Art Safari

Cea mai nouă ediție Art Safari sărbătorește femeile cu o contribuție impresionantă în arta și cultura românească, aducând în atenția publicului o serie de expoziții dedicate Reginei Maria a României, Ceciliei Cuțescu – Storck, prima femeie profesor de artă din Europa, dar și lui Sibylle Bergemann, una dintre cele mai apreciate fotografe contemporane din Europa. Ediția Art Safari dedicată exclusiv femeilor a fost deschisă la Palatul Dacia – România vineri, 6 septembrie.

Maria a României – Regină și artistă

Expoziție deschisă în perioada 6 septembrie – 15 decembrie

Figură emblematică a monarhiei românești, Maria a României, spirit artistic înăscut, susținătoare a artiștilor români pe care i-a promovat și colecționat toată viața, a rămas în istorie nu doar prin faptele eroice din timpul Marelui Război, dar și prin latura sa artistică.

Încă din tinerețe, principesa Maria a arătat interes pentru pictură și desen, pasiuni care o preocupau foarte mult și care deveniseră materii aproape obligatorii în educația tinerilor din familiile regale.

Tânăra principesă a luat primele lecții foarte bune, timp de șase săptămâni, cu profesoara Ruth Mercier, „renumită pentru pictarea florilor”, a cărei „tehnică în acuarelă era fără pereche”.

Având decența de a nu se considera o mare artistă în domeniu, regina era, totuși, conștientă de talentul său, ale cărui mărturii se păstrează și astăzi în muzeele din țară sau în colecții private. „Niciodată n-am lucrat destul ca să ajung o adevărată artistă, dar ce ieșea din mâna mea avea o oarecare originalitate și vigoare, pe cât se pare; desenul era bun și aveam netăgăduit darul culorii”. Deși viața nu i-a oferit șansa de a face studii serioase în domeniul artei, Maria și-a dezvoltat talentul „într-o anumită direcție, cu aplecare spre partea decorativă”, conform declarațiilor Art Safari.

Pasionată întreaga viață de grădini și de flori – „de la mama am moștenit, cu toatele, nemărginita noastră iubire pentru flori” –, tânăra principesă va picta exclusiv flori, într-o manieră specifică stilului Art Nouveau, în care naturalul se împletește armonios cu decorativul. Pictează împreună cu sora sa, Victoria Melita, atât de des invitată la Castelul Pelișor din Sinaia, unde locuiește într-un apartament de la etajul al doilea, situat chiar vizavi de atelierul de pictură.

Din ultima perioadă artistică a principesei Maria, Muzeul Național Peleș păstrează o piesă de valoare excepțională: manuscrisul dedicat soțului său, principele Ferdinand, realizat în anul 1906 la Castelul Pelișor, compus din 50 de file de pergamoid, pe care au fost pictate flori, însoțite de versuri de dragoste.

În colecțiile Muzeului Național Peleș regăsim mai multe acuarele semnate de principesa Maria, al căror subiect sunt crinii sau macii pe care i-a iubit atât de mult, nuferii și irișii, alături de lalelele pictate în 1902 la Cotroceni. De asemenea, s-au păstrat în același patrimoniu de la Peleș și albumele cu fotografii ale reginei Maria, cele dedicate copiilor având coperțile pictate de ea însăși.

Florile au fost decorul în care regina Maria a trăit o viață întreagă, la Cotroceni, la Sinaia, la Bran și la Balcic, la Scroviștea ori la Copăceni. Primăvara sau la începutul verii, suverana le admira în grădina de la Cotroceni, unde „florile se ivesc una câte una, după anotimp: ghiocei, brebenei, narcise, zarnacadele, lalele, stânjenei, liliac, bujori, trandafiri, crini, iar copiii aleargă de colo-colo fericiți, fără griji, plini de viață cotropitoare. Mireasma salcâmilor și, mai târziu, a teilor umple aerul cald, peste tot sunt albine și fluturi de toate culorile”. Toate „casele de vis” ale reginei au avut grădini atent îngrijite și permanent îmbogățite cu flori de toate felurile.

