Într-o lume în continuă evoluție și schimbare, discuțiile despre meseriile trecutului și prezentului pot aduce în prim-plan inovațiile aduse de tehnologie. Cu toate acestea, ne punem întrebarea: care sunt meseriile viitorului? Cum se vor transforma domeniile de activitate și cine va deține puterea asupra lor? În evenimentul organizat în data de 9 Mai de către comunitatea CUIB, am explorat aceste întrebări alături de patru tineri ce se pregătesc pentru domenii diferite. Maria Stanca, Luca Onică, Alexandru Rădulescu și Theodor Proca.

Acest eveniment a fost moderat de Monica Mocanu, profesor și co-fondator al Teleskop, această discuție își propune să aducă în fața noastră perspectivele și cunoștințele a patru invitați excepționali. Fiecare dintre ei aduce cu sine o experiență unică și o perspectivă diferită asupra meseriilor viitorului.

Haideți să îl cunoaștem pe Theodor Proca, inginer medical la firma Mediclim și absolvent al Facultății de Inginerii Medicale de la Universitatea Politehnică București, cu un master în Tehnologii în Inginerie Medicală, va oferi o perspectivă din interior asupra meseriilor în domeniul sănătății.

Cine este Theodor Proca?

Sunt un tânăr ca oricare altul, care încearcă în fiecare zi să-și dezvolte o variantă mai bună de sine.

Mă pot caracteriza ca fiind o persoană foarte ambițioasă, dinamică și cu un chef nebun de comunicare.

Pe plan personal îmi place să-mi petrec timpul înconjurat de prieteni și familie, deoarece ador valoarea umană și încerc să învăț cât mai mult din experiențele oamenilor.

În planul carierei caut să mă dezvolt și să acumulez experiență prin mine și ascultându-i pe alții, consider că fiecare situație prin care trecem este o lecție din care trebuie să învățam ceva bun sau rău.

Am terminat Facultatea de Inginerie Medicală din cadrul Universității Politehnică din București și masterul la aceeași facultate.

Sunt inginer medical de 4 ani, lucrez în divizia de aparate de laborator din cadrul unei importante firme din România.

Părerea ta despre evenimentul organizat de comunitatea CUIB, este necesar să cunoaștem această latură a inteligenței artificiale?

Cum am spus și în prezentarea mea “informația = Putere”, orice experiență de acest gen este un plus pentru tine ca individ.

Evenimentul de zilele trecute a abordat o temă foarte interesantă care, cu siguranță, este viitorul în societatea noastră.

Este foarte important să cunoaștem această nouă “armă” și să încercăm să o folosim cât mai benefic pentru noi și pentru meseria pe care o desfășurăm.

Care sunt cele mai importante aplicații ale tehnologiei AI în ingineria medicală și cum pot acestea să îmbunătățească procesul de diagnosticare și tratamentul pacienților?

În activitatea mea de zi cu zi avem deja contact cu AI-ul, deoarece producătorii de echipamente medicală deja au dezvoltat sisteme care te ajută pe tine, cel din teren.

În momentul în care ai o problemă și ceri ajutorul la firma mamă, cei de acolo înainte de a te prelua au un sistem prin care filtrează informațiile aduse de tine, mai exact tu discuți cu un chat bot care, desigur, este rezultatul AI-ului.

Pentru medicina de baza, aici mă refer la medicii care sunt implicați în contactul direct cu pacientul, s-au găsit soluții pentru ca doctorii să poată da un diagnostic cât mai rapid, vorbim despre Machine learning (rețele neuronale antrenate de specialiști cu experiență in diferite domenii să poată ajuta ființa umană).

Ce competențe ar trebui să aibă inginerii medicali care doresc să lucreze cu tehnologia AI și cum ar putea aceștia să-și dezvolte abilitățile necesare?

Când vorbim de competențe în ingineria medicală putem să ne rezumăm la un singur cuvânt, acela fiind “dedicare”.

De ce spun asta?

În primul rând trebuie să te dedici și să îți placă ceea ce faci, iar mai apoi să ajungi să deprinzi skill-urile necesare pentru a fi un inginer medical complet.

Legat de AI lucrurile vin natural, deoarece în fiecare zi această ramură este din ce în ce mai dezvoltată, iar tu ca un inginer de succes trebuie să te dezvolți odată cu ea.

Ne poți da un exemplu când AI te-a ajutat sau nu a putut să facă acest lucru?

Voi prezenta doua exemple, primul din viața personală și al doilea din cea profesională.

În primul rând am încercat să folosesc un chat bot să-mi facă o rețetă noua de brownie, ce a ieșit la final a fost foarte delicios așadar am fost încântat de noul meu ajutor din bucătărie.

În al doilea rând am avut o problemă la un echipament și am încercat să întreb același chat bot mai exact chat GPT, răspunsul a fost unul foarte pe larg și nu m-a ajutat să-mi rezolv problema pe moment, dar mi-a deschis ochii asupra anumitor aspecte de care m-am legat și ulterior cu anumite încercări am reușit sa finalizez procesul.

Un sfat pentru cei tineri!

Sfatul meu este să încerce să facă ceea ce le place lor, indiferent de ce le spun cei din jur (aici mă refer desigur la activități sănătoase pentru minte si corp)

Încă un sfat pe care si eu l-am primit, este acela de a încerca să NU fi cel mai deștept din cameră.

În perioada 6 mai – 10 iunie 2023, la Galeria Nicodim, Divina Comedie a lui Dante în viziunea lui Marian Zidaru poate fi admirată în cadrul vernisajului Inferno 2.0, Marian Zidaru: Summa Dantesca.

Unul dintre cei mai surprinzători sculptori români contemporani, Marian Zidaru (1956) a fost implicat în ultimii ani într-un amplu proiect editorial dedicat unei noi traduceri ilustrate a Divinei Comedii a lui Dante. Publicat în 2021 (Edițiile Vremea), în traducere lui Cristian Bădiliță, Inferno i-a permis în mod special lui Marian Zidaru să își etaleze propriul imaginar dantesc, nu doar prin ilustrațiile electrizante pe care le-a creat și pe care i le-a dedicat lui Aligheri, ci și prin ecoul puternic resimțit în restul lucrării sale.

