Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit

Călin își privește fiul și își dă seama că ceva nu este în regulă. 

Sergiu nu spune mare lucru, dar se vede în felul în care stă, în tăcerea lui apăsătoare, în întrebările nerostite din privire: ar întreba și parcă nu ar face-o… 

Lumea din jur pare tot mai grăbită, mai apăsătoare, mai greu de înțeles pentru un copil. Iar Călin simte, cu claritate care îl  surprinde, că nu poate schimba lumea de afară pentru fiul lui. Pentru nimeni. Dar poate face ceva mult mai important. Poate fi el locul în care neliniștea se oprește. Poate fi el cheia care risipește îngrijorarea.

 

 

Părintele: locul în care neliniștea se oprește?

Când lumea pare un haos, când vocile sunt prea puternice și totul se mișcă prea repede, copilul nu are nevoie de explicații ,,ca la carte”. Are nevoie înainte de toate nevoie de un loc sigur. Are nevoie de tine.
Fii locul în care se poate liniști când totul pare copleșitor. Fii respirația care încetinește ritmul grăbit al inimii lui. Când lumea este dură, fii tu, ca părinte, blândețea care aduce calm și stabilitate.

Într-lume care pare tot mai agitată, mai imprevizibilă, mai zgomotoasă, copiii caută instinctiv un reper. busolă. ancoră. Un far aprins pe mal.
Tu poți fi acel far.

 

Nu poți opri furtunile din lume; nu e în puterea ta.

,,Lumea” îi va trezi, îi va provoca, îi va învăța să se adapteze. Dar înainte de toate acestea, au nevoie să știe că există un loc  unde se pot întoarce fără teamă. Un loc unde nu trebuie să fie puternici, unde nu trebuie să se apere, unde pot doar să fie. Acest loc este relația cu tine.

Când totul pare întunecat, fii lumina care nu se stinge.
Când totul pare fragil, fii rădăcina care dă tărie.
Când totul pare nesigur, fii vocea care spune: „Sunt aici. Ești în siguranță.”

Părintele este cel ce modelează felul în care copilul va vedea lumea. Din tine, părintele, învață dacă lumea este un loc periculos sau un loc în care merită să ai încredere. Din tine învață dacă emoțiile sunt  ceva de ascuns sau ceva ce poate fi ținut în brațe. Din tine învață cum arată liniștea.

 

 

Nu suntem perfecți și nu avem mereu răspunsuri. 
Este suficient să fim prezenți. Să fim stabili. Să emanăm căldură. Luminează mica lor lume, iar ei vor învăța, pas cu pas, să meargă prin cea mare. Când copilul are acasă ancoră, poate înfrunta orice val. Iar când are un far care îl ghidează, nu se pierde, oricât de haotic ar părea totul.

— Sergiu, spune-mi… când totul pare prea mult, ce te ajută să nu-ți fie teamă?
— Când te văd pe tine liniștit, tată. Atunci simt că lumea nu are cum să se rupă.

 

 

Scarlett Onica
Ultimele postari ale lui Scarlett Onica (vezi toate)
 
×

Donează

Împreună putem construi un viitor în care cultura românească este prețuită și transmisă mai departe. Alege să susții Matricea Românească!

Donează