Un grup de 16 meșteri și artiști populari au primit, în noiembrie 2024, titlul onorific de “Tezaur uman viu”, acordat de către Ministerul Culturii în semn de recunoaștere pentru contribuția lor esențială la păstrarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial al României. Aceștia sunt:

Amorțitu Elena, din Botoșani

Domeniu: prelucrarea fibrelor și firelor textile – in, cânepă, bumbac, lână, păr

Corlățean Jucan Elena, din Suceava

Domeniu: port – realizare piese (confecționat, cusut mașini tradiționale)

Cosmi Floarea, din Bistrița Năsăud

Domeniu: prelucrarea pielor și blănurilor – opincărit

Erhan Aristotel, din Suceava

Domeniu: prelucrare lemn – construcții buciume de lemn

Pop Mihail, din Cluj

Domeniu: spiritualitate – dansator

Tantan Mărioara, din Gorj

Domeniu: țesere covoare oltenești

Țaran Liviu Răduțu, din Suceava

Domeniu: spiritualitate – interpret de muzică instrumentală

Lepădatu Iordan, din Vâlcea

Domeniu: prelucrare lemn – rudărit

Negură Margareta, din Suceava

Domeniu: cojocărit

Căldărar Traian, din Sibiu

Domeniu: prelucrarea metalelor

Manoli Constantin, din Vâlcea

Domeniu: prelucrarea lemnului – realizarea mobilierului gospodăresc

Filep Elisabeta, din Cluj

Domeniu: portul tradițional din Sic (Câmpia Transilvaniei)

Lițu Florin, din Suceava

Domeniu: spritualitate – semnale și cântat ritual din bucium

Marin Vasile, din jud. Argeș

Domeniu: prelucrarea materialelor – fierărit

Sava Nicolae, din Bistrița Năsăud

Domeniu: prelucrarea lemnului – confecționarea instrumentelor muzicale din lemn

Ilinca Alexandru, din Vâlcea

Domeniu: prelucrare piei și blănuri – opincărit

Titlul onorific “Tezaur Uman Viu” este o recunoaștere oferită de Ministerul Culturii din România persoanelor care excelează în păstrarea, transmiterea și promovarea patrimoniului cultural imaterial al țării. Acest program face parte dintr-o inițiativă globală a UNESCO care urmărește să conserve patrimoniul viu al umanității, punând în valoare oameni ce dețin cunoștințe, tehnici și practici unice.

Obiectivele districției “Tezaur Uman Viu” sunt:

• Păstrarea patrimoniului cultural, prin promovarea tradițiilor și meșteșugurilor vechi care riscă să fie uitate.
• Transmiterea cunoștințelor, prin sprijinirea artiștilor și meșteșugarilor care instruiesc noi generații, asigurând continuitatea tradițiilor.
• Recunoașterea publică, prin aprecierea contribuției la identiatea culturală a comunităților și a României.

Pentru a primi distrincția de “Tezaur Uman Viu”, persoanele trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

• Să cunoască în detaliu un meșteșug, un obicei sau o formă de expresie culturală specifică.
• Să exceleze în păstrarea autenticității tradiției.
• Să contribuie la transmiterea cunoștințelor către generațiile următoare.

Prin acordarea acestui titlu, România, prin Ministerul Culturii, contribuie la conservarea diversității culturale. Laureații devin ambsadori ai patrimoniului cultural românesc, participând la expoziții, târguri și evenimente internaționale. Pe lângă recunoașterea publică, deținătorii titlului primesc sprijin pentru promovarea activității lor, facilități pentru organizarea de ateliere și ocazia de a participa la evenimente culturale de anvergură.

Inițiativa a fost lansată în 2010, perioadă în care a avut impact semnificativ asupra păstrării tradițiilor românești. Anual, noi persoane primesc această distracție, consolidând identitatea culturală a României.

Sursă foto: cultura.ro, svnews.ro, basilica.ro

Via Transilvanica este un traseu de lungă distanță unic în România, care traversează diverse regiuni geografice și culturale ale țării, oferind călătorilor o experiență autentică de explorare a naturii, istoriei și tradițiilor. Lansată în 2018 de către ONG-ul Tășuleasa Social, această potecă de peste 1.400 km leagă Drobeta-Turnu Severin, pe malul Dunării, de Putna, în Bucovina, trecând prin 10 județe. Ideea s-a inspirat din trasee similare din Europa, precum Camino de Santiago din Spania sau Pacific Crest Trail din SUA.

Un traseu pentru toți

Via Transilvanica este gândită ca un traseu accesibil tuturor categoriilor de aventurieri, indiferent dacă sunt pasionați de drumeții, ciclism montan sau pur și simplu iubitori ai călătoriilor. Drumul este împărțit pe segmente marcate, fiecare cu o lungime de aproximativ 20-25 km, astfel încât să fie parcurse cu ușurință într-o zi. Pe parcurs, traseul este dotat cu borne sculptate și indicatoare care facilitează orientarea.

Traseul oferă oportunități diverse: de la explorarea Munților Carpați, cu peisaje sălbatice, până la plimbări prin sate pitorești unde tradițiile și meșteșugurile se păstrează încă vii. Fiecare etapă aduce o nouă poveste, fie ca este despre natura sălbatică, moștenirea culturală sau ospitalitatea localnicilor.

Via Transilvania parcurge numeroase regiuni:

• Banat – Pornind din Drobeta-Turnu Severin, traseul străbate locuri încărcate de istorie romană și peisaje cu dealuri.
• Oltenia de Nord – Aici, călătorii descoperă pădurile dense și dealurile, dar și tradițiile pastorale.
• Transilvania de Sud – Trece prin vechiile sate săsești și bisericile fortificate, oferind o incursiune în istoria medievală.
• Ținutul Secuiesc – Cunoscut pentru cultura și gastronomie unică, această regiune este o combinație fermecătoare de tradiți și natură.
• Bucovina – Finalul traseului, la Putna, unde călătorii pot vizita Mănăstirea Putna și alte lăcașuri istorice și spirituale.

Fiecare regiune traversată oferă atracții care îmbină natura, cultura și istoria. Astfel, în zona Banat, pot fi vizitate Podul lui Traian, Castrul Roman din Drobeta-Turnu Severin, Clisura Dunării și Cascada Bigăr (deși s-a prăbușit în 2021, rămâne un simbol al zonei). Îl Oltenia de Nord și Hunedoara, cei interesați sunt invitați să viziteze Peștera Polovragi și Sarmizegetusa Regia. Cetatea Albă Carolina, satele săsești din Sibiu și Biserici Fortificate, precum și Sighișoara vă așteaptă în zona Transilvania. Lacul Sfânta Ana și pădurile de mesteceni din zona Ținutului Secuiesc sunt printre atracțiile din zonă, iar în Bucovina, Pasul Tihuța, mănăstirile pictate din bucovina și Mănăstirea Putna reprezintă adevărate atracții.

Unul dintre principalele obiective ale proiectului este promovarea turismului sustenabil. Pe lângă faptul că încurajează explorarea lentă, Via Transilvanica oferă o șansă comunităților locale să beneficieze economic prin servicii turistice, precum cazare, mese tradiționale sau ghidaj.

Cele 1.400 de borne plasate de-a lungul drumului, sculptate de artiști români, sunt atât indicatoare, cât și opere de artă, ce reflectă identitatea regiunilor prin care trece traseul. Acestea devin puncte de atracție pentru călători și contribuie la estetica drumului.

Specialiștii oferă câteva sfaturi celor interesați de parcurgerea Viei Transilvanica. Aceștia recomandă ca fiecare să aleagă segmentele potrivite în funcție de nivelul său de experiență și de condiția fizică. Totodată, celor care doresc să exploreze le este recomandat să aibă un echipament de calitate, în special dacă doresc să facă drumeții în zonele montaje. Bocancii, un rucsac confortabil și o trusă de prim-ajutor nu ar trebui să lipsească nimănui. Traseul include locuri de campare, pensiuni și case tradiționale, multe dintre ele fiind gestionate de localnici, astfel, este recomandat să vă interesați înainte de a pleca de potențiale locuri în care puteți dormi.

Una dintre valorile fundamentale ale proiectului este conservarea mediului și implicarea comunităților locale. Astfel, se încurajează respectarea naturii, strângerea deșeurilor și interacțiunea responsabilă cu localnicii. În plus, cumpărarea produselor locale și cazarea la pensiuni de familie contribuie la dezvoltarea economică a regiunilor traversate.

Via Transilvanica este o invitație la descoperirea României autentice. Cu peisaje spectaculoase, o invitație la descoperirea istoriei și a tradițiilor bine păstrate, traseul unește regiunile Româniai sub forma unui drum accesibil tuturor. Fie că veți alege să parcurgeți întregul traseu sau doar o parte, Via Transilvanica promite să ofere o experiență memorabilă.