Fie că este vorba despre desen, pictură, scultură, video sau instalație, imaginarul infernului l-a sedus mereu – chiar dacă sună infiorător, aceasta este cea mai bună descriere. De la mijlocului anilor ’80, odată cu expoziția Crăciun însângerat de la Muzeul Satului din București, din decembrie 1984, Marian Zidaru s-a simțit în largul său în perimetrul întunecat al sacrificiului, al decapitărilor, al violenței, chinurilor și pedepselor de tot felul, care erau în mod intenționat expuse direct, cu forță către privitor, dincolo sau totodată cu stilizarea perfectă a formelor sculpturale care reflectau această cruzime. Înclinația sa către reprezentarea agresiunii brutale a fost nu doar singulară în peisajul artistic românesc al vremii (cenzurată direct și indirect de autoritățile comuniste, pentru care orice reprezentant al represiunii și violenței era interzis), ci și interpretabil moral, politic, istoric și chiar mesianic – în 1989, România a trăit, cu adevărat, un Crăciun sângeros, care a produs ruperea de comunism în cel mai violent mod posibil.

De-a lungul carierei, imaginile reprezentând infernul au avut și continuă să aibă o puternică componentă etică și profetică în opera lui Marian Zidaru. Aparent o personalitate blândă și neconflictuală a artei românești, viziunea sa îmbină, în special în sculpturile din lemn, atracția pentru formele rotunjite și alungite cu grație, dar totodată tăioase, țepoase, feroce.

Marcate de semne și simboluri mistice și totodată de vibrații pregnante ale suprafețelor accidentate, violentate, precum stâlpii totemici, sculpturile și multe dintre desenele sale surprind prin curgerea seductivă a morfologiei, pe care se lipește erupția violentă semiotic a rănilor din care bolborosesc fluidele vitale, fatal risipite. Combinația sună paradoxal și bipolar ca idee și experiență psihologică, dar este perfect coerentă ca realizare artistică și vizuală.

Istoricul de artă și filosoful român Erwin Kessler, spune despre Marian Zidaru:

Marian Zidaru realizează o sudură mirabilă între candoarea elegantă a formelor și morala devastatoare a mesajului moralizator. El este agentul vizual al unei perpetue Judecăți de Apoi, care identifică și pedepsește pe loc (și cu duritate extremă) vicii, păcate, crime mari și mici, de la simpla indiferență spirituală la masacrul inocenților. Dacă Brâncuși se ferea constant de violență (ansamblul monumental de la Târgu Jiu, dedicat eroilor militari căzuți în primul război mondial, nu conține nici o umbră de imaginar soldățesc, nici un abur de agresivitate, fie ea pur simbolică) și realiza forme perfect șlefuite (și la propriu și la figurat), care captivează armonic văzul și sufletul, Marian Zidaru, pentru care opera lui Brâncuși este un reper central al viziunii sale, vibrează intens suprafețele cu lovituri de topor vizibile, care toacă epiderma de lemn a sculpturilor, agresează corpul acestora și scot în evidență durerea și violența ca veritabile principii vizuale și morale.

Inferno 2.0 la Galeria Nicodim este o veritabilă Summa Infernalia a lui Marian Zidaru. Este cel mai amplu și cotropitor ansamblu infernal al său, o retrospectivă a violenței, nutrită din dantescul de fundal și de lungă durată al operei sale, care adesea prefigurează, iar în prezentul imediat corespunde explicit acestor tempora infernalia pe care le trăim și din coșmarul cărora nu ne putem trezi. Alături de o serie de lucrări și instalații din perioada 2015-2019, piesele centrale ale expoziției cuprind sumbrele instalații Infernul (600/100/40cm), 2022 și Judecata de Apoi (600/180/30cm), 2023 și hitchcockianul Câmp de păsări (300 de piese, 700/700/30cm), 2023.

Sursă foto: Nicodimgallery.com, Marian Muntean

Ajuns la cea de-a șaptea ediție, festivalul de artă vizuală în aer liber Spotlight a pregătit, pentru weekendul 21-23 aprilie 2023, o nouă serie de experiențe multimedia în locații consacrate și locații în premieră pe Calea Victoriei și la ARCUB – Hanul Gabroveni.

Evenimentul care așteaptă, și în acest an, peste 100.000 de participanți, Spotlight Festival este un proiect organizat de Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, alături de Direcția Cultură, Învățământ, Turism, cu sprijinul MONUMENT for – Direcția Generală de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public.

Din anul 2023, Spotlight Festival este membru al celei mai ample rețele internaționale de festivaluri ale luminii – The International Light Festivals Organisation, conectând astfel Bucureștiul cu cele mai mari orașe ale lumii care găzduiesc evenimente spectaculoase de new media în spațiul public.

Tema Spotlight – Geometry of The City

Ediția Spotlight din acest an se numește Geometry of the City și își propune să transforme geometria orașului prin trei zile de spectacole de lumină, culoare și sunet. Astfel, între 21 și 23 aprilie, clădiri celebre din București prind viață prin videomapping, locuri iconice sunt populate de instalații multimedia, iar statuile orașului sunt animate prin proiecții de light art.

Premiere la Spotlight #7 – Geometry of the City

În premieră la Spotlight, Hotel InterContinental Athénée Palace Bucharest este inclus în circuitul festivalului cu o proiecție luminoasă de foarte mari dimensiuni, ce poartă semnătura unuia dintre cei mai importanți artiști contemporani din România, Roman Tolici. De asemenea, harta Spoltight se extinde, în acest an, cu o instalație în Centrul istoric, pe fațada Hanului Gabroveni, sediul Centrului Cultural al Municipiului București – ARCUB.

Este, de altfel,  pentru prima dată când programul Spotlight include lucrări realizate de nume celebre ale artei contemporane din România alături de care artiști de street art, ilustratori și sculptori români, ce transformă locuri iconice din București împreună cu pionieri new media din Franța, Ungaria și Austria.

Un alt element de noutate în al ediției din acest an a festivalului este muzica corală inclusă în programul Spotlight ca element de inspirație pentru un spectacol de videomapping. Spotlight Festival 2023 marchează împlinirea a 60 de ani de existență ai Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” cu o sesiune de videomapping pe fațada Teatrului Odeon, realizată de Mindscape Studio după un fragment muzical interpretat de celebrul ansamblu vocal.

Harta Spotlight # 7 – Geometry of The City

În weekendul 21-23 aprilie 2023, Spotlight invită publicul să exploreze un oraș reinventat de arta new media prin zeci de instalații și proiecții de light-art pe Calea Victoriei și la ARCUB – Hanul Gabroveni. De la statuia lui Mihai Eminescu din parcul Ateneului transformată într-un joc vizual, la Palatul Telefoanelor escaladat de personaje ilustrate, la Teatrul Odeon devenit teren de joacă sau parcul Kretzulescu devenit o grădină de flori din lumină, Spotlight – Geometry of the City a pregătit pentru bucureșteni o aventură vizuală spectaculoasă. Traseul Spotlight din acest an începe de la intersecția Calea Victoriei cu strada Piața Amzei și continuă de-a lungul acesteia până la Cercul Militar, cu o ultimă oprire în Centrul vechi, la ARCUB – Hanul Gabroveni.

