Liviu Drăghici, profesorul care a plecat din corporație și a înființat o cafenea-bibliotecă

14 aug. 2025

Liviu Drăghici are puțin peste 40 de ani. Opt ani a lucrat într-o corporație înainte de a deveni profesor. În 2016 s-a reorientat, iar de atunci și până acum a avut parte și de o recunoaștere la nivel național în interiorul Proiectului Merito.

Deține o cafenea-bibliotecă și e cofondator al Asociației Ai Carte. Mulțumirile sunt sufletești și nu financiare, iar asta e tot ce contează. Ba nu, timpul e iarăși prețios pentru el având în vedere că acasă are rolul de tată. Lecții de viață a primit și în multinațională, dar nici în jurul elevilor nu se opresc. Să-i dăm cuvântul!

Ați îmbrățișat să fiți profesor, să aveți același limbaj cu cel al elevilor. Cum v-a transformat meseria de profesor?

Chiar dacă am venit din mediul privat, adaptarea la lucrul cu elevii n-a fost chiar așa dificilă. Echipa pe care am coordonat-o în Vodafone era compusă din tineri, deci cumva eram obișnuit. Și m-a ajutat si faptul că știam ce așteaptă piața muncii de la ei și puteam să le dau exemple concrete. În felul ăsta mi-a fost mai ușor să îi atrag, să le captez atenția. Acum datorită lor am devenit mai calm și mi-am perfecționat abilitățile de a explica. Folosesc mai mult analogiile, simulările, jocurile de rol, comparativ cu multinaționala unde puneam accent mai mult pe prelegere.

Fiecare dintre noi avem câte un reper în jurul căruia guvernăm. Cine a fost cea sau cel care v-a inspirat pe plan profesional?

Lista e extrem de lungă. Am avut profesori care mi-au plăcut și în liceu și în facultate. Și am și acum profesori pe care îi apreciez și încerc să „fur” câte ceva de la ei. Am avantajul că sunt profesor asociat la Universitatea Petrol-Gaze Ploiești și membru în comunitatea MERITO și am multe exemple pozitive care mă motivează să fiu mai bun și de la care mă inspir. Nu o să dau nume că sigur uit pe cineva și ar fi nedrept. Dar e important sa avem modele, să ne putem inspira de la alții sau să ne putem consulta cu ei.

Comparativ cu multinaționala, învățământul pune prea puțin accent pe lucrul în echipă. Mulți profesori nu văd beneficiile colaborării.

Evoluăm prin educație. Ce v-a fost transmis în interiorul familiei și de care considerent ați ținut cont în permanență?

Motto-ul acesta e cel după care mă ghidez. Nu mi-a fost neapărat transmis verbal în familie dar, având câteva probleme de ordin fizic în copilărie, am înțeles repede că educația e cam singurul domeniu în care aș putea excela. Sunt unii care zic că am un IQ peste medie, dar eu cred mai mult în muncă decât în talent.

Care a fost momentul când v-ați decis să fiți bucată din sistemul educațional?

Când am constatat că din cauza navetei Ploiești-București îmi văd copilul mai mult dormind. Învățământul m-a atras dintotdeauna, dar salariul era de trei ori mai mic decât în multinațională. Însă la un moment dat, când datorită economiilor aveam un fond consistent de siguranță am decis că e momentul să fac ceva și pentru mine.

Din corporație, la catedră. Ușor sau greu a fost acest pas?

Aș spune „interesant”. În învățământ recompensele sunt mai mici, nu există aceeași orientare către performanță, perfecționarea e mai mult de formă (pentru puncte si adeverințe nu pentru a te dezvolta la modul real), lucrul în echipă se întâmplă rar, birocrația e multă și în general inutilă, iar digitalizarea e doar ca să fie bifată.

Am mai multă autonomie, mai mult timp pentru scris si alte proiecte, mai multe satisfacții de ordin emoțional. Si am câștigat si 3 ore în fiecare zi având in vedere că nu mai fac naveta.

Ba nu pasul a fost greu, presupun, ci perioada până v-ați obișnuit cu modul nou de viață. Ce-mi puteți mărturisi?

În primul an, obișnuit cu viteza din multinațională mă frustra cât de greu se mișcau lucrurile. Iar rezistența la schimbare e foarte mare în învățământ. Cu asta nu cred că m-am obișnuit nici acum după 9 ani.

Ce ați luat din corporație și ați dus la catedră?

Multe. În primul rând modul de a da feedback. În al doilea rând, faptul că îi văd pe elevi ca fiind partenerii mei, nu în tabăra adversă. În al treilea rând multe exemple, jocuri de rol și studii de caz pe care le folosesc la clasă. În al patrulea rând, orientarea spre performanță. Apreciez efortul, dar efortul fără rezultate e zbatere în van. Și cred că cel mai important lucru e că îmi creez singur oportunitățile si nu aștept să vină cineva să îmi dea, să îmi facă. Încerc până reușesc. Folosesc „cum aș putea?” în locul lui „Nu pot”.

Ați declarat „ca strategie de predare la școală, la toate clasele – de la a IX-a până la a XII-a, inclusiv la școala profesională –, plec de la cum ar trebui să fie absolvenții pentru companii ca Vodafone sau pentru cafenea”. Și cum ar trebui să fie pe înțelesul nostru?

Sunt câteva valori și comportamente care nu se vor demoda niciodată. Punctualitatea, responsabilitatea, proactivitatea, perseverența, reziliența, dorința de a te dezvolta, disponibilitatea de a lucra în echipă și lista ar putea să continue. Teoria le-o explic eu. Dar motivația si entuziasmul trebuie să vină de la ei.