Sursă foto: viatransilvanica.com, libertatea.ro

Un eveniment unic în istoria muzicii din România va avea loc în noiembrie 2024: cele patru viori ale lui George Enescu, clasate în categoria “Tezaur” și păstrate la Muzeul Național “George Enescu” din București, vor fi reunite pe aceeași scenă într-un turneu național.

Turneul îi va avea protagoniști pe patru violoniști de excepție:

• Gabriel Croitoru – va interpreta pe vioara Guarneri del Gesù „Catedrala” (1731), un instrument de o valoare inestimabilă, cu care artistul a susținut deja 12 turnee naționale, urmând să-l finalizeze pe cel de-al 13-lea.
• Simina Croitoru – va cânta pe vioara Paul Kaul (1931), un instrument realizat special pentru Enescu.
• Paul Răducanu – va folosi vioara Paul Kaul (1930), un alt exemplar de o calitate excepțională.
• Mircea Dumitrescu – va interpreta pe vioara fraților Pierre și Hippolyte Silvestre (1835), o opera remarcabilă a lutierilor francezi.

Acestora li se va alătura pianistul Horia Mihail, partenerul de scenă al lui Gabriel Croitoru încă din 2012, în cadrul Turneului Național “Vioara lui Enescu”.

Turneul se va desfășura în mai multe orașe din România, printre care Iași, București, Galați, Deva, Bistrița și Brașov. Publicul va avea ocazia să trăiască o experiență muzicală de neuitat, ascultând sunetele extraordinare ale acestor instrumente care păstrează amintirea marelui maestru. De asemenea, în decembrie 2024, turneul va călători peste hotare, oferind românilor din diaspora șansa de a se bucura de acest eveniment istoric.

Cele patru viori folosite în acest turneu sunt adevărate comori:

• Guarneri del Gesù „Catedrala” (1731) – Alegerea preferată a lui Enescu pentru expresivitatea și „mlădierea extraordinară” a sunetului său.
• Două viori Paul Kaul (1930 și 1931) – Instrumente create de lutierul francez Paul Kaul, cu care Enescu a avut o relație de prietenie și colaborare.
• Vioara fraților Pierre și Hippolyte Silvestre (1835) – O lucrare remarcabilă din prima jumătate a secolului al XIX-lea.

Instrumentele au fost donate statului român de către Maria Cantacuzino Enescu, soția marelui artist, odată cu înființarea Muzeului Național “George Enescu” în 1965.

De-a lungul ultimului deceniu, “Vioara lui Enescu” a ajuns în locuri neașteptate: cămine culturale din sate izolate, săli de sport din licee, marile scene din România și de peste hotare, de la Sala Radio din București la Beijing, Londra, Spania sau Portugalia.

Evenimentul este realizat cu sprijinul Radio România Actualități, Radio România Cultural, Institutul Cultural Român, Universitatea Națională de Muzică din București și a altor parteneri culturali și locali.

Participanții vor avea șansa rară de a asculta instrumentele care au purtat amprenta lui George Enescu, un titan al muzicii secolului XX. O poveste despre pasiune, excelență și moștenire culturală, acest turneu promite să rămână în memoria publicului ca unul dintre cele mai speciale momente din istoria muzicală a României.

Surse foto: georgeenescu.ro, Virgil Oprea (wowiasi.ro)

Pe 15 noiembrie a început Postul Crăciunului, unul dintre cele patru posturi importante din calendarul creștin ortodox. Acest post are o semnificație profundă pentru credincioșii din România, fiind o perioadă de pregătire spirituală pentru sărbătoarea Nașterii Domnului. În cele 40 de zile de post, până pe 24 decembrie, credincioșii sunt chemați la rugăciune și smerenie.

Postul Crăciunului simbolizează timpul de așteptare și pregătire pentru venirea Mântuitorului Iisus Hristos pe pământ. Este o perioadă de curățare sufletească și trupească, menită să apropie credincioșii de Dumnezeu și să îi ajute să întâmpine nașterea Domnului cu bucurie și liniște interioară. Prin cele 40 de zile ale sale, Postul Crăciunului ne amintește de postul ținut de Moise pe Muntele Sinai, în așteptarea cuvintelor lui Dumnezeu gravate pe tablele de piatră ale Legii. Astfel, prin post și rugăciune, creștinii se pregătesc să primească în sufletele lor Cuvântul lui Dumnezeu, întrupat și născut din Fecioara Maria.

Un post mai blând

În comparație cu Postul Paștelui, Postul Crăciunului este blând – oferă credincioșilor mai multe zile de dezlegare la pește, vin și untdelemn. În perioada postului, credincioșii trebuie să se abțină de la consumul de produse de origine animală, precum carne, ouă și brânză. În anumite zile, peștele poate fi consumat. Anul acesta, în 2024, principalele zile de dezlegare la pește sunt: 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică), sâmbetele și duminicile din post (cu excepția perioadelor de post aspru), 30 noiembrie (Sf. Andrei) sau 6 decembrie (Sf. Nicolae).

În această perioadă, cei care țin post sunt încurajați să participe la Liturghie și să folosească timpul pentru introspecție, ajutorarea celor în nevoie și împăcarea cu aproapele.

Părintele Vasile Ioana, parohul Bisericii “Sfântul Nicolae Dintr-o Zi” din București, a descris, pentru Digi24, postul astfel: “Fiecare mare sărbătoare este precedată de o perioadă de așteptare. Postul Crăciunului este o perioadă de curățare sufletească și trupească, prin participarea la slujbe, spovedanie și împărtășanie.” În general, preoții spun despre postul Crăciunului că este o perioadă de așteptare și împăcare, similar cu așteptarea poporului din Vechime a venirii Mântuitorului.

Tradiții și obiceiuri

În perioada Postului Crăciunului, credincioșii români respectă o serie de tradiții și obiceiuri străvechi. Una dintre tradiții este colindatul, care, deși începe oficial pe 24 decembrie, pregătirea colindelor este o activitate importantă pe parcursul postului. În multe regiuni, în timpul postului, se face curățenie generală în casă, aceasta fiind asociată cu curățenie sufletului. În această perioadă se evită certurile, în timp ce se intră într-o atmosferă plină de liniște, specifică Crăciunului.

Pentru un post reușit, este recomandat pentru credincioși să-și planifice mesele, adoptând o alimentație echilibrată pe bază de legume, fructe, nuci și cereale. Citirea Bibliei și rugăciunea pot întări legătura spirituală. Cel mai important, însă, este ca postul să fie privit cu bucurie – în loc să fie considerat o obligație dificilă, postul poate fi privit drept o ocazie de creștere spirituală, ce aduce liniște.

“Omul nu este chemat doar în perioada postului să fie blând și bun, ci permanent. Îndemnul meu pentru toți credincioșii este să vină la biserică, să participe la slujbe, să se spovedească, să se împărtășească și să fie buni cu toți cei din jurul lor în fiecare zi”, a adăugat Părintele Vasile Ioana în cadrul interviului acordat celor de la Digi24.

Sursă foto: radiorenasterea.ro

Alexandru Arșinel a fost unul dintre cei mai iubiți actori de comedie din România, cunoscut pentru cariera sa lungă, de aproape șase decenii. Este cunoscut nu doar pentru munca sa de pe scenă și din televiziune, ci și pentru implicarea sa profundă în viața artistică românească, în calitate de actor, director de teatru și om de cultură.

Născut în satul Dolhasca, județul Suceava pe 4 iunie 1939, Alexandru Arșinel a studiat actoria la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L. Caragiale” din București. În 1962 a absolvit și s-a alăturat Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” din București, unde a continuat să joace până la finalul carierei sale. Aici și-a construit stilul unic de comedie și și-a perfecționat talentul de actor de revistă, gen care îmbină teatrul, muzica și umorul într-un spectacol complex.

Colaborarea cu Stela Popescu

Colaborarea sa cu iubita actriță Stela Popescu l-a ajutat să se remarce, alături de aceasta formând un cuplu comic timp de aproape patru decenii. Relația profesională dintre Stela și Arșinel a fost una dintre cele mai succes și durabile din teatrul românesc. Aceștia au început să joace împreună la finalul anilor ’70, chimia lor pe scenă devenind un element distinctiv pentru teatrul de revistă românesc. Publicul i-a îndrăgit pentru stilul lor plin de umor, bazat pe replici spontane și dialoguri acide, dar și pentru capacitatea lor de a transforma subiecte cotidiene în momente amuzante și ușor de înțeles de către toată lumea. După moartea Stelei Popescu, în 2017, Arșinel a mărturisit că a pierdut nu doar o colegă, ci și o prietenă dragă, cu care împărtășea o legătură profundă și specială.