Programul Spotlight – Geometry of the City 2023 | 21-23 APRILIE 2023

Programul Spotlight începe, în fiecare zi de festival, de la ora 19.30 și se încheie la ora 23.00. Detalii despre program și instalațiile participante la Spotlight 2023 vor fi disponibile curând pe arcub.ro și spotlightfestival.ro.

„Statui vii” la Spotlight – Geometry of The City

Pentru a doua oară consecutiv, MONUMENT for – Direcția Generală de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public se alătură Festivalului Spotlight și animă o serie de statui de pe Calea Victoriei prin spectacole de videomapping create de Les Ateliers Nomad în cadrul programului „Statui vii”, o campanie inițiată de MONUMENT for, ce își propune să valorizeze monumente emblematice ale orașului printr-o serie de reactivări artistice.

19.04-16.05.2023 | sala Irina Nicolau

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri, 19 aprilie 2023, de la ora 18.30, la Sala Irina Nicolau, la vernisajul expoziției Muzeul [in]vizibil #5. Subiect, imagine, obiect.

Dacă vreme de aproape 100 de ani expunerile etnografice se concentrau asupra unor teme mari, folosind exclusiv obiecte reprezentative, atent selectate în vederea constituirii colecțiilor, după 1990 specialiștii Muzeului Țăranului Român au dat șansa unor teme și practici aparent minore sau mai dificil de abordat și obiectului nepatrimonializat, considerat neînsemnat, deteriorat ori provenit din colecții private, nu doar să fie o surpriză pentru privirea și înțelegerea comună, ci și să intre în laboratorul de cercetare din muzeele etnografice sau antropologice.

Muzeul [in]vizibil #5. Subiect, imagine, obiect. propune re-vizitarea unor eseuri vizuale ori ale unor evenimente constante din ultimii cincisprezece ani pe urmele experimentului muzeografic al echipei MȚR din anii ’90: expo-rimentele Cusături/țesături, Oale și ulcele, Dantele și broderii, eseurile vizuale dedicate unor teme etnologice ca Materia martir. Grâul și Arta trecerii, instalația interactivă Piua. Joacă, jocuri, jucării, explorarea unui fond inedit de artă naivă precum Burticală.Gh.Ion.Leu.Dolj, ori crochiul antropologic Mărțișor. Mostrar: 25-19.

Situate sensibil diferit față de temele explorate de etnologia și muzeografia clasică, aceste expoziții intersectau teritorii precum antropologia, artele vizuale, istoria sau literatura. Una din mize era să recompună fragmentar instrumentarul și imaginarul lumii țărănești sau a celei urbane prin arheologii subiective, stratigrafii, istorie orală, imagine iconografică sau fotografii martor, obiecte ritualice, autobiografice sau ready-made, instalații audio-video și, nu în ultimul rând, materii organice. Muzeul [in]vizibil #5. Subiect, imagine, obiect. nu este doar o antologie muzeografică, ci readuce în discuție obiectul fără statut patrimonializat, însă cu reale valențe estetice și socio-culturale.

Seria Muzeul [in]vizibil a fost inițiată în februarie 2017, în timpul și în contextul dificil al șantierului de consolidare, ca un prilej de deschidere și privire alternativă la sensurile muzeografiei. Memoria clădirii neo-românești de la Șosea se reactiva cu vizite printre schele și bormașini ori în depozite, în căutarea obiectelor de colecție, și mai ales în una dintre cele mai importante arhive de imagine din România. Propunerea MNȚR era o formulă de exercițiu auto-reflexiv care încerca să suplinească închiderea expunerii permanente. A doua ediție a Muzeului [in]vizibil a fost o explorare a arhivei și ale colecțiilor MNȚR prin expunerea obiectelor înregistrate cu numărul de inventar 111, cu ocazia împlinirii a 111 ani de la înființare. Ediția a treia aducea în atenție patrimoniul imaterial re-vizitat și re-interpretat în proiectele de cercetare și artistice ale unora dintre cei ce au activat sau activează în diversele secții ale muzeului. În sfârșit, ediția a patra a propus o serie de proiecții video cu filmări care documentează fragmentar începuturile MȚR, dar și proiectele de cercetare și de acțiune culturală din anii ’90 și 2000.

Curatori: Lila Passima, Cosmin Manolache

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până la 16 mai 2023, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Luni și marți este închis.

Prețul biletului de intrare: adulți – 12 lei; pensionari – 6 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 3 lei.

Expoziție de Flavius Lucăcel

16 februarie – 5 martie 2023, Sala Tancred Bănățeanu

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 16 februarie 2023, de la ora 18.00, la Sala Tancred Bănățeanu, la vernisajul expoziției pictorului Flavius Lucăcel, Edenul din Silvania. Prezintă: Antonio Calderón de Jesús, critic internațional de arte, membru AICA și Grigore Leșe.

Pe fereastră te poți uita la lume. Din casă. Pe fereastră te poți uita și în casă. Din lume. Proiectul lui Flavius Lucăcel ne propune o fereastră-oglindă. Dar și o fereastră-tablou. O oglindă dramatică, tristă și veselă, a unei lumi care nu mai există decât în casă. O lume care, de fapt, nu prea mai există. Decât în amintirile unor bătrâni, uitați de lume. Nici în Alunișul Sălajului atât de drag pictorului. Pe această fereastră și muzeu sentimental te poți uita și din afara casei, dar parcă artistul ne îmbie să ne uităm din casă. Să ne aducem aminte de lumea modestă dar înălțătoare a satului românesc, de obiectele casnice ori ceremoniale cu care țăranul și-a petrecut trecerea prin lume. Tabloul-fereastră poate fi și „opac”, rod al celebrei autonomii a esteticului, zăgaz între lumi interioare și lumi exterioare, între cosmos și microcosmosuri, între lumină și întuneric. Flavius Lucăcel, cred, susține mai degrabă o „înălțare” a ferestrei, chiar „plină” de rememorări ale unui trecut fizic, o salvare, fie și patetică, a unei lumi care, cum spuneam, nu prea mai există. Nu prea mai există nici fereastra mică dublă, specifică caselor vechi, nu prea mai există nici tradiționalele case vechi, nici țărani. Există, poate, țărani care nu au ajuns orășeni sau orășeni care nu au devenit țărani. Ici, colo, mai găsești case vechi în care mai există o închipuită expoziție cu lădoaie și perini… Țăranul Flavius Lucăcel, până la urmă, ca un găzdăgoi, scoate pe fereastră averea, zestrea satului de odinioară, să o vadă lumea de azi, lume care și-a pierdut și deprinderea de a privi pe fereastră. Să se uite, adică, în oglindă. Să-și rememoreze nemurirea. Și Edenul din Silvania. Un paradis nu doar imaginar… Și pentru acest demers – susținut de Consiliul Județean Sălaj și Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj – Flavius Lucăcel merită felicitat.