S-a implicat activ în viața artistică din România, fiind președinta de onoare a societății Tinerimea Aristică. Toată viața a colecționat artă, fiind mereu pasionată de muzică, teatru și film. Regina a avut o legătură specială cu George Enescu.

Capitolul „Maria a României, regină și artistă” din cadrul Art Safari este realizat în parteneriat cu Muzeul Național Peleș, Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Municipal Regina Maria Iași și Muzeul Național Cotroceni.

Cecilia Cuțescu-Storck – Prima femeie profesor de artă din Europa

Expoziție deschisă în perioada 6 septembrie – 15 decembrie

Puternică, ambițioasă, mamă, soră și soție, muncitoare și dornică să arate că locul femeilor este alături de bărbați – acestea sunt cuvintele care o descriu cel mai bine pe Cecilia Cuțescu-Storck (1879-1969), artistă cu o puternică influență în viața culturală din perioada interbelică, prima femeie profesor de artă din Europa.

Sibylle Bergemann – Modă, artă, cultură prin lentila unei femei

Expoziție deschisă în perioada 6 septembrie – 15 decembrie

Această expoziție oferă vizitatorilor o imagine de ansamblu asupra întregii opere a uneia dintre cele mai importante fotografe contemporane din Germania. Fotografiile realizate de Sibylle Bergemann (1941-2010), născută la Berlin, sunt impresionante. Inițial, aceasta s-a remarcat ca fotograf de modă, în scurt timp devenind cunoscută pentru eseurile sale fotografice și datorită observațiilor precise asupra unor detalii ascunse. Fotografiile sale au apărut în publicații internaționale: Der Spiegel, Stern, The New York Times.

Expoziția este organizată în parteneriat cu ifa, Ambasada Republicii Federale Germane în România și Goethe Institut.

Sursă foto: www.artsafari.ro

Carte poștală Principesa Maria a României în balconul Palatului Pelișor. Datare cca 1905-1907, atelier fotografic Alfred Brand Sinaia

Carte poștală, Regina Maria încoronată, 1922. Datare cca 15 octombrie 1922, atelier fotografic Guggenberger-Mairovits, Sibiu.

În perioada 23 septembrie – 11 decembrie, revine cel mai important eveniment dedicat artei din România – Art Safari! Palatul Dacia – România (Muzeul Miniciupiului București) din strada Lipscani nr. 18-20 devine, astfel, din nou hotspotul cultural al României.

O dublă premieră este marcată de ediția aniversară Art Safari: participanții vor putea admira prima expoziție din țară, dar și din Europa de Est, cu opere extrem de valoroase din colecția muzeului Victoria and Albert, Londra, aceasta fiind cea mai valoroasă expoziție de artă aflată în prezent pe teritoriul României.

În Pavilionul Românesc, participanții vor avea posibilitatea de a descoperi trei artiști reprezentând generații și stiluri diferite. Ștefan Popescu (1872-1948) – unul dintre cei mai importanți pictori interbelici; un mare călător – explorator, Lilian Theil, o artistă nonconformistă născută în 1932, ce s-a remarcat prin tehnica textilă proprie dând naștere unor compoziții multicolore despre adevăruri universale; Mihai Mureșan – artist original al noii generații a Școlii de la Cluj.

Două Pavilioane, cinci expoziții de artă spectaculoase

Pavilionul românesc

Expoziția „Ștefan Popescu. Povestea călătoriilor” (curator: Dr. Elena Olariu), realizată în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, aduce în atenția publicului un artist interbelic major, celebrat la 150 de ani de la moartea sa. Ștefan Popescu, deși a locuit o mare parte a vieții la Paris, alături de Constantin Brâncuși, a fost unul dintre cei mai premiați artiști români, în România și în străinătate. Între altele, este singurul artist român care a participat la trei ediții ale Bienalei de la Veneția. Ștefan Popescu a fost unul dintre pictorii preferați ai Reginei Maria, care i-a achiziționat multe lucrări pentru colecția sa privată. Franța, Turcia, Maroc, Tunisia, Alger, Elveția, Italia, Grecia, Iugoslavia, Germania sunt câteva dintre țările care l-au inspirat și pe care le-a redat pe pânzele sale, dintre care multe se află în expoziția de la Palatul Dacia.