Schimbarea pleacă de la nivel micro sau macro, domnule profesor?

Știu ca răspunsul meu nu e cel pe care îl așteptați și nu va fi pe placul multora. Dar cred că la nivel individual schimbarea ține de tine ca persoană. Nu va veni niciun ministru și niciun inspector să îți ofere condiții mai bune. Dacă e ceva ce nu îți place, poți schimba. Inclusiv job-ul. Atitudinea asta de om care își plânge de milă sau blamează totul, nu ajută la nimic. Mai bine faci altceva ce te face fericit.

Și nu cred nici în schimbarea de sus în jos. Pentru că mulți profesori sunt rezistenți la schimbare. Avem table inteligente, dar câți le folosim? Vrem să se schimbe părinții, vrem să se schimbe elevii (de fapt să fie cum erau pe vremuri), vrem să se schimbe miniștri, dar noi nu suntem dispuși să facem lucrurile diferit.

Despre
Ultimele Postari

Tănase Ema

Ema Tanase sunt, profesor educator. Iubesc oamenii mici, dar și să descopăr oamenii mari, cu surprize lăuntrice care aduc un plus valoare societății noastre.

Ultimele postari ale lui Tănase Ema (vezi toate)

Matricea Românească este o platformă culturală laică, de dimensiune civică, publicată de către Asociaţia Culturală Matricea Românească, ce promovează cultura şi spiritualitatea României, susţine limba română şi respectul faţă de celelalte culturi prezente în spaţiul românesc, respectiv cooperarea interculturală.Matricea Românească este apolitică şi autonomă.Matricea Românească respinge și condamnă toate formele și manifestările antisemite, rasiste sau xenofobe. Ele sunt incompatibile cu valorile şi principiile fondatoare ale Asociaţiei-mamă, unele ale toleranţei şi ale interculturalităţii.Informaţiile prezentate prin intermediul Matricea Românească pot fi utilizate exclusiv în scopuri personale de informare, și nu în scopuri comerciale sau de profit.Este interzisă utilizatorilor Matricea Românească orice formă de reproducere, distribuire, adaptare, precum şi orice altă transformare a conţinutului generat de aceasta, fără acordul scris al Asociaţiei Culturale Matricea Românească şi al “Bulboacă şi Asociaţii SCA”.Utilizatorii Matricea Românească nu au dreptul de a distribui conţinutul site-ului, indiferent de suport, fără să indice în mod explicit sursa, inclusiv numele autorului și link-ul spre conținutul de pe Matricea Românească, acolo unde este cazul.Utilizatorii Matricea Românească nu au dreptul să desfăşoare nici o activitate de colectare a datelor (indiferent de natura acestor date şi de modul de colectare) prin intermediul Matricea Românească.Platforma Matricea Românească şi Asociaţia Culturală Matricea Românească nu sunt răspunzătoare pentru conţinutul altor site-uri care pot fi accesate prin intermediul www.matricea.ro.Proprietarul revistei culturale online Matricea Românească (www.matricea.ro) este “Bulboacă şi Asociaţii SCA”, prin Asociaţia Culturală Matricea Românească. Conţinutul media publicat pe Matricea Românească nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a “Bulboacă şi Asociaţii SCA”. Întreaga răspundere asupra acurateţii şi coerenţei informaţiilor oferite de Matricea Românească, precum şi răspunderea opiniilor exprimate, le revine editorilor acesteia şi autorilor articolelor, acolo unde este cazul.Utilizatorii Matricea Românească sunt supuşi reglementărilor legale din România, indiferent de ţara din care accesează Matricea Românească.Conţinutul (text, video, audio, grafic şamd) materialelor publicate prin intermediul Matricea Românească, precum şi drepturile de autor aferente aparţin “Bulboacă şi Asociaţii SCA”, prin Asociaţia Culturală Matricea Românească, cu excepţia cazurilor evidenţiate distinct.Asociaţia Culturală Matricea Românească şi “Bulboacă şi Asociaţii SCA” îşi rezervă dreptul de a opera modificări ale conţinutului şi / sau ale structurii site-ului fără nici o informare prealabilă a utilizatorilor.Asociaţia Culturală Matricea Românească, “Bulboacă şi Asociaţii SCA” şi partenerii săi implicaţi în procesul de creaţie sau difuzare a conţinutului Matricea Românească nu sunt răspunzători pentru daunele directe sau indirecte, de orice natură, ce ar rezulta din / în legătură cu utilizarea acestui site sau a conţinutului său de către utilizatori.Matricea Românească le permite utilizatorilor săi să publice comentarii (sub rezerva moderării lor în spiritul unei exprimări civilizate, care să nu atingă atingere demnităţii personale ori valorilor toleranţei) şi permite găzduirea, partajarea și publicarea conținutului disponibil pe www.matricea.ro către rețelele sociale. Comentariile care vor fi aprobate nu sunt confidenţiale şi nici protejate de drepturile de proprietate intelectuală.Utilizatorii Matricea Românească poartă responsabilitatea integrală a comentariilor publicate şi a folosirii celorlalte opţiuni aferente conţinutului.Asociaţia Culturală Matricea Românească şi “Bulboacă şi Asociaţii SCA” îşi rezervă dreptul de a modera orice comentarii ale utilizatorilor cu conţinut licenţios sau denigrator la adresa lor.