Daniel Săuca,

Manager Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănățeanu, până la 5 martie 2023, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea și sărbătorile legale este închis.

Prețul biletului de intrare: adulți – 12 lei; pensionari – 6 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 3 lei

19 ianuarie – 5 februarie 2023, Sala Tancred Bănățeanu

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 19 ianuarie 2023, de la ora 17.00, la Sala Tancred Bănățeanu, la vernisajul expoziției Ziarului neconvențional România.

Coordonator: Paula Ribariu

Prezintă: Mircea Barzuca

Artiști invitați: Sanda Buțiu, Brîndușa Bontea, Irina Florescu, Radu Florea, Lucian Țăran, Alexandru Papuc și Mircea Barzuca.

PIETRE DE HOTAR

Cele două păsări se așezau pe bibliotecă; una vorbea la capul meu: „Vezi, îmi spunea în somn aceasta, noi îți păzim somnul, dar ceilalți prieteni ai tăi visează cu tine, visează pentru oameni, că ei au uitat să viseze.”

Visele artiștilor sunt pietre de hotar trimise de Dumnezeu celor vii, să ofere speranță tuturor oamenilor, pentru că voi sunteți aleșii acestui neam și de aceea acești artiști sunt aleșii prin care omenirea să viseze, iar pădurile distruse sunt pietrele de hotar prin care neamul nostru batjocorit, stau de pază la porțile nemuririi.

Țuculescu și Brâncuși sunt două păsări de pază, două păsări măiestre!

Paula Ribariu

ianuarie 2023

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănățeanu, până la 5 februarie 2023, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea și sărbătorile legale este închis.

Prețul biletului de intrare: adulți – 12 lei; pensionari – 6 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 3 lei

12 – 29 ianuarie 2023, Sala Irina Nicolau

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul de Artă Modernă și Contemporană „Pavel Șușară” organizează la Muzeul Național al Țăranului Român, la sala Irina Nicolau, între 12 și 29 ianuarie 2023, expoziția Contemporanii cu lucrări din colecția personală a lui Pavel Șușară, cu prilejul aniversării a 70 de ani.

Expoziția cuprinde lucrări de pictură, sculptură si grafică semnate de artiști români care și-au desfășurat activitatea între deceniul cinci al secolului trecut și până astăzi. Printre expozanți se numără artiști ca Andrei Cădere, Marin Gherasim, Horia Bernea, Teodor Moraru, Virgil Preda, Ion Pacea, Mirel Zamfirescu, Ilie Boca și până la artiști contemporani ca Murivale, Daniela Chirion, Ioan Nemțoi, Giuliano Nardin, Ioana Ursa, Dalina Bădescu și mulți alții.

Deschiderea va avea loc joi, 12 ianuarie, începând cu orele 18.00, la sala Irina Nicolau și va fi precedată de un eveniment muzical cu participarea lui Horațiu Mălăele, Ionuț Ștefanescu si Grigore Leșe, care se va desfășura la Studioul Horia Bernea.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până la 29 ianuarie 2023, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea este închis.

Prețul biletului de intrare: adulți – 12 lei; pensionari – 6 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 3 lei

10 ianuarie 2023, ora 17.30, Sala Noua Galerie

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă invită marți, 10 ianuarie 2023, la ora 17.30, la Sala Noua Galerie, la evenimentul „Ghizunariu: închiderea”

Deconspirăm.

Am deschis expoziția „Ghizunariu” la final de noiembrie 2022, după câțiva ani de documentare a cobzelor țărănești din Moldova și Muntenia. Am construit evenimentul ca pe o semi-ficțiune în care elementul etnografic a rămas nealterat și, în același timp neexplicat. Personajul central – Ghizunariu, un meșter real, s-a arătat în expoziție ca fiind rezultatul suprapunerii mai multor figuri pe care le-am întâlnit sau despre care am auzit vorbindu-se în călătoriile mele prin satele Moldovei. Întreg ansamblul expoziției, cu piesele-i țărănești expuse într-o manieră ludică, uneori mai apropiată de spațiul unei galerii de artă decât de cel al unui muzeu etnografic, a fost gândit ca un suport pentru meditație și reflecție. Subiecte posibile: varietatea cobzelor țărănești, unicitatea fiecărui instrument, asprimea și uneori brutalitatea interpretării muzicale, trecerea timpului, moartea, locul fiecăruia dintre noi în lume, rolul culturii țărănești în ziua de azi. Iar dacă la vernisaj ne-am bucurat împreună de sunet, de mirosul de porumb, de povești și întrebări, vă invit ca acum, la închiderea expoziției, să continuăm această bucurie, de data aceasta însoțită de câteva decodificări necesare.

Curator: Sașa-Liviu Stoianovici, MNȚR

Astăzi, 8 decembrie, de la ora 18:30, în Galeria Theodor Aman din cadrul Liceului Pedagogic „Anastasia Popescu” din București are loc finisajul expoziției „Din roadele darului” semnată de artistul Cozmin Movilă.

Vernisajul a avut loc pe 11 noiembrie 2022, în cadrul „Zilelor Educației” la Liceul Pedagogic „Anastasia Popescu”, un proiect cu tradiție în cadrul programului Educație prin cultură al liceului.

„În cadrul Zilelor Educației Creștin-Ortodoxe, i-am invitat pe elevi și familiile lor la întâlnirea cu un artist pentru care fiecare lucrare reprezintă o rugăciune. Elev al maestrului Horea Paștina, invitatul nostru a purtat un dialog cu elevii liceului nostru, vorbind cu ei despre ARTĂ, dar și despre alegeri în carieră.”, a spus doamna Mona Șerbănescu, Directorul General al Liceului Pedagogic „Anastasia Popescu”, pentru site-ul agentiadecarte.ro, partenerul media al evenimentului.

Expoziția „Din roadele darului” reunește 20 de lucrări inspirate din iconografia bizantină, dar și din natura înconjurătoare. Printre lucrările reprezentative se numără Fiul Risipitor, Mâna Sfântului Arhanghel Mihail, Mâna Lui Dumnezeu, Eu sunt cel ce sunt, precum și tabloul care prezintă Sfânta Euharistie. Lucrările expuse sunt realizate în tehnica uleiului pe pânză. Conform spuselor artistului, tematica nu este una anume –  pe lângă subiectele clasice ale picturii de șevalet, vizitatorii vor putea observa și abordarea anumitor teme care îl caracterizează pe autor și care l-au definit profesional de-a lungul timpului. Artistul plastic Cozmin Movilă așteaptă cu nerăbdare un număr cât mai mare de vizitatori la finisaj.