Carieră

Stilul lui Arșinel era caracterizat de naturalețe, umor direct și o capacitate aparte de a improviza, elemente ce l-au ajutat să devina unul dintre cei mai îndrăgiți comedianți români. În scheciurile sale, Arșinel aborda diverse teme, de la viața cotidiană la probleme sociale, având un umor accesibil tuturor, precum și o notă de umanitate și bună dispoziție care atrăgea publicul.

Alexandru Arșinel a fost nu doar un actor al Teatrului de Revistă “Constantin Tănase”, ci și directorul acestuia timp de mulți ani. Din această poziție, a avut un rol semnificativ în promovarea teatrului de revistă și în revitalizarea spectacolelor de comedie și divertisment românești. Sub conducerea sa, teatrul a trecut prin multe perioade de modernizare, iar Arșinel a susținut adesea că menținerea teatrului de revistă era o misiune personală pentru el, dorindu-și să păstreze tradiția românească a umorului de calitate.

De-a lungul carierei, Arșinel a jucat în numeroase spectacole de revistă, piese de teatru, filme și emisiuni TV. Pe lângă cariera sa vastă în teatru, Arșinel a jucat și în filme – comedii și drame. Printre producțiile notabile se numără “Miss Litoral”, “A doua cădere a Constantinopolului”, dar și “Grăbește-te încet”, un film în care a jucat alături de alte nume mari ale șcenei românești, precum Marin Moraru și Tamara Buciuceanu. A contribuit, de asemenea, la realizarea unor programe de televiziune foarte populare în anii ‘90, cum ar fi emisiunea „Atenție, se râde!”.

Atât publicul, cât și criticii l-au apreciat, în decursul carierei sale primind numeroase distincții și premii. Printre cele mai importante se numără Ordinul Național “Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, acordat în 2004, și Ordinul “Meritul Cultural” în grad de Mare Ofițer, acordat în 2017. Aceste recunoașteri reprezintă o confirmare a impactului său asupra culturii române și a contribuției sale remarcabile la arta spectacolului din România.

Timp de peste 50 de ani a fost căsătorit cu soția sa, Marilena, și a avut doi fii. În ciuda carierei sale solicitante, Arșinel a vorbit adesea despre echilibrul pe care l-a găsit în familie și despre sprijinul pe care l-a primit din partea celor dragi.

În 2013, Arșinel a făcut un transplant de rinichi – un episod destul de controversat, ce a generat numeroase dezbateri publice. Cu toate acestea, Arșinel a continuat să fie activ în cariera sa, chiar dacă starea sa de sănătate a fost marcată de complicații ulterioare. Dincolo de problemele medicale, Arșinel a rămas dedicat meseriei și a continuat să joace și să apară în spectacole până în ultimii ani de viață. El a declarat frecvent că scena este locul unde se simțea cel mai bine și unde putea să își exprime adevărata pasiune pentru artă.

La data de 29 septembrie 2022, Alexandru Arșinel s-a stins din viață, lăsând în urmă o moștenire importantă în lumea teatrului de revistă și în cultura românească. În pofida controverselor și a stării de sănătate sensibile, Arșinel a rămas unul dintre cei mai iubiți actori de comedie din România. Talentul său, abilitatea sa de a aduce bucurie și zâmbete pe fețele românilor și numeroasele sale contribuții în spectacolele de revistă și televiziune îl clasează drept un nume de referință în istoria umorului românesc.

Sursă foto: www.teatrultanase.ro

Cu o carieră care s-a întins pe mai bine de șase decenii, Stela Popescu a fost o figură emblematică a scenei românești, una dintre cele mai iubite actrițe de comedie și teatru din România. De-a lungul vieții a avut o activitate foarte intensă în teatru, televiziune și film, având colaborări cu mari artiști români. Stela Popescu, prin talentul său comic excepțional și prin personalitatea plină de farmec, a încântat generații întregi de spectatori, lăsând o moștenire culturală deosebită în istoria divertismentului din România.

Începuturi – chemarea către artă

S-a născut la data de 21 decembrie 1935, în comuna Slobozia-Hodorogea din Basarabia, o perioadă dificilă din punct de vedere politic. Familia sa a fost nevoită să fugă din Basarabia în 1940, în urma ocupației sovietice, stabilindu-se la Brașov, unde Stela și-a petrecut copilăria și a urmat primele studii. Încă de mică, Stela a fost pasionată de artă și de scenă, urmând ca această pasiune să-i modeleze întreaga viață.

După absolvirea Liceului de Fete din Brașov, Stela a decis să-și urmeze chemarea și s-a îndreptat spre o carieră artistică. A fost admisă la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, unde a studiat actoria. În acea perioadă și-a dezvoltat abilitățile de interpretare și a început să atragă atenția profesorilor și colegilor pentru talentul tău.

După absolvirea facultății, Stela a debutat pe scena Teatrului Giulești (actualul Teatru Odeon), unde a început să-și construiască reputație de actriță. De-a lungul carierei a jucat în numeroase piese de teatru, remarcându-se prin roluri memorabile în comedii și adaptări ale unor texte clasice și moderne.

În aceeași perioadă a debutat și în televiziune, fiind una dintre primele actrițe care au contribuit la dezvoltarea divertismentului televizat din România. Nu a durat mult până când a devenit un nume cunoscut, datorită prezenței sale fermecătoare și a capacității de a interpreta cu naturalețe personaje comice, aducând astfel bucurie în casele românilor în anii dificili ai comunismului. Televiziunea a fost un element important din cariera sa, fiind cea care a făcut-o cunoscută unui public larg, astfel că figura sa a devenit îndrăgită în întreaga țară.

Un duo de senzație

Un moment esențial în carierea Stelei a fost colaborarea cu actorul Alexandru Arșinel, alături de care a format unul dintre cele mai iubite cupluri de comedie din România. Colaborarea lor a început în anii ’70 și au continuat să facă echipă timp de decenii.

Spectacolele lor erau adesea caracterizate de umor inteligent și de replici ironice la adresa realităților sociale și politice ale vremii. Printre cele mai cunoscute momente din colaborarea lor se numără “Hoinărind printre amintiri” și diversele programe de televiziune dedicate Revelionului, care au devenit evenimente tradiționale pentru multe familii românești. Stela și Arșinel au jucat împreună și pe scena Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” din București, unde au devenit adevărate embleme ale teatrului de comedie românesc.

În afara carierei de teatru și televiziune, Stela Popescu a avut o activitate semnificativă și în cinematografie. A jucat în numeroase filme și seriale românești, consolidându-și statutul de actriță versatilă și iubită. Unul dintre filmele de referință în care a apărut este “Nea Mărin Miliardar” (1979), unde a jucat alături de Amza Pellea.

Prezența sa în cinematografie a fost caracterizată de același stil charismatic și de energia debordantă care îi definea și aparițiile în teatru. În ultimele decenii ale carierei, a participat și în proiecte de televiziune, precum emisiuni sau seriale, în care a interpretat, de asemenea, personaje populare și iubite de public.

O viață dedicată comediei

De-a lungul vieții, Stela a primit numeroase premii și distincții pentru contribuția sa la cultura românească. A fost decorate cu Ordinul Național “Steaua României” în grad de Cavaler, iar în 2016 a primit Premiul pentru Întreaga Activitate la Gala Premiilor Gopo. Înainte, în 2002, fusese declarată Artistă a Poporului, iar în 2014 a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universității de Artă “George Enescu” din Iași.

Stela Popescu s-a stins din viață la data de 23 noiembrie 2017, la vârsta de 81 de ani, lăsând în urmă o carieră de neegalat. Moarte ei a fost regretată de întreaga țară, iar omagiile aduse de colegi, fani și instituții culturale au demonstrat cât de iubită a fost.

A lăsat în urmă amintiri prețioase pentru întregi generații, dar și o lecție despre dăruirea pentru artă și importanța umorului ca formă de rezistență și supraviețuire. Stilul său inconfundabil și profesionalismul de care a dat mereu dovadă au transformat-o într-o legendă a scenei românești, spectacolele sale fiind și în prezent vizionate și apreciate.

Sursă foto: teatrultanase.ro

Pe data de 31 octombrie, de la ora 19:00, Sala Radio va găzdui un eveniment de excepție, în cadrul căruia jazzul, swingul și celebrarea uneia dintre cele mai mari realizări ale omenirii se vor îmbina armonios. Concertul “Reaching for the Moon” organizat de Big Band-ul Radio, sub bagheta Simonei Strungaru, marchează 55 de ani de la momentul istoric al aselenizării, oferind publicului o experiență sonoră unică.

Programul serii va include piese consacrate inspirate de lună, precum “Moon River”, “Fly Me to the Moon”, “The Moon Tune”, dar și o interpretare specială a celebrei lucrări “Clair de Lune” de Claude Debussy, orchestrată pentru acest eveniment de Simona Strungaru. Atmosfera astrală va fi completată de proiecții video realizate de artista Ioana Halunga, creând astfel o sinergie perfectă între muzică și imagini.

