanță cu principiile sustenabilității și economiei circulare promovate astăzi pe plan european și global. În acest context, Muzeul Satului Bănățean își propune să transforme țăranul smart într-un simbol cultural recunoscut la nivel european, care să evidențieze importanța comportamentului responsabil față de natură și resurse.

Borco Ilin, muzeograf la Muzeul Satului Bănățean, a explicat pentru AGERPRES faptul că țăranul smart reprezintă o marcă identitară pentru Banat, un concept care reflectă nu doar valorile tradiționale ale regiunii, ci și spiritul de adaptare și inovație al țăranului bănățean. Acesta consideră că rolul muzeului este să fie păstrătorul patrimoniului imaterial și să ajute la reconstituirea memoriei colective a satului tradițional.

“Este esențial să găsim un nume adecvat pentru acest loc, pentru această cultură a puținului, care a fost transformată într-un adevărat stil de viață de țăranul bănățean. Țăranul Smart este o denumire care reflectă perfect această inteligență a celui care a învățat să facă mai mult cu mai puțin, să conserve și să aprecieze ceea ce are”, a afirmat Borco Ilin.

Multiculturalitate

Un alt aspect semnificativ al Muzeului Satului Bănățean este promovarea multiculturalității regiunii Banat, un loc unde etniile au conviețuit pacific și au împărtășit din tradițiile lor. MSB reflectă această diversitate prin colecțiile sale, care includ gospodării specifice diverselor grupuri etnice, cum ar fi slovacii, nemții, sârbii și maghiarii, dar și prin Aleea etniilor, un loc emblematic care reunește tradițiile fiecărei comunități.

Astfel, Muzeul Satului Bănățean îmbină atât conservarea valorilor tradiționale, cât și promovarea unui comportament sustenabil, în conformitate cu tendințele actuale de protejare a mediului și reducere a risipei. Țăranul Smart devine astfel nu doar un concept local, ci un model de urmat pentru întreaga Europă.

Sursă foto: www.muzeulsatuluibanatean.ro

 „Cum va fi lumea ta peste 10 ani?” este exercițiul de imaginație pe care ASAP România, programul de responsabilitate socială al Fundației The Institute, l-a propus liceenilor din România, printr-o cercetare calitativă inițiată în luna iunie 2024, pentru a afla perspectiva lor asupra sustenabilității, a mediului educațional și a viitorului.

Cercetarea s-a desfășurat prin focus grupuri cu elevi din 10 licee din 5 orașe din România, câte două per oraș, unul cu Ambasador ASAP, implicat așadar în acțiunile de informare și conștientizare pe care programul ASAP le dezvoltă din 2019 încoace în școlile din țară, și unul fără, și au fost analizate diferențele și similitudinile dintre cele două categorii de elevi. Cea mai importantă concluzie privind acest aspect e că elevii care participă la programe de educație pentru sustenabilitate sunt mai conștienți de problemele de mediu și de impactul acestora asupra planetei; ei învață, de asemenea, și să analizeze aceste probleme din mai multe perspective și să dezvolte soluții creative și durabile.

Răspunsurile adolescenților în urma acestui studiu sunt un reper important pentru instituțiile de învățământ, profesori sau reprezentanții administrativi și de mediu ca să înțeleagă motivația și așteptările elevilor în următorii 10 ani, să încerce să îi ajute în demersul lor de a ocroti mediul și de a-și construi un viitor frumos, așa cum merită.

„Programul ASAP reprezintă o investiție în viitorul comunității. Punem pe primul loc educația pentru sustenabilitate și ne bucurăm să vedem un interes semnificativ din partea elevilor pentru acțiunile noastre. Vom ține cu siguranță cont de rezultatele studiului în ce privește ce avem noi, ca program, de făcut pe mai departe, cum ar fi că elevii au nevoie de recompense concrete pentru a se implica activ în acțiunile pe care le organizăm pentru ei. Ne dorim, de asemenea, ca toți partenerii noștri să se implice pe atât pe cât își doresc tinerii; ei consideră, de exemplu, că implicarea școlii e esențială pentru succesul implementării acțiunilor noastre în instituțiile de învățământ de care ei aparțin”, a precizat Mihaela Tutunaru, coordonator program ASAP.