„La invitația doamnei prof. Mona Șerbănescu, am deschis o expoziție personală de pictură în incinta liceului pe care cu multă dăruire și profesionalism îl păstorește. De-a lungul timpului, în spațiul expozițional ,,Theodor Aman” au expus nume a căror rezonanță îmi face deosebită plăcere. Recent a expus acolo și maestrul Horea Paștina, la clasa căruia am terminat, cândva, primii șase ani de studii universitare”, a declarat Cozmin Movilă, artist plastic, pentru site-ul agentiadecarte.ro, partenerul media al evenimentului.

Lucrările Mâna Sf. Arhanghel Mihail și Mâna Lui Dumnezeu sunt inspirate din iconografia bizantină, stilizate într-un mod caracteristic artistului, transpuse pe pânză conform unor idei pe care acesta le-a tot căutat de-a lungul timpului.

În ceea ce privește viziunea sa despre artă, Cozmin Movilă a afirmat că este de părere că arta trebuie să transmită lucruri care dăinuie în timp, idei care dăinuie în timp, mesaje care se duc mai departe și sunt valabile și peste veacuri, considerând că arta a adus mereu mesaje valabile etern.

Prin activitățile culturale și religioase organizate anual, Liceul Pedagogic Anastasia Popescu oferă elevilor orizonturi largi de cunoaștere și apropiere de Dumnezeu.

23 noiembrie 2022 – 8 ianuarie 2023, Sala Noua Galerie

Muzeul Naţional al Ţăranului Român

Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă aşteaptă miercuri, 23 noiembrie 2022, de la ora 19.00, la Sala Noua Galerie, la expoziţia Ghizunariu.

Cobzarii din mediul tradițional românesc au rămas extrem de puțini. Generația vârstnică a lăutarilor a fost „depășită” de apariția acordeonului, acum un „clasic” și el, „depășit” la rândul său de instrumentele moderne electronice cu claviaturi. Din cobză a mai rămas aproape doar un style, un sunet construit digital, stocat în memoria unui sintetizator-aranjor, instrumentul real fiind prezent mult mai rar în muzicile satului contemporan.

Cât despre Ghizunariu, el a fost un constructor de cobze, poreclit astfel din motive necunoscute. Figura sa a rămas vie mai mult prin poveștile celor care i-au fost vecini sau clienți. Prezent în expoziție, „Ghizunariu” devine un personaj multiplu – în el se topesc imaginile altor lăutari și constructori de instrumente, reali și fictivi.

Concept curatorial: Sașa-Liviu Stoianovici

Expoziția se poate vizita la Sala Noua Galerie, până în 8 ianuarie 2023, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00.

Eveniment

Casa Mița Biciclista, monument istoric al Bucureștiului, aflat lângă Biserica Amzei din București, intră într-o nouă etapă a existenței sale. Redeschisă sub numele La Mița Biciclista – Stabiliment creativ de către Asociația pentru Cultură, Educație și Normalitate, locația dă startul sezonului de iarnă cu o serie de evenimente-tribut aduse casei.

Casa Mița Biciclista este o clădire istorică faimoasă, localizată în centrul Bucureștiului, fiind una dintre cele 159 monumente de valoare națională din patrimoniul Capitalei. Redeschisă după 80 de ani, casa este pregătită să primească publicul și să reintre în viața orașului și a dinamicii sale, cu obiectivul de a deveni un spațiul al comunității urbane creative.

Redeschiderea casei pentru public este marcată prin două petreceri-concept Mare Bal, organizate în 18 și 19 noiembrie, prin care este celebrată istoria casei. Momente precum recitalul susținut de Bălănescu Quartet, venind special de la Londra pentru eveniment, vor inaugura redeschiderea locației.

Etajele vor fi transformate în experiențe contemporane influențate de istoria personală a monumentului istoric pentru participanții la bal. Scopul momentelor programate este acela de a transporta publicul prezent în atmosfera balurilor grandioase organizate în trecut în București.

La Mița Biciclista este un spațiu care devine loc de întâlnire al orașului, de petrecere, de cultură și de reflecție. Conform asociației ARCEN, redeschiderea locației marchează începutul unei noi istorii a casei și lansarea promisiunii făcute orașului. Bucureștiul are nevoie de un spațiu de întâlnire, în centrul orașului, deschis inițiativelor culturale și civice, un spațiu alternativ de exprimare și intersecția a diverselor energii și bule urbane, acesta fiind viziunea asociației în ceea ce privește monumentul istoric. La Mița Biciclista este un spațiu care devine loc de întâlnire al orașului, de petrecere, de cultură și de reflecție.

Povestea Miței Biciclista

Maria Mihăilescu a fost o femeie considerată de o frumusețe răpitoare, cunoscută pentru bulversarea moravurilor lumii bune a Capitalei în perioada interbelică. Născută în 1885 în satul Dițeși, jud. Prahova, Mița Biciclista este una dintre cele mai faimoase curtezane.

La sfârșitul secolului XIX, odată cu emanciparea Bucureștiului, plimbatul cu bicicleta a devenit o modă a Capitalei, însă era o activitate rezervată exclusiv bărbaților. Mița Biciclista, conform însemnărilor de la acea vreme, se pare că a fost prima femeie din România care s-a plimbat cu bicicleta. Porecla de Mița Biciclista a căpătat-o în 1898, când a fost văzută de ziaristul George Ranetti plimbându-se cu bicicleta pe Calea Victoriei.

Este cunoscută pentru relațiile apropiate pe care le-a avut cu mari personalități ale vremii, precum Nicolae Grigorescu, Octavian Goga și chiar regale Ferdinand. Despre Ferdinand se spune că i-ar fi făcut cadou casa din apropiere de piața Amzei din București, cea care poartă numele curtezanei.

La finalul anilor ’40, Mița Biciclista s-a căsătorit cu generalul Alexandru Dimitrescu. Presa de la acea vremea nota că a fost cerută de soție de regele Manuel al Portugaliei, însă, datorită faptului că ea îl iubea nebunește pe dr. Nicolae Minovici, regele a fost refuzat.

Casa Mița Biciclista

Construită la începutul secolului XX, clădirea are o fațadă în stil art nouveau. Declarată monument de arhitectură în stil baroc, casa a fost câștigată în instanță de urmașii Miței, care au revândut-o cu mult sub prețul pieței unor cetățeni spanioli. O perioadă lungă de timp, în clădire au locuit mai multe familii fără adăpost.