Expoziția „Lilian Theil. O bătrână care zâmbește” (curator: Raluca Ilaria Demetrescu) aduce în atenția publicului o artistă cu un parcurs atipic, la fel ca personalitatea sa. Creația inedită și originală a artistei cu dublă origine română și germană (re)începe după vârsta la care alții ies la pensie. Născută la Brașov în 1932, Lilian Theil are o tehnică specială: pictează cu acul de cusut. Reflexivă și profund filosofică, creația cusută, desenată și pictată cu acul de Lilian Theil, povestește despre viață și moarte, istorie locală și europeană, secole și accidente, tinerețe și bătrânețe, decădere și speranță, despre a fi cumsecade sau despre deportare și tortură, credințe și ironie.

„Mihai Mureșan. Lucruri mărunte” (curator: prof. univ. dr. Ioan Sbârciu) este o altă expoziție bogată în meditații, de această dată semnate de un artist al tinerei generații. Format în cadrul școlii de pictură clujene, Mihai Mureșan este un artist minuțios și profund. Peisaje și fragmente citadine, influențate de stările sale sufletești, exerciții de lămurire a lumii înconjurătoare, dar și a celei interioare.

Pavilionul Internațional

Adusă în premieră în România cu ajutorul unui parteneriat cu Victoria and Albert Museum din Londra, unul dintre cele mai mari muzee de artă ale lumii, expoziția „Seeking Truth: The Art of John Constable” ( A V&A Exhibition – Touring the World) așteaptă să fie descoperită de pasionații de artă. Expoziția cuprinde o selecție de peste 80 de lucrări, majoritatea operelor fiind semnate de John Constable (1776-1837), celebru peisagist britanic, admirat la nivel internațional. În plus, vor fi expuse lucrări de Rembrandt, Alrecht Durer, Claude Lorrain, alături de alte nume mari din colecția muzeului londonez.

Expoziția „Korean Beauty in Poster Art”, organizată în parteneriat cu Ambasada Republicii Coreea în România, aduce în atenția publicului tânăr o viziune contemporană asupra străvechii culturi coreene și a picturalității alfabetului coreean, dar și a stilului de viață coreean. Arta afișului exprimă „Koreanismul” și încearcă să explice Coreea de astăzi, a Kpop-ului, aromei kimchi și tehnologiei, prin prisma tradițiilor sale culturale. În cadrul expoziției vor fi organizate ateliere de tipografie și caligrafie susținute de însuși creatorul afișelor, reputatul artist asiatic Byoung-il Sun.

Art Safari Kids

Art Safari Kids, programul educațional al celui mai mare eveniment dedicat artei din România, cuprinde ateliere de creație pentru copii cu vârste între 3 și 12 ani. Acestea vor fi susținute de profesori din cadrul Centrului Step by Step din București, partener educațional al Art Safari.

Program și bilete Art Safari – ediția a X-a

Art Safari va putea fi vizitat în perioada 23 septembrie – 11 decembrie 2022, de joi până duminică, în Palatul Dacia-România, din Centrul Vechi al Bucureștiului (str. Lipscani, nr. 18-20), în intervalul 12.00-21:00. În fiecare vineri și sâmbătă, se organizează Night Tours, între 22:00 și 1:00, experiențe de vizitare speciale, care cuprind ghidaj în expoziție, pe tonuri de muzică live și sunet de prosecco. De asemenea, Art Safari oferă și vizite ghidate tematice de zi, inclusiv în limba engleză și franceză. Biletele pot fi achiziționate pe site-ul Art Safari, dar și la fața locului.

Sursă fotografii: Facebook Art Safari Bucharest

La Revoluţie aveam 3 ani, aşa că aş minţi dacă aş spune că reţin altceva decât un TAB trecând în viteză pe lângă Spitalul Fundeni, cu mine urcat pe pervaz, încercând să mă dumiresc ce se întâmplă.