„Vom fi generațiile care vor lua decizii informate”

Elevii au fost întrebați despre cum își imaginează lumea și propria lor viață peste 10 ani. Răspunsurile au variat, dar multe au inclus dorința de a avea meserii flexibile care să le permită să călătorească și să exploreze lumea. IT-ist, scenograf, istoric de artă, profesor, veterinar, psiholog și avocat sunt doar câteva exemple de profesii menționate de ei. Unii și-au exprimat dorința de a se întoarce în școlile lor pentru a contribui la educația viitoarelor generații: „Eu vreau să devin informatician ca să am program flexibil să continui cu echitația și să călătoresc” sau „Vreau să am o casă a mea, un job care să-mi facă plăcere, poate în istoria artei sau ca profesor” sunt printre răspunsurile elevilor parte din cercetare.

Mai mult, elevii știu cât de important e să trăiască într-o lume mai verde și mai curată și sunt dispuși să se implice în acțiuni de reciclare și de sustenabilitate: „Vom fi generațiile care vor lua decizii informate”. Ei au și propus o serie de acțiuni care ar trebui implementate de administrațiile și comunitățile locale pentru ca orașele să fie mai sustenabile. Printre propuneri, se numără participarea activă la consultări publice, informări etc. în relație cu consiliile locale, educație pentru reciclare în școli, în familie sau comunitate, extinderea spațiilor verzi, existența traseelor dedicate bicicliștilor, coșuri de gunoi în toate cartierele, chiar și în cele de la periferie, mai multe posibilități de reciclare și sancțiuni pentru aruncatul gunoiului în locuri neamenajate.

Elevii speră la schimbări majore în sistemul de educație și în atitudinea profesorilor

Din cercetarea realizată de echipa ASAP România rezultă că elevii au viziuni atât optimiste, cât și pesimiste despre cum va arăta școala în viitor. Cei mai optimiști speră la schimbări majore în sistemul de educație, inclusiv în ceea ce privește atitudinea profesorilor și dotările școlare. Iată câteva dintre perspectivele adolescenților chestionați: „Școala viitorului trebuie să se adapteze la nevoile elevilor și să preia modele din nordul Europei”, „Am vrea să fie predare modernă, nu să ni se dicteze sau să se scrie pe tablă”, „Să avem materii opționale din care să putem alege ce ne place și ce credem că ni se potrivește”.

La momentul actual, principalele nemulțumiri ale elevilor legate de școală se referă la programul lung, lipsa timpului liber, a unor materii relevante, dotările deficitare sau programa. La plusuri, ei au amintit activitățile extrașcolare diverse, profesorii inspiraționali, atmosfera prietenoasă, mobilitatea educațională, prin participarea în programe precum Erasmus, sau dreptul la opinie.

Informațiile colectate prin intermediul cercetării subliniază importanța integrării programelor de sustenabilitate și spirit civic în școli, pentru a dezvolta generații de tineri responsabili și informați. Elevii vor să se implice în acțiuni de sustenabilitate, doresc schimbări în sistemul educațional, real conectat la nevoile lor, și visează la o lume mai bună, echilibrată între tehnologie și natură.

Toate informațiile rezultate în urma cercetării desfășurate de echipa ASAP România se pot consulta integral aici –  https://asap-romania.ro/studiu-cum-va-fi-lumea-ta-peste-10-ani/

Studiul include și recomandări extrem de relevante pentru școli, profesori și elevi.

***

Parteneri media: Ambasada Sustenabilității în România, Rock FM.

***

Despre ASAP România

ASAP (Armata Selectării Atente a Plasticului) este un program de responsabilitate socială inițiat de Fundația The Institute, care urmărește să genereze schimbare în comportamentul adolescenților față de plastic, de la utilizare la colectare separată și reciclare. Obiectivul ASAP este acela de a contribui activ la promovarea educației pentru mediu în rândul publicului țintă și de a crea cea mai mare infrastructură unitară pentru colectarea separată a deșeurilor în vederea reciclării în toate școlile din România. În prezent, programul e activ în peste 1.600 de școli din 36 de localități și municipii reședință de județ din România, informațiile despre colectare separată și reciclare ajungând la peste jumătate de milion de elevi din ciclurile preuniversitare.

ASAP este un program susținut de Lidl România, care contribuie la obiectivele strategiei REset Plastic a Grupului Schwarz, din care retailerul face parte. Strategia REset Plastic cuprinde cinci zone de acțiune – de la evitarea folosirii plasticului în ambalaje și regândirea designului acestora, la reciclare și acțiuni de ecologizare, până la inovare și educare în domeniu.