Sursă foto: ARCEN

9 noiembrie – 31 decembrie 2022, Sala Tancred Bănățeanu

Muzeul Național al Țăranului Român

Rețeaua Națională a Muzeelor din România, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, propune publicului larg, comunității industriilor culturale și creative, mediului politic și administrativ o expoziție inedită despre valoarea patrimoniului cultural și al colecțiilor muzeale pentru societate. Expoziția „Muzeul pentru tine!” va avea loc în perioada 9 noiembrie – 31 decembrie 2022 la Sala Tancred Bănățeanu a Muzeului Național al Țăranului Român, și este configurată în jurul unui concept curatorial care relaționează, prin analogie cu miracolul vieții și al naturii, poveștile a zeci de piese de tezaur sau de patrimoniu provenite din colecțiile a mai multor muzee din toată țara, într-un spectacol vizual care nu poate fi ratat.

Intenția acestei expoziții este de a construi o relație durabilă cu mediul politic, administrativ, creativ și cu publicul de orice tip, oferindu-i experiențe de cunoaștere și de interacțiune unice și memorabile cu colecțiile muzeelor pentru înțelegerea valorilor economice, sociale, culturale și educative ale acestora. Ceea ce veți vedea și aprecia a fost rezultatul unui efort colaborativ impresionant care a implicat participarea a peste 20 de muzee de diferite tipuri și domenii: Complexul Muzeal Național ASTRA Sibiu, Complexul Muzeal Național Moldova Iași, Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Casa Mureșenilor Brașov, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, ICEM Tulcea – Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, Muzeul Banatului Montan din Reșița, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, Muzeul de Artă Brașov, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul Județean Vrancea, Muzeul Golești, Muzeul Dunării de Jos din Călărași, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Județean Teleorman, Muzeul Național de Geologie, Muzeul Maramureșan din Sighetul-Marmației, Muzeul Național al Agriculturii Slobozia, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, Muzeul Național al Literaturii Române București, Muzeul Național George Enescu, Muzeul de Artă Centrul Artistic Baia-Mare și Ansamblul Muzeal Național ”Curtea Domnească” din Târgoviște.

Este primul demers curatorial de tip „blockbuster” din România, apărut din nevoia muzeelor de a fi reconsiderate de către autoritățile administrative și politice și privite ca instituții ce pot schimba substanțial dinamica economică și socială a unei comunități. Vom aduce ca argumente o serie de elemente și de capodopere ale creației umane, de la tronul celor patru monarhi ai României, la manuscrisul original al Imnului Național, de la obiectele steampunk realizate de poetul Traian T. Coșovei la prima mașină de spălat, construită exclusiv din materiale naturale locale, de la piese spectaculoase din tezaurele dacice de la Sângeru de Pădure sau Cehei la vasul de tip askos, din elenimsul rafinat, descoperit în necropola fostului Orgame.

Acest proiect expozițional este parte din marca culturală „Museums Meet Museums” a Rețelei Naționale a Muzeelor din România și a fost implementat cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național și al Asociației Centrul Memorial Dr. Gheorghe Telea-Bologa din Sibiu.

Proiectul de arhitectură interioară a fost realizat de către Studioul Zeppelin.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănățeanu, până la 31 decembrie 2022, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea este închis.

Prețul biletului de intrare: adulți – 12 lei; pensionari – 6 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 3 lei

Pentru detalii: Dragoș NEAMU – coordonatorul proiectului, contact.rnmr@gmail.com.

Radio România împlinește 94 de ani de când intră în casele ascultătorilor din țară și din străinătate, 94 de ani de când prestigioasa instituție publică reflectă cele mai importante evenimente.

La 1 noiembrie 1928 a avut loc difuzarea primei emisiuni a serviciului public de radio al Societății de Difuziune Radiotelefonică, instituție cunoscută în prezent sub numele de brand Radio România. Astăzi, Radio România continuă să fie un reper, studiile de audiență reflectând popularitatea emisiunilor difuzate.

Ca o traducere a misiunii de promovare a culturii asumate de radioul public, dirijorul Mihail Jora a înființat în același an, 1928 Orchestra Radio, astăzi ORCHESTRA NAȚIONALĂ RADIO, ansamblu ce sărbătorește așadar aceeași frumoasă vârstă de 94 de ani și care dăruiește publicului său, în fiecare an, un concert aniversar.

Vineri, 28 octombrie 2022, de la ora 19.00, pe scena Sălii Radio va urca dirijorul român Gheorghe Costin, care s-a format sub îndrumarea unor mari personalități dirijorale – Sergiu Celibidache și Erich Bergel – și a fost aplaudat ca dirijor permanent al filarmonicilor din Timișoara, Târgu-Mureș și Iași. A fost invitat să dirijeze la pupitrul tuturor orchestrelor filarmonice din România, dar și peste hotare, fie ca dirijor oaspete al unor prestigioase ansambluri europene, fie împreună cu orchestre românești, în turnee sau în festivaluri.

Invitată specială a serii este și pianista Raluca Știrbăț, cunoscută publicului larg ca inițiatoare a campaniei de salvare a Casei Enescu de la Mihăileni (jud. Botoșani). La doar 10 ani, Raluca Știrbăț a debutat alături de Filarmonica Moldova din Iași, sub bagheta lui Ion Baciu. Au urmat concerte cu majoritatea orchestrelor din țară și apoi și-a construit o frumoasă carieră internațională, fiind aplaudată în Austria (Konzerthaus, Musikverein, Yamahasaal din Viena, Mozarteum – Salzburg, Stefaniensaal – Graz) și în festivaluri din Europa, S.U.A și Japonia.

Concertul aniversar va debuta cu o lucrare a compozitorului român Pascal Bentoiu: Concertul nr. 1 pentru pian și orchestră. Acesta a avut privilegiul de a studia chiar sub îndrumarea lui Mihail Jora, creatorul Orchestrei Naționale Radio. În a doua parte a serii participanții vor asculta Simfonia nr. 4 de BRAHMS, a cărei premieră absolută a avut loc chiar sub bagheta compozitorului, la Meiningen (Germania), pe 25 octombrie 1885.

Născută la Iași, Raluca Știrbăț a început studiul pianului la Liceul de Artă Octav Băncilă, iar după un an de studiu la Academia de Muzică „George Enescu” a fost admisă cu punctaj maxim la Universitatea de Muzică din Viena, unde a obținut renumita diplomă Solistendiplom și titlul Magister Artium.

A realizat numeroase imprimări pentru case de discuri și radio-uri, printre care Integralele creației enesciene pentru pian solo (Hänssler classic, 2015) și violoncel și pian (alături de Rudolf Leopold, Paladino music, Viena, 2021), Gramola (Viena, 2011 și 2013), Music minus one (SUA), Radio Zürich, VDE-Gallo și Radio Svizzera Italiana, Hungaroton, ORF. Înregistrările ei sunt difuzate la posturi radio din Austria (ORF, Radio Stephansdom), Elveția (Radio Zürich, Suisse Romande, Radio Swiss Classic, Radio della Svizzera Italiana), România, Ungaria etc.