Dumitru Prunariu va participa la eveniment

O prezență deosebită la acest eveniment va fi cosmonautul român Dumitru Prunariu, primul și singurul român care a zburat în spațiul cosmic. Implicarea sa adaugă o notă simoblică și emoționantă concertului.

Dumitru Prunariu este o personalitate emblematică a României. Născut pe 27 septembrie 1952, Prunariu a devenit cosmonaut în 1981, când a participat la misiunea spațială sovietică Soiuz 40, petrecând 7 zile, 20 de ore și 42 de minute la bordul stației spațiale Saliut 6. Această realizare l-a transformat într-un simbol național al explorării științifice și tehnolgice. De-a lungul carierei sale, Prunariu a fost activ în promovarea științei, educației și cooperării internaționale în domeniul spațial, fiind implicat în diverse organizații internaționale, precum Comitetul ONU pentru Explorarea Pașnică a Spațiului Extraatmosferic. Cu o carismă aparte și o pasiune profundă pentru cosmos, Prunariu continuă să inspire generații de tineri interesați de știință și explorare.

New Vegas Show 

Concertul va beneficia și de aportul musical al duo-ului New Vegas Show, format din Petru Călinescu și Maximilian Muntean. Cu o vastă experiență pe scena românească de jazz și swing, cei doi artiști readus la viață eleganța și rafinamentul spectacolelor clasice de jazz și swing din anii 1940 – 1960. Interpretările lor din “Great American Songbook” vor cuprinde piese ale unor compozitori legendari precum Cole Porter, Jerome Kern, Harold Arlen și Johnny Mercer. Vocea caldă și stilul plin de farmec al celor doi artiști vor transpune publicul într-o altă epocă, evocând nume iconice precum Ella Fitzgerald, Dean Martin și Frank Sinatra.

Petru Călinescu, pe lângă talentul său de cântăreț, este și actor și compositor. Absolvent al The Liverpool Institute for Performing Arts (LIPA), unde a studiat sub îndrumarea lui Sir Paul McCartney, el a avut un parcurs artistic impresionant, interpretând roluri principale în musicaluri și colaborând cu Opera Comică pentru Copii din București. Începând din decembrie 2024, Petru va interpreta rolul Arhidiaconului Claude Frollo în musicalul “Cocoșatul de la Notre Dame”.

Maximilian Muntean, format într-o familie muzicală, este un talentat pianist și cântăreț, având o carieră ce include participări la emisiuni de succes precum Vocea României și Eurovision. Împreună cu Petru Călinescu, Maximilian aduce un suflu proaspăt repertoriului clasic de jazz și swing, combinând pasiunea și profesionalismul într-un mod inedit.

Concertul va fi transmis lie pe frecvențele Radio România Cultural și Radio România Muzical, dar va putea fi ascultat și online, prin aplicația Radio România, disponibilă pe Android și iOS. Biletele sunt disponibile pe platforma bilete.ro și la casa de bilete a Sălii Radio.

Sursă foto: Wikipedia

România, cu o tradiție viticolă ce datează de peste două milenii, este una dintre cele mai mari și diversificate țări producătoare de vinuri din Europa. Regiunile românești viticole sunt răspândite pe între teritoriul țării, oferind o varietate de terroir-uri și soiuri autohtone și internaționale. Dincolo de vinurile de calitate, unele crame impresionează prin poveștile lor speciale, prin arhitectura deosebită sau prin conexiunile istorice și culturale, contribuind la creșterea turismului vitivinicol.

Câteva dintre cele mai impresionante crame din România:

Cramele Jidvei

Situate în inima Transilvaniei, Cramele Jidvei sunt faimoase nu doar pentru vinurile lor albe de excepție, ci și pentru conexiunea lor cu istoria și cultura regiunii. Una dintre cele mai fascinante povești este cea a Castelului Bethlen-Haller, un edificiu renascentist din secolul al XVI-lea, care face parte din domeniile Jidvei. Castelul este legat de familiile nobiliare ale vremii, iar astăzi găzduiește degustări exclusiviste și evenimente speciale.

Vinurile produse aici, precum Tămâioasă Românească și Fetească Regală, au câștigat numeroase premii internaționale. Turiștii care vizitează Jidvei se bucură de tururi ghidate ale castelului, vizite la crame și degustări de vinuri, dar și de experiențe unice de imersiune în cultura vitivinicolă transilvăneană.

Pe lângă tradiția vinurilor, Castelul Bethlen-Haller are o aură de mister, fiind considerat unul dintre cele mai bine conservate castele din Transilvania. Aici s-au ținut balului de epocă și evenimente regale.

Domeniile Coroanei Segarcea

Domeniile Coroanei Segarcea din Oltenia au o poveste aparte, fiind înființate în 1884 de Regele Carol I, care a dorit să creeze un domeniu viticol de prestigiu dedicat Casei Regale a României. Astăzi, crama produce unele dintre cele mai apreciate vinuri din România, iar turiștii pot descoperi o gamă largă de vinuri, inclusiv soiuri rare autohtone, precum Tămâioasa Românească și Negru de Drăgășani.

Turiștii care vizitează Segarcea pot explora cramele, podgoriile întinse și istoria regilor care au apreciat vinurile acestui domeniu. Experiențe de degustare includ vizite ghidate și povești despre Casa Regală, legăturile ei cu vinurile locale și cum aceste vinuri au fost servite la evenimente de stat.

Cramele Avincis

Situate în regiune Drăgășani, Cramele Avincis îmbină perfect tradiția viticolă cu o arhitectură contemporană impresionantă. Vila familiei Stoica, o bijuterie arhitecturală neoromânească, construită în 1905, a fost restaurată și transformată într-un centru modern de vinificație, perfect integrat în peisajul podgoriei. Crama este un exemplu de design modern care reflectă moștenirea tradițională.

Vinurile produse la Avincis sunt recunoscute pentru eleganța lor, inclusiv cele din soiuri autohtone precum Crâmpoșie și Negru de Drăgășani. Vizitatorii pot descoperi domeniul, participa la degustări și sunt invitați să se bucure de peisajul pitoresc din jurul cramei.

Lacerta Winery

Situată în Dealu Mare, Lacerta Winery este una dintre cele mai cunoscute regiuni viticole din România, ce se mândrește nu doar cu vinuri premiate, ci și cu un amplasament unic din punct de vedere geologic. Numele “Lacerta” vine de la lacerta viridis (șopârlă verde), o specie întâlnită în zonă, care subliniază legătura profundă cu natura.

Crama este construită într-un stil modern, iar turiștii pot face tururi ale podgoriilor și cramelor și se pot bucura de degustări de vinuri de calitate, precum Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon sau Chardonnay.

Solul calcaros și fosilele marine descoperite aici fac din Lacerta un loc cu o poveste geologică unică, influențând calitatea vinurilor produse. Se spune că solul bogat în fosile marine contribuie la o mineralitate distinctă a vinurilor Lacerta, oferindu-le o personalitate aparte.

Cramele Știrbey

Cramele Palatului Știrbey, situate în Drăgășani, au o istorie ce se întinde pe mai multe secole, fiind legate de familia nobiliară Știrbey. Familia a jucat un rol esențial în dezvoltarea vinificației din zonă, iar crama de azi continuă să producă vinuri de înaltă calitate, multe dintre ele din soiuri tradiționale românești.

Vizitatorii sunt întâmpinați cu povești despre istoria familiei Știrbey și influența sa asupra viticulturii locale. Printre vinurile vedetă se numără Negru de Drăgășani și Novac, două soiuri care reflectă unicitatea terroir-ului din zonă.

Cramele sunt administrate de descendenții familiei Știrbey, subliniind pasiunea profundă pentru vinurile românești de calitate.

Cramele Liliac

Cramele Liliac din zona Târnavele combină tradiția viticolă transilvăneană cu o abordare modernă a producției de vin. Denumirea cramei este inspirată de liliacul comun, un simbol al regiunii. Crama produce vinuri vibrante și elegante, multe dintre ele premiate la nivel internațional, cum ar fi Sauvignon Blanc, Fetească Regală și Muscat Ottonel.

Vizitatorii pot explora crama ultramodernă și participa la degustări, descoperind secretele din spatele procesului de vinificație. Tururile includ vizite în podgorii, pivnițe și săli de degustare.

Aceste crame impresionante joacă un rol important în promovarea turismului Românesc, contribuind la creșterea vizibilității internaționale a României ca destinație vitivinicolă. De la peisaje spectaculoase și arhitectură impresionantă la vinuri de excepție și ospitalitate autentică, cramele românești oferă experiențe memorabile, care atrag tot mai mulți turiști din țară și din străinătate.