Ce ştiu, însă, e că Revoluţia mi-a schimbat viaţa, ca şi vouă. În bine sau în rău, e zilnic subiect de parlamentare printre seniorii din Parcul Sebastian şi din alte parcuri bucureştene. Aş spune că în bine, pentru că libertatea de exprimare – deşi departe de a fi absolută în România lui 2018 – este condiţia primordială a unei vieţi libere.

Ce mai ştiu de la Revoluţie e că au murit oameni. Că au murit români, conaţionali de-ai mei. Adrian Cioroianu, care nu mi-e neapărat simpatic, i-a spus odată lui Corneliu Vadim Tudor că “România e fatalitatea care mă face să respir acelaşi aer cu dumneavoastră”. E şi fatalitatea ce mă face să respir acelaşi aer cu primari care aruncă, în Anul Centenarului, sute de mii de euro pe proiecte culturale mirobolante, dar lipsite de substanţă, fără a-şi vedea gunoiul adunat în pragul uşii.

Imaginile pe care le veţi vedea mai jos, surprinse ziua în amiaza mare în buricul Târgului lui Bucur, dau cel mai bine măsura respectului, recunoştinţei – dar şi apatiei cronice a – bucureştenilor faţă de cei care le-au deschis, prin jertfa lor, uşa democraţiei. Sigur că e frumos să te dai cu skate-ul şi să faci graffiti, însă ar trebui să faci asta în spaţii special amenajate (şi Bucureştiul are), nu urcându-te pe morminte, fie ele şi simbolice, şi „scuipând” obscenităţi. Sigur că e frumos să te plimbi în decapotabilă sau cu trotineta electrică şi în haine hipstereşti pe Calea Victoriei. Dar asta nu îţi dă dreptul să ignori sau, mai rău, să vandalizezi. E un vandalism la care suntem complici, atunci când închidem ochii şi mergem mai departe, grăbiţi către bula noastră hiper-importantă.

E un vandalism la care suntem complici, atunci când închidem ochii şi mergem mai departe, grăbiţi către bula noastră hiper-importantă

Situaţia nu e nouă, iar “violul în grup”, cum l-a numit un profesor universitar, al românilor se repetă. Matricea Românească a mai ridicat problema stării înfiorătoare a capelei în care odihneşte marele nostru poet Vasile Alecsandri. Rezultatul? Un an mai târziu, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale n-a mişcat un deget. Probabil pentru că are de organizat prea multe chindii centenare.

Prinşi în frenezia sterilă a unui An Centenar în care solidaritatea e la cote abisale, dar bugetele sunt până la cer, n-ar trebui să uităm că, în 2019, se fac 30 de ani de când românii au sfidat gloanţele pentru a respira aer liber. Pentru a fi europeni. Şi că le datorăm măcar respect celor care au căzut atunci. Respect. E puţin, e mult?

Doamnă Primar General, puteţi face 10 Spotlight-uri cu care să le luaţi ochii bucureştenilor şi străinilor. Cât timp “Ţepuşa”, “Cartoful”, „Oul”, sau cum i se mai spune pe la noi Memorialului Renaşterii, din Piaţa Revoluţiei,  va rămâne în aceeaşi stare barbară de asediu, fără o minimă protecţie din partea edililor şi celorlalţi administratori, atât noi românii, cât şi turiştii străini care se pozează zilnic la el, vom pătrunde repede despre ce e vorba: mult sclipici, şi nici un fel de fond. Adică o mare ţeapă morală.

Să mai spunem că “Ţepuşa” vandalizată se află vizavi de sediul Ministerului Administraţiei şi Internelor, teoretic protectorul legii şi ordinii în România, sau că vandalismul pe care îl prezentăm este echivalentul moral al profanării Memorialului Victimelor Holocaustului, de la Berlin?

Ar fi prea mult. Lăsăm imaginile să vorbească de la sine.

Citeşte şi: Ruşine naţională: Alecsandri se răsuceşte în mormânt. Nothing else matters

Între timp, într-un Bucureşti paralel…