Raluca Știrbăț a fondat Societatea Internațională George Enescu din Viena, pianista fiind activă și în domeniul muzicologic și pedagogic. Menționăm traducerea în limba germană a Capodoperelor enesciene de Pascal Bentoiu (George Enescu. Meisterwerke, Frank & Timme, 2015), precum și îngrijirea ediției Urtext a partiturilor Creației pentru pian de Enescu (vol. I, Grafoart, 2016). De curând, Raluca Știrbăț a publicat volumul George Enescu – Creația pentru pian (Editura Muzicală, 2022), considerat de personalități marcante ale vieții muzicale românești și nu numai „o carte-scânteie” și „o reușită de referință pentru muzicologia românească”.

Concertul va fi transmis LIVE pe calea undelor – pe toate frecvențele Radio România Cultural și Radio România Muzical – și LIVE online, pe site-urile celor două posturi de radio.

Biletele se pot achiziționa de la casa de bilete a Sălii Radio (tel. 021 314.68.00). Pentru programul casei de bilete, cei interesați sunt invitați să consulte site-ul oficial www.orchestreradio.ro – secțiunea Bilete.

Biletele sunt disponibile și în sistem online pe iabilet.ro. Biletele sunt, de asemenea, disponibile și în magazinele Flanco, benzinăriile Rompetrol, Metrou Unirii 1, magazinele „Muzica”, IQ BOX, Uman și pe terminalele Selfpay. Online, se poate plăti cu cardul, prin Paypal, carduri de tichete culturale Sodexo, pe factură la Vodafone sau Orange sau ramburs prin Fan Courier, oriunde în țară.

Surse foto: Radio România Cultural

În perioada 21 – 27 octombrie 2022, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează „Târgul de Sfântul Dumitru”, cu ocazia sărbătorii Sfântului Dumitru, protectorul spiritual al muzeului. Eveniment de tradiție, marcă înregistrată la OSIM, Târgul Sfântului Dumitru are ca scop promovarea artei tradiționale românești și refacerea atmosferei vechilor târguri care aveau loc în preajma marilor sărbători religioase – Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir și Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor.

De-a lungul celor șase zile de eveniment, vizitatorii vor avea ocazia să târguiască, să participe la spectacole de muzică și dans, lansări de carte, ateliere de creație și demonstrații meșteșugărești, realizate de creatori populari, veniți la muzeu din toate colțurile țării.

Valorile de patrimoniu din județul Prahova prezentate prin meșteșuguri, cântec, joc și bucate

Anul acesta, la eveniment, vor fi prezenți și reprezentanți ai comunităților din județul Prahova: Valea Doftanei, Izvoarele, Starchiojd, Scorțeni care vor prezenta prin meșteșuguri, cântec, joc și bucate, valorile de patrimoniu din zonă. Vor cânta și vor încânta participanții Ansamblul folcloric „Perinița” al Centrului Județean de Cultură Prahova, rapsozii Constantin Ghinea Dumitrache, Daniel Nicolae, Moise Țeavă, grupul folcloric „Comoară Vie” – comuna Izvoarele, Ansamblul folcloric al Asociației Tinerilor – comuna Valea Doftanei. Partenerul evenimentului este Centrul Județean de Cultură Prahova. În plus, vor mai fi prezenți: Grupul coral Cântec românesc – București, Ansamblul de dansuri Veselie, Vidin, Bulgaria, Ansamblul folcloric „Cununa Carpaților” al Centrului Național de Artă „Tinerimea Română”, Ansamblul folcloric profesionist „Țara Vrancei”, Ansamblul Pilisterlu (Porumbelul) – Societatea Culturală Aromână, București si artiștii: Ionela Bran, Bran, (jud. Brașov), Maria Beatrice Băndoiu, Scoarța, (jud.Gorj), Ion Crețeanu – Voineasa, (jud.Olt).

Program târg:

Vineri, Sâmbătă, Duminică (21 – 23 octombrie 2022) – 9.00 – 19.00

Luni (24 octombrie 2022) – 9.00 – 17.00

Marți, Miercuri, Joi (25, 26, 27 octombrie 2022) – 9.00 – 19.00

Preț bilete:

Adult – 30 lei

Pensionar – 15 lei

Elev/student – 8 lei

Accesul la târg se face pe baza biletului de intrare sau a abonamentului – https://muzeul-satului.ro/planifica-vizita/pret-bileteghidaj/.

În perioada 23 septembrie – 11 decembrie, revine cel mai important eveniment dedicat artei din România – Art Safari! Palatul Dacia – România (Muzeul Miniciupiului București) din strada Lipscani nr. 18-20 devine, astfel, din nou hotspotul cultural al României.

O dublă premieră este marcată de ediția aniversară Art Safari: participanții vor putea admira prima expoziție din țară, dar și din Europa de Est, cu opere extrem de valoroase din colecția muzeului Victoria and Albert, Londra, aceasta fiind cea mai valoroasă expoziție de artă aflată în prezent pe teritoriul României.

În Pavilionul Românesc, participanții vor avea posibilitatea de a descoperi trei artiști reprezentând generații și stiluri diferite. Ștefan Popescu (1872-1948) – unul dintre cei mai importanți pictori interbelici; un mare călător – explorator, Lilian Theil, o artistă nonconformistă născută în 1932, ce s-a remarcat prin tehnica textilă proprie dând naștere unor compoziții multicolore despre adevăruri universale; Mihai Mureșan – artist original al noii generații a Școlii de la Cluj.

Două Pavilioane, cinci expoziții de artă spectaculoase

Pavilionul românesc

Expoziția „Ștefan Popescu. Povestea călătoriilor” (curator: Dr. Elena Olariu), realizată în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, aduce în atenția publicului un artist interbelic major, celebrat la 150 de ani de la moartea sa. Ștefan Popescu, deși a locuit o mare parte a vieții la Paris, alături de Constantin Brâncuși, a fost unul dintre cei mai premiați artiști români, în România și în străinătate. Între altele, este singurul artist român care a participat la trei ediții ale Bienalei de la Veneția. Ștefan Popescu a fost unul dintre pictorii preferați ai Reginei Maria, care i-a achiziționat multe lucrări pentru colecția sa privată. Franța, Turcia, Maroc, Tunisia, Alger, Elveția, Italia, Grecia, Iugoslavia, Germania sunt câteva dintre țările care l-au inspirat și pe care le-a redat pe pânzele sale, dintre care multe se află în expoziția de la Palatul Dacia.