Surse foto: www.jidvei.ro; www.domeniulcoroanei.com; www.avincis.ro; www.lacertawinery.ro; www.stirbey.com; www.turismviticol.ro;

Localizat în Alba Iulia, Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan este unul dintre cele mai importante monumente din România, fiind nu doar o operă de artă impresionantă, ci și un simbol al luptei pentru dreptate și libertate purtată de țăranii români în secolul al XVIII-lea. Dedicat liderilor răscoalei țărănești din 1784, monumentul comemorează sacrificiul făcut de Horea, Cloșca și Crișan, eroi care au condus revolta împotriva opresiunii nobiliare austro-ungare.

Cum a pornit Răscoala

Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan a izbucnit în toamna anului 1784, fiind determinată de nedreptățile sociale și economice suferite de țăranii iobagi din Transilvania. În acea perioadă, majoritatea românilor din Transilvania erau lipsiți de drepturi politice și economice, trăind sub dominația nobililor maghiari și austrieci. Reformele promise de împăratul Iosif al II-lea nu s-au materializat, ceea ce a crescut frustrarea țăranilor.

Horea, pe numele său real Vasile Ursu Nicola, a fost un țăran român din Munții Apuseni, cunoscut pentru rolul său de lider carismatic al răscoalei. Împreună cu Cloșca (Ion Oargă) și Crișan (Gheorghe Crișan), el a organizat o revoltă de proporții. Deși inițial răscoala a fost victorioasă în câteva bătălii, intervenția autorităților habsburgice a dus, în final, la înfrângerea mișcării.

Cei trei lideri au fost capturați și condamnați la moarte. Horea și Cloșca au fost executați public prin tragere pe roată în 28 februarie 1785, pe Dealul Furcilor, la marginea orașului Alba Iulia, o execuție care a avut un impact puternic asupra locuitorilor din Transilvania și nu numai.

Arhitectura monumentului

Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan a fost inaugurat în 1937, ca un gest de recunoaștere și omagiu adus sacrificiului celor trei eroi ai răscoalei. Inițiativa ridicării acestui monument a venit în perioada interbelică, când Alba Iulia a devenit un simbol al unității naționale, datorită Marii Uniri din 1918. Iosif Fekete a proiectat monumentul, iar Octavian Mihățan a fost sculptorul care a realizat basoreliefurile de pe obselisc. La inaugurarea acestuia au participat peste 70.000 de oameni, în prezența Regelui Carol al II-lea și al fiului acestuia, Mihai Mare Voievod de Alba Iulia.

Monumentul are o înălțime de 20 de metri, fiind realizat din piatră albă. În partea de jos a obeliscului se regăsește un basorelief care îi înfățișează pe cei trei lideri ai răscoalei într-o postură demnă și hotărâtă. Într-un mod simbolic, obeliscul îndreaptă privirea spre cer, ca o mărturie a luptei pentru dreptate și libertate care depășește limitele timpului și spațiului.

Pe una dintre fațetele monumentului se află o inscripție comemorativă simplă, dar ce transmite un mesaj puternic: “Slavă celor care prin jertfa lor au înfrânt nedreptatea și au deschis drumul libertății poporului român.”

La baza monumentului se află o statuie din bronz a unui leu, reprezentând curajul și forța celor care au luptate pentru drepturile românilor. Leul ține sub labă un jug rupt, simbolizând eliberarea de sub opresiunea feudală și eliberarea de iobăgie.

Mărturie vie a luptei pentru libertate

Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan a devenit, de-a lungul timpului, un loc-simbol al luptei pentru dreptate socială, fiind locul unde, anual, de 1 decembrie, sunt organizate ceremonii solemne dedicate eroilor neamului.

Monumentul reprezintă o mărturie vie a luptei poporului român pentru drepturile sale și este strâns legat de aspirațiile de libertate și de unitate națională care au culiminat cu Marea Unirea din 1918.

Cu doar câteva zile în urmă, monumentul s-a înclinat ușor, ceea ce a determinat administrația locală să înceapă demersurile pentru realizarea unei expertize tehnice și a unui studiu geotehnic.

Sursă foto: www.albaiuliaqr.ro

Cea de-a 4-a ediție a Festivalului Vinului Moldovei, un eveniment de referință dedicat pasionaților de vinuri, va avea loc în perioada 12-13 octombrie 2024, în Parcul Tineretului din București, intrarea Gheorghe Șincai. Organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului din Republica Moldova cu sprijinul partenerului strategic Ukraine-Moldova American Enterprise Fun și al Primăriei Municipiului București prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, evenimentul reunește 50 de producători de vinuri din Republica Moldova, pregătiți să ofere publicului spre degustare o selecție impresionantă de vinuri premiate și apreciate la nivel internațional. În plus, participanții sunt invitați să se bucure de un concert în aer liber susținut de artiști îndrăgiți – Theo Rose, Satoshi, Nicoleta Nucă și Damian Drăghici. Intrarea este gratuită, iar pentru degustări, biletele pot fi achiziționate accesând acest link.

Degustări de vinuri alese, ghidate de experți

Festivalul Vinului Moldovei va reuni cele mai alese vinuri din Moldova, recunoscute pentru calitatea și diversitatea lor. Organizat în Parcul Tineretului, intrarea Gheorghe Șincai, Festivalul Vinului Moldovenesc oferă participanților ocazia de a descoperi și degusta o selecție impresionantă de vinuri premiate, pe care le vor putea să le și achiziționeze.

Și la această ediție vor participa atât vinăriile cu tradiție din Republica Moldova, cât și crame mai mici, pregătite să prezinte noutățile lor în ediție limitată. Vinul Moldovei este exportat în peste 65 de țări ale lumii, reprezentând 85% din volumul total produs în Republica Moldova, fiind premiat cu peste 6500 de medalii în ultimii 6 ani, peste jumătate dintre acestea fiind de aur.

“Vinul Moldovei s-a transformat într-o veritabilă carte de vizită a Republicii Moldova. Oriunde ajungem în lume, țara noastră este recunoscută ca un producător de vinuri de excepție, un simbol al tradiției viticole și al efortului dedicat al producătorilor locali. Fiecare vin moldovenesc poartă în el o poveste despre mâinile care lucrează cu pasiune, despre pământul care ne hrănește și despre dragostea noastră pentru tradiție. Anul acesta, celebrăm cea de-a patra ediție a Festivalul Vinului Moldovenesc la București și îi invit pe toți să ni se alăture – vor fi două zile de experiențe unice. Veniți să descoperiți producătorii care își pun inima în fiecare picătură de vin, să vă bucurați de ospitalitatea și tradițiile noastre.”, a declarat Vladimir Bolea, Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare din Republica Moldova.

Festivalul Vinului Moldovei va găzdui, de asemenea, și o serie de ateliere și conferințe destinate atât publicului larg, cât și specialiștilor din domeniu. Zone dedicate gastronomiei vor fi, totodată, organizate, în cadrul cărora participanții vor putea să savureze preparate tradiționale și internaționale, perfect asortate cu vinurile prezentate.

Zonă dedicată gastronomiei și concerte în aer liber

Pe lângă degustările care vor răsfăța simțurile, participanții se vor bucura de un program artistic captivant, plin de muzică, dansuri tradiționale, activități recreative și surprize pentru întreaga familie. Theo Rose, Satoshi, Nicoleta Nucă și Damian Drăghici sunt artiștii care vor urca pe scena din Parcul Tineretului, oferind un spectacol de neuitat.

Ștefan Iamandi, Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului din Republica Moldova, a adăugat: “La ediția din acest an a Festivalului Vinului Moldovenesc vor fi prezenți un număr record de 50 de vinificatori. Numărul producătorilor din Republica Moldova a crescut de la an la an începând din 2019, atunci când, pentru prima dată, am celebrat prima ediție a evenimentului. Și în acest an ne propunem să transformăm Bucureștiul într-un orășel al vinului, unde zeci de mii de pasionați vor celebra Vinul Moldovei și tradițiile vinicole ale Moldovei. Pentru acestă ediție venim cu un nou slogan al brandului vinicol de țară – VINUL NOSTRU CUCEREȘTE LUMEA, care subliniază evoluția continuă, prin care ne propunem să cristalizăm tot ceea ce are Moldova mai bun și angajamentul de a produce vinuri de o calitate excepțională.”.

Evenimentul de desfășoară în perioada 12-13 octombrie în Parcul Tineretului din București, intrarea Gheorghe Șincai, începând cu ora 11:00. Intrarea este liberă, iar biletele pentru degustări pot fi achiziționate accesând acest link.

Anul 2024 marchează o jumătate de secol de la inaugurarea uneia dintre cele mai spectaculoase șosele nu doar din România, ci din întreaga lume: Transfăgărășan. Finalizat în 20 septembrie 1974, drumul traversează Carpații Meridionali, legând Muntenia de Transilvania.