Expoziția „Lilian Theil. O bătrână care zâmbește” (curator: Raluca Ilaria Demetrescu) aduce în atenția publicului o artistă cu un parcurs atipic, la fel ca personalitatea sa. Creația inedită și originală a artistei cu dublă origine română și germană (re)începe după vârsta la care alții ies la pensie. Născută la Brașov în 1932, Lilian Theil are o tehnică specială: pictează cu acul de cusut. Reflexivă și profund filosofică, creația cusută, desenată și pictată cu acul de Lilian Theil, povestește despre viață și moarte, istorie locală și europeană, secole și accidente, tinerețe și bătrânețe, decădere și speranță, despre a fi cumsecade sau despre deportare și tortură, credințe și ironie.

„Mihai Mureșan. Lucruri mărunte” (curator: prof. univ. dr. Ioan Sbârciu) este o altă expoziție bogată în meditații, de această dată semnate de un artist al tinerei generații. Format în cadrul școlii de pictură clujene, Mihai Mureșan este un artist minuțios și profund. Peisaje și fragmente citadine, influențate de stările sale sufletești, exerciții de lămurire a lumii înconjurătoare, dar și a celei interioare.

Pavilionul Internațional

Adusă în premieră în România cu ajutorul unui parteneriat cu Victoria and Albert Museum din Londra, unul dintre cele mai mari muzee de artă ale lumii, expoziția „Seeking Truth: The Art of John Constable” ( A V&A Exhibition – Touring the World) așteaptă să fie descoperită de pasionații de artă. Expoziția cuprinde o selecție de peste 80 de lucrări, majoritatea operelor fiind semnate de John Constable (1776-1837), celebru peisagist britanic, admirat la nivel internațional. În plus, vor fi expuse lucrări de Rembrandt, Alrecht Durer, Claude Lorrain, alături de alte nume mari din colecția muzeului londonez.

Expoziția „Korean Beauty in Poster Art”, organizată în parteneriat cu Ambasada Republicii Coreea în România, aduce în atenția publicului tânăr o viziune contemporană asupra străvechii culturi coreene și a picturalității alfabetului coreean, dar și a stilului de viață coreean. Arta afișului exprimă „Koreanismul” și încearcă să explice Coreea de astăzi, a Kpop-ului, aromei kimchi și tehnologiei, prin prisma tradițiilor sale culturale. În cadrul expoziției vor fi organizate ateliere de tipografie și caligrafie susținute de însuși creatorul afișelor, reputatul artist asiatic Byoung-il Sun.

Art Safari Kids

Art Safari Kids, programul educațional al celui mai mare eveniment dedicat artei din România, cuprinde ateliere de creație pentru copii cu vârste între 3 și 12 ani. Acestea vor fi susținute de profesori din cadrul Centrului Step by Step din București, partener educațional al Art Safari.

Program și bilete Art Safari – ediția a X-a

Art Safari va putea fi vizitat în perioada 23 septembrie – 11 decembrie 2022, de joi până duminică, în Palatul Dacia-România, din Centrul Vechi al Bucureștiului (str. Lipscani, nr. 18-20), în intervalul 12.00-21:00. În fiecare vineri și sâmbătă, se organizează Night Tours, între 22:00 și 1:00, experiențe de vizitare speciale, care cuprind ghidaj în expoziție, pe tonuri de muzică live și sunet de prosecco. De asemenea, Art Safari oferă și vizite ghidate tematice de zi, inclusiv în limba engleză și franceză. Biletele pot fi achiziționate pe site-ul Art Safari, dar și la fața locului.

Sursă fotografii: Facebook Art Safari Bucharest

29-31 iulie 2022

SLOBOZIA

Consiliul Județean Ialomița prin Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea” în parteneriat cu Asociația SUONARTE organizează în perioada 29-31 iulie 2022, la Slobozia, cea de-a VI-a Ediție a Concursului Internațional de Dirijat “Ionel Perlea”. Evenimentul face parte din Festivalul Internațional de Dirijat “Ionel Perlea” realizat în scopul promovării personalității marelui dirijor născut în Ialomița și a unei investiții în educația continuă.

Evenimentul se bucură pentru al doilea an consecutiv de un format Internațional, fără limită de vârstă, iar concurenții au oportunitatea de a dirija Orchestra “Ionel Perlea” în toate cele trei etape, repertoriul abordat fiind atât simfonic, cât și de operă.

În urma unei preselecții, pentru etapele live ale Concursului, s-au calificat 23 de concurenți din 16 țări – România, Italia, Austria, Belgia, Olanda, Ucraina, S.U.A, Canada, Argentina, Japonia, China, Coreea de sud și Taiwan.Evenimentul se va încheia Duminică, 31 iulie, când de la ora 19:00, în Sala Europa, va avea loc Concertul Extraordinar “Opera & Symphonic Gala”, dirijat de finaliștii Concursului Internațional de Dirijat “Ionel Perlea”.

Soliștii Galei sunt sopranele Mădălina Constantinescu și Edith Adetu, tenorul Paul Celmare, baritonul David Pogana și basul Marius Boloș, care vor fi acompaniați de Orchestra “Ionel Perlea”, concertmaestru Cristian Balaș. Conceptul regizoral al Galei aparține regizoarei Laura Maria Vlădoiu.

De asemenea, în cadrul Galei vor fi invitați speciali –  dirijorul Adrian Morar (Opera Națională Română Cluj) și soprana Mirella Bunoaica.

La finlul Galei va avea loc decernarea Premiilor, care au o valoare de peste 5000 de euro. De asemenea se vor acorda și Premii Speciale care vor consta în angajamente oferite de instituțiile partenere.

Competiția se bucură de un Juriu format din personalități ale muzicii clasice, cât și din manageri ale unor importante instituții muzicale din țară:

Sabin Păutza – Romania – Președinte juriu

Compozitor, Dirijor și Muzicolog, fondatorul Concursului de Lied “Ionel Perlea”

Irina Hasnaș – Romania

Compozitor, Muzicolog, Editor radio

Daniel Jinga – Romania

Dirijor, Managerul Operei Naționale Bucureși

Antoniu Zamfir – Romania

Managerul Operei Române Craiova

Cristian Lupeș – Romania

Dirijor, Managerul Filarmonicii de Stat Sibiu

Adrian Morar – Romania

Dirijor, Reprezentat al Operei Naționale Române Cluj-Napoca

Biletele pentru Concertul Extraordinar “Opera & Symphonic Gala” se pot achiziționa de la Centrul Cultural “Ionel Perlea”.

www.suonarte.ro

Facebook: https://www.facebook.com/ASOCIATIASUONARTE

Instagram: https://www.instagram.com/suonarte/

Twitter: https://twitter.com/suonarte