Un drum strategic

Ideea de a construi o șosea care să străbată Munții Făgăraș i-a aparținut lui Nicolae Ceaușescu, având o motivație principală de natură strategică și militară. În contextul tensiunilor geopolitice de la începutul anilor ’70, în special după invazia Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia, Ceaușescu a dorit să creeze un drum strategic care să permită mobilizarea rapidă a trupelor dintr-o regiune a țării în alta, în caz de nevoie. Totodată, drumul a fost văzut și ca o dovadă a puterii regimului comunist și a capacității de a realiza proiecte mari, în ciuda dificultăților geografice și economice.

Construcția Transfăgărășanului a început în 1970 și a fost finalizat în doar 4 ani, un termen deosebit de scurt pentru un astfel de proiect complex. Transfăgărășanul măsoară aproximativ 151 de kilometri și urcă până la o altitudine de 2042 metri în zona tunelului Bâlea, ceea ce îl face să fie unul dintre cele mai înalte drumuri din Europa. Cu toate acestea, construcția nu a fost lipsită de provocări majore. Sute de soldați și muncitori au lucrat în condiții extrem de dure, adesea expuși unor pericole foarte mari, precum alunecările de teren. Estimările arată că între 40 și 400 de oameni și-au pierdut viața în timpul lucrărilor.

De la deschiderea sa în 1974, Transfăgărășanul a evoluat de la un drum strategic la una dintre cele mai importante atracții turistice din România. De-a lungul drumului pot fi admirate peisaje care îți taie respirația, oferind priveliști impresionante asupra Munților Făgăraș, lacurilor glaciare și căderilor de apă. Lacul Bâlea, situat la altitudinea de 2040 metri, este una dintre atracțiile principale, fiind înconjurat de vârfuri înalte și având o frumusețe sălbatică, atractivă pentru turiști din toată lumea.

Cel mai bun drum din lume

Renumele Transfăgărășanului a crescut semnificativ după ce celebrul show britanic “Top Gear” l-a desemnat în 2009 drept “cel mai bun drum din lume”, datorită curbelor strânse și a panoramelor uluitoare. Această recunoaștere a adus și mai mulți turiști internaționali care vor să se bucure de adrenalina unei călătorii pe acest drum unic.

Pe lângă frumusețea naturală, de-a lungul drumului se pot vizita și câteva repere istorice și culturale importante, precum Cetatea Poenari, reședința domnitorului Vlad Țepeș și barajul Vidraru.

De-a lungul celor 50 de ani de la inaugurare, Transfăgărășanul a influențat considerabil dezvoltarea comunităților locale. Satele și micile așezări din apropierea drumului au cunoscut o creștere a activităților turistice, fiind deschise pensiuni și restaurante. Totuși, drumul este deschis doar pe perioada verii, din iunie până în octombrie, din cauza condițiilor de vreme extremă și a riscurilor ridicate de avalanșe și căderi de stânci, ceea ce limitează fluxul turistic anual.

La 50 de ani de la inaugurarea sa, Transfăgărășanul rămâne o capodoperă inginerească, reușind să inspire și să atragă turiști din toată lumea.

Sursă foto: www.viator.com, www.brasovdaytrips.com

Cunoscută de cei mai mulți sub numele Crucea de pe Caraiman, Crucea Eroilor Neamului este unul dintre monumentele emblematice ale României. Simbol al sacrificiului și al patriotismului, monumentul a fost construit în memoria eroilor români căzuți în Primul Război Mondial. Situată la o altitudine de 2.291 m, pe vârful Caraiman, crucea este inclusă în Cartea Recordurilor.

În memoria soldaților români

La inițiativa regelui Ferdinand I și a Reginei Maria a României, Crucea a fost construită în perioada 1926 – 1928, sub coordonarea a doi arhitecți români. Cu o structură de oțel poziționată într-un loc greu de accesat, transportul materialelor a fost dificil, fiind nevoie de un efort logistic impresionant, la care au participat muncitori locali.

În 1928 Crucea Eroilor Neamului a fost inaugurată oficial, fiind un monument ridicat în memoria soldaților români care și-au pierdut viața pe front, în Primul Război Mondial, în special cei care au luptat în bătăliile din trecătorile muntoase din Munții Carpați.

Caracteristicile tehnice ale monumentului sunt impresionante – Crucea are o înălțime de 39,5 metri, iar brațele au câte 7 metri fiecare. Este realizată din oțel și se estimează că ar avea o greutate de aproximativ 300 de tone. În prezent, este luminată cu LED-uri, oferind o imagine spectaculoasă în timpul nopții, înainte fiind iluminată cu 120 de becuri alimentate de o centrală electrică locală. Locul în care Crucea este amplasată și dimensiunile sale speciale fac ca monumentul să fie unul dintre cele mai remarcabile de acest tip din lume.

Crucea se află pe Vârful Caraiman și este vizibilă din Valea Prahovei. Priveliștea pe care monumentul o oferă este una panoramică, cu Munții Bugeci și Valea Prahovei în fața privirilor vizitatorilor.

Recunoaștere – Cartea Recordurilor Guiness

În 2014, monumentul a fost oficial recunoscut de Cartea Recordurilor drept cea mai înaltă cruce metalică din lume amplasată pe un vârf montan. Recunoașterea confirmă valorile arhitecturale și simbolice, subliniind unicitatea monumentului atât din punct de vedere istoric, cât și tehnic. Recordul a fost stabilit pentru faptul că aceasta este cea mai înaltă structură de cruce amplasată la o altitudine atât de mare, care nu doar că impresionează prin dimensiuni, ci și prin rezistența ei la condițiile meteorologice extreme din zona montană.

Cum ajungem la Crucea Caraiman?

De-a lungul timpului, Crucea Eroilor Neamului a devenit un important loc de pelerinaj. Accesul la monument se face fie pe jos, prin trasee montane, fie cu telecabina, ceea ce atrage anual mii de turiști dornici să admire peisajele spectaculoase din Munții Bucegi și să admire spectaculosul monument. În ceea ce privește traseele montane care duc spre Crucea Caraiman, există trasee de dificultate variabilă. Unul dintre cele mai cunoscute pornește din stațiunea Bușteni și trece prin Cabana Babele.

După mai multe decenii în care crucea s-a degradat din cauza condițiilor meteo aspre, în 2016 a fost demarat un amplu proces de restaurare și modernizare a monumentului. În cadrul acestui proces, a fost recondiționată structura metalică, a fost consolidat soclul și a fost modernizat sistemul de iluminare. Lucrările au fost finalizate în 2021.

Sursă foto: www.ziarullumina.ro

Bucharest Music Film Festival, cel mai popular eveniment de profil din capitală, revine în Piața George Enescu cu o ediție specială, după o pauză de opt ani. Iubitorii de muzică și film sunt invitați să participe la festival în perioada 14 – 22 septembrie, în cadrul căruia se pot bucura de momente artistice ce vizează îmbinarea artei cinematografice cu muzica live. Cea de-a XII-a ediția a festivalului are loc sub egida Zilele Bucureștiului și marchează 565 ani de la prima atestare documentară a orașului.

Festivalul este relansat sub un nou concept și va cuprinde concerte organizate în centrul orașului,  de la muzică clasică la jazz, de la muzică cinematică la pop fusion, susținute de sute de artiști și orchestre de renume.

Timp de nouă zile, Piața George Enescu va fi punctul central al festivităților dedicate orașului. La eveniment vor participa artiști naționali și internaționali, orchestre simfonice cunoscute și apreciate la nivel global și, totodată, vor fi organizate concerte interactive și ateliere muzicale pentru copii și părinți, precum și proiecții de filme.

Concertele vor avea loc în fiecare zi începând cu ora 20:00, cu excepția momentelor dedicate copiilor, în zilele de weekend, care încep la ora 10:00. Accesul la toate activitățile festivalului este gratuit.

Valentina Nifornița, una dintre cele mai apreciate soprane ale generației sale, mult-apreciatul violonist Alexandru Tomescu, Orchestra Națională Radio, Camerata Regală, Corul Filarmonicii George Enescu vor încânta participanții cu capodopere ale muzicii clasice. Pe lângă aceștia, nume celebre vor urca pe scenă, printre care Mircea Baniciu și Ovidiu Lipan Țăndărică, Big Band Radio România, Mădălina Pavăl Orchestra, Dreams and Drums by Mihai Ciprian Rogojan, Luiza Zan, George Miron & Grupul Vocal Acapella, Leyah, Valentin Șerban, soprana Veronica Anușca.

“O ediție specială, cu un program divers și spectaculos, care sperăm să cucerească inimile tuturor iubitorilor de muzică și film” – astfel descrie Mihaela Păun, directorul ARCUB, ediția Bucharest Music Film Festival din acest an.

Sute de instrumentiști și soliști de elită pe scena din Piața George Enescu

Festivalul va începe sâmbătă, 14 septembrie, cu un concert extraordinar susținut de Camerata Regală și Corul Filarmonicii George Enescu. Peste o sută de instrumentiști și soliști de elită vor fi prezenți pe scena din Piața George Enescu, pentru a oferi publicului un spectacol grandios, cu un repertoriu clasic ce cuprinde uverturi și coruri celebre.

Ziua următoare, în 15 septembrie, festivalul face tranziția la world music, printr-o îmbinare unică dintre clasic și alternativ. Dreams and Drums by Mihai Ciprian Rogojan va explora noi dimensiuni ale percuției la congruența dintre clasic și electronic, în timp ce Mădălina Pavăl Orchestra va aduce în centrul Bucureștiului texturi din lumea clasică reinterpretate în stil alternativ, dintr-o multitudine de locuri: bucovinean, moldovean, sud-dunărean și balcanic.

În 19 septembrie, violonistul Alexandru Tomescu va urca pe scena festivalului, alături de chitaristul Drogoș Ilie, urmând să prezinte cel mai nou proiect, Paganini Music, ce evidențiază, prin armoniile delicate ale viorii Stradivarius Elder-Voicu și chitarei clasice, o serie de sonate pentru vioară și muzică clasică semnate de celebrul violonist Niccolò Paganini.

Sâmbătă, 21 septembrie, Ziua Mondială a Păcii va fi marcată de artiștii Orchestrei New Hope, începând cu ora 19:00. Aceștia vor urca pe scenă alături de violonistul Valentin Șerban și soprana Veronica Anușca, în cadrul concertului Romania for Peace, ce își propune să transmită un mesaj de armonie și solidaritate prin muzică.

Festivalul se va încheia pe 22 septembrie cu Orchestra Națională Radio. Soprana Valentina Nifornița va îmbogăți un repertoriu ce cuprinde lucrări semnate de Giacomo Puccini.

Activități pentru părinți și copii

În cadrul festivalului sunt organizate și activități dedicate copiilor și părinților, coordonate de Cătălin Milea, gândite astfel încât să dezvolte creativitatea și să stimuleze curiozitatea. Pe 15 septembrie, cei mici sunt invitați să descopere muzica prin jocuri de cuvinte, povești și ritmuri antrenante, în cadrul concertului și atelierului muzical “Caruselul Vesel”, prezentat de Gabriela Costa (voce), Cătălin Milea (voce) și Alex Man (chitară).

În ultima zi de festival, pe 22 septembrie, cei mici vor putea să experimenteze sunetele și ritmurile diverse, descoperind instrumente precum tobele, maracas și tambourine, în cadrul atelierului “Remi și Aventura Sunetelor: Tobele și ritmul, instrumente mici de percuție”. La finalul atelierului, cei mici vor avea ocazia să urce pe scenă și să susțină un minirecital, în aplauzele celor dragi.

565 ani de București

Anul acesta sunt sărbătoriți 565 ani de la prima atestare documentară a Bucureștiului, care datează din 20 septembrie 1459, când domnitorul Țării Românești, Vlad Țepeș, a menționat într-un hrisov (un act domnesc) existența unei cetăți numite București.

Documentul este un act emis de Vlad Țepeș prin care oferea scutiri de dări unor locuitori ai cetății București, acesta fiind cel mai vechi document în care apare numele orașului.

Bucureștiul a devenit în timp un centru important al Țării Românești datorită poziției sale geografice strategice, situat între principalele rute comerciale și aproape de granița cu Imperiul Otoman, care avea o influență semnificativă asupra regiunii.

De-a lungul secolelor, Bucureștiul s-a dezvoltat și a devenit capitala Țării Românești, iar mai târziu a fost desemnat capitala României, statut pe care îl ocupă și în prezent.

Sursă foto: www.arcub.ro, Facebook Alexandru Tomescu, www.jurnaluldearges.ro

Cea mai nouă ediție Art Safari sărbătorește femeile cu o contribuție impresionantă în arta și cultura românească, aducând în atenția publicului o serie de expoziții dedicate Reginei Maria a României, Ceciliei Cuțescu – Storck, prima femeie profesor de artă din Europa, dar și lui Sibylle Bergemann, una dintre cele mai apreciate fotografe contemporane din Europa. Ediția Art Safari dedicată exclusiv femeilor a fost deschisă la Palatul Dacia – România vineri, 6 septembrie.

Maria a României – Regină și artistă

Expoziție deschisă în perioada 6 septembrie – 15 decembrie

Figură emblematică a monarhiei românești, Maria a României, spirit artistic înăscut, susținătoare a artiștilor români pe care i-a promovat și colecționat toată viața, a rămas în istorie nu doar prin faptele eroice din timpul Marelui Război, dar și prin latura sa artistică.

Încă din tinerețe, principesa Maria a arătat interes pentru pictură și desen, pasiuni care o preocupau foarte mult și care deveniseră materii aproape obligatorii în educația tinerilor din familiile regale.

Tânăra principesă a luat primele lecții foarte bune, timp de șase săptămâni, cu profesoara Ruth Mercier, „renumită pentru pictarea florilor”, a cărei „tehnică în acuarelă era fără pereche”.

Având decența de a nu se considera o mare artistă în domeniu, regina era, totuși, conștientă de talentul său, ale cărui mărturii se păstrează și astăzi în muzeele din țară sau în colecții private. „Niciodată n-am lucrat destul ca să ajung o adevărată artistă, dar ce ieșea din mâna mea avea o oarecare originalitate și vigoare, pe cât se pare; desenul era bun și aveam netăgăduit darul culorii”. Deși viața nu i-a oferit șansa de a face studii serioase în domeniul artei, Maria și-a dezvoltat talentul „într-o anumită direcție, cu aplecare spre partea decorativă”, conform declarațiilor Art Safari.

Pasionată întreaga viață de grădini și de flori – „de la mama am moștenit, cu toatele, nemărginita noastră iubire pentru flori” –, tânăra principesă va picta exclusiv flori, într-o manieră specifică stilului Art Nouveau, în care naturalul se împletește armonios cu decorativul. Pictează împreună cu sora sa, Victoria Melita, atât de des invitată la Castelul Pelișor din Sinaia, unde locuiește într-un apartament de la etajul al doilea, situat chiar vizavi de atelierul de pictură.

Din ultima perioadă artistică a principesei Maria, Muzeul Național Peleș păstrează o piesă de valoare excepțională: manuscrisul dedicat soțului său, principele Ferdinand, realizat în anul 1906 la Castelul Pelișor, compus din 50 de file de pergamoid, pe care au fost pictate flori, însoțite de versuri de dragoste.

În colecțiile Muzeului Național Peleș regăsim mai multe acuarele semnate de principesa Maria, al căror subiect sunt crinii sau macii pe care i-a iubit atât de mult, nuferii și irișii, alături de lalelele pictate în 1902 la Cotroceni. De asemenea, s-au păstrat în același patrimoniu de la Peleș și albumele cu fotografii ale reginei Maria, cele dedicate copiilor având coperțile pictate de ea însăși.

Florile au fost decorul în care regina Maria a trăit o viață întreagă, la Cotroceni, la Sinaia, la Bran și la Balcic, la Scroviștea ori la Copăceni. Primăvara sau la începutul verii, suverana le admira în grădina de la Cotroceni, unde „florile se ivesc una câte una, după anotimp: ghiocei, brebenei, narcise, zarnacadele, lalele, stânjenei, liliac, bujori, trandafiri, crini, iar copiii aleargă de colo-colo fericiți, fără griji, plini de viață cotropitoare. Mireasma salcâmilor și, mai târziu, a teilor umple aerul cald, peste tot sunt albine și fluturi de toate culorile”. Toate „casele de vis” ale reginei au avut grădini atent îngrijite și permanent îmbogățite cu flori de toate felurile.

S-a implicat activ în viața artistică din România, fiind președinta de onoare a societății Tinerimea Aristică. Toată viața a colecționat artă, fiind mereu pasionată de muzică, teatru și film. Regina a avut o legătură specială cu George Enescu.

Capitolul „Maria a României, regină și artistă” din cadrul Art Safari este realizat în parteneriat cu Muzeul Național Peleș, Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Municipal Regina Maria Iași și Muzeul Național Cotroceni.

Cecilia Cuțescu-Storck – Prima femeie profesor de artă din Europa

Expoziție deschisă în perioada 6 septembrie – 15 decembrie

Puternică, ambițioasă, mamă, soră și soție, muncitoare și dornică să arate că locul femeilor este alături de bărbați – acestea sunt cuvintele care o descriu cel mai bine pe Cecilia Cuțescu-Storck (1879-1969), artistă cu o puternică influență în viața culturală din perioada interbelică, prima femeie profesor de artă din Europa.

Sibylle Bergemann – Modă, artă, cultură prin lentila unei femei

Expoziție deschisă în perioada 6 septembrie – 15 decembrie

Această expoziție oferă vizitatorilor o imagine de ansamblu asupra întregii opere a uneia dintre cele mai importante fotografe contemporane din Germania. Fotografiile realizate de Sibylle Bergemann (1941-2010), născută la Berlin, sunt impresionante. Inițial, aceasta s-a remarcat ca fotograf de modă, în scurt timp devenind cunoscută pentru eseurile sale fotografice și datorită observațiilor precise asupra unor detalii ascunse. Fotografiile sale au apărut în publicații internaționale: Der Spiegel, Stern, The New York Times.

Expoziția este organizată în parteneriat cu ifa, Ambasada Republicii Federale Germane în România și Goethe Institut.

Sursă foto: www.artsafari.ro

Carte poștală Principesa Maria a României în balconul Palatului Pelișor. Datare cca 1905-1907, atelier fotografic Alfred Brand Sinaia

Carte poștală, Regina Maria încoronată, 1922. Datare cca 15 octombrie 1922, atelier fotografic Guggenberger-Mairovits, Sibiu.

În 21 și 22 septembrie va avea loc, în Piața Constituției din București, cea de-a noua ediția a iMapp Bucharest – Winners League, concursul internațional de 3D video mapping. Organizat de Primăria Capitalei, evenimentul are scopul de a reuni bucureștenii și turiștii pentru a sărbători împreună 565 ani de la prima atestare documentară a orașului, intrarea fiind liberă.

În cadrul evenimentului, participanții se vor bucura de DJ sets și concerte live, momente artistice susținute de artiști stradali sau se pot implica în activitățile organizate pentru familii. În plus, vor exista zone de street food și lounge.

Sâmbătă, 21 septembrie, 16:00 – 23:00

În prima zi de eveniment, orașul va fi transformat într-o capitală mondială a luminii, spectacolul fascinant al artelor vizuale și al tehnologiei fiind adus pe cei 23.000 de metri pătrați ai fațadei Palatului Parlamentului. Începând cu ora 16:00, activități pentru toate vârstele vor fi organizate. Bucharest Street Food Festival – special edition by iMapp, cel mai mare eveniment de street food din Europa, va fi organizat în Piața Constituției, aducând participanților cele mai renumite preparate, din peste 10 bucătării internaționale. De animarea atmosferei se vor ocupa artiști stradali, îmbărcați în costume tematice, ce vor transforma fiecare colț al evenimentului într-o mini-petrecere.

DJ locali vor fi, de asemenea, prezenți la eveniment. Pe seara, un DJ de renume internațional va bucura publicul cu fiecare hit, mix și beat. Punctul culminant al serii va fi mult-așteptatul concurs internațional de 3D video mapping iMapp Bucharest.

Ajuns la cea de-a 9-a ediție, iMapp Bucharest – Winners League este un eveniment de referință pentru specialiștii din domeniul audiovizual la nivel internațional și un fenomen al artelor vizuale. Organizat în parteneriat cu cinci dintre cele mai importante festivaluri internaționale de jocuri de lumini din lume, concursul face cunoscuți publicului cei mai buni și apreciați artiști din domeniu: MP – Studio (echipa câștigătoare a marelui concurs Chongqing International Art Festival din China), Dirk Rauscher (câștigătorul Premiului Publicului Video Mapping Festival din Franța, Lille), LUCID collective (echipa câștigătoare Genius Loci Weimar Festival din Germania) și Ivó Kovács (câștigătorul Marelui Premiu Zsolnay Light Festival din Ungaria). Aceștia vor transforma fațada spectaculoasă a Palatului Parlamentului cu spectacole vizuale uimitoare.

Tema din acest an a concursului este LEGACY, prin intermediul căreia este onorată bogăția culturilor globale, folclorul și tradițiile unice ale fiecărei țări, dar și valorile și emoțiile universale.

PIXEL va fi MC-ul evenimentului, fiind un prezentator virtual, generat cu AI, care le va vorbi spectatorilor direct de pe suprafața de proiecție și va prezenta echipele participante, asigurând astfel o experiență dinamică și interactivă.

Premiile concursului

La finalul serii, juriul format din experți ai artelor vizuale internaționale va desemna Marele Câștigător al ediției 2024, prin Premiul Juriului. În plus, publicul își poate susține echipa preferată, trimițând un SMS un tarif normal la un număr disponibil în seara evenimentului. La final, pe baza voturilor oferite prin SMS, va fi acordat Premiul Publicului.

Duminică, 22 septembrie, 11:00 – 22:00

Petrecerea continuă și a doua zi, începând cu ora 11:00, în Piața Constituției. Muzică live și peste 50 de food trucks îi așteaptă pe participanți. DJ iubiți vor mixa hituri mult iubite, urmând ca mai târziu, trupe cunoscute să urce pe scenă pentru a susține concerte live, în închiderea evenimentului.

Sursă foto: www.creart.ro

Nicu Covaci, figură emblematică a muzicii rock din România, s-a stins din viață la vârsta de 77 de ani la începutul lunii august. Muzician, compozitor și pictor român, Nicu Covaci a fost fondator și lider al trupei Phoenix, una dintre cele mai mari trupe rock din România. S-a remarcat de-a lungul vieții prin combinarea muzicii tradiționale românești cu rockul occidental, luând astfel naștere un stil unic, recunoscut și iubit pe plan local și internațional.

Începuturi

S-a născut la data de 19 aprilie 1947 în Timișoara, fiind de mic copil pasionat de artă. A învățat să cânte la pian, acordeon, iar după ce a învățat singur să cânte la muzicuța, a luat lecții și de chitară. În paralel a studiat limbile străine, printre care franceza, germana și engleza.

La începutul anilor ’60, când încă era un adolescent, alături de Kamocsa Camo Bela, Nicu Covaci a fondat trupa „Sfinții”, fiind inspirați de ce se întâmpla peste hotare. Ulterior, trupa a devenit Phoenix, pentru ca, potrivit Rador Radio România, activiștii culturali comuniști să îi permită accesul la festivalurile organizate de Uniunea Tinerilor Comuniști, întrucât „Sfinții” era un nume care avea legătură cu religia, fapt respins de regimul comunist.

Nu a durat mult până când Phoenix a devenit una dintre cele mai inovatoare trupe din România, la începutul anilor ’70, ieșind în evidență prin modul în care îmbinau muzica rock cu folclorul românesc. Se bucurau de un succes imens, însă, trupa ajunsese să fie un fenomen underground, fiindu-i interzise, pe rând, accesul la concerte, televiziune și radio, din cauza cenzurii comuniste.

Albumele din acea perioadă, precum Cei ce ne-au dat nume (1972) și Mugur de fluier (1974) sunt și în prezent repere esențiale în muzica românească, piesele de pe acestea fiind considerate  de fani adevărate imnuri ale rockului românesc.

Evadarea din România

Cum libertatea artistică era sever restricționată în timpul regimului comunist din România, trupa Phoenix s-a confruntat cu cenzură. Astfel, în 1977, Nicu Covaci a reușit să fugă din țară, revenind ulterior să își ia și colegii de trupă, ascunzându-se în boxele echipamentelor muzicale dintr-un camion. Evadarea le-a permis să-și continue cariera în străinătate. S-au stabilit mai întâi în Olanda, apoi în Germania și, în cele din urmă, în Spania. Deși au continuat să creeze muzică în străinătate, trupa nu a avut niciodată succesul pe care l-a avut pe plan local. În ceea ce privește fanii români, trupa a păstrat legătura cu aceștia, revenind periodic în țară pentru concerte și turnee.

Revenirea în România

Odată cu căderea comunismului, în 1989 Nicu Covaci a revenit în țară, reluând astfel activitatea trupei Phoenix. Moștenirea lăsată este una deosebită, nu doar prin prisma contribuțiilor sale muzicale, dar și prin influența pe care artistul a avut-o asupra multor generații de artiști și fani.

Pe lângă pasiunea pentru muzică, Nicu Covaci a fost pasionat și de pictură, având expoziții atât în România, cât și în străinătate. Picturile sale reflectă o îmbinare a tradiției și modernității, a vechiului și a noului, exact ca și muzica sa.

Probleme de sănătate

La începutul acestui an, în luna martie, Nicu Covaci a început să simtă că îi amorțește fața, iar ulterior au urmat probleme cu vederea. Rezultatul unui RMN a indicat prezența unei tumori pe creier. În urma unei intervenții care a durat șase ore, tumora de pe creier a fost extirpată chirurgical. La finalul lunii iulie, colegii din trupa Phoenix au anunțat publicul că tratamentul postoperatoriu nu s-a putut finaliza, din cauza unor complicații apărute.

În seara de 2 august 2024, Nicu Covaci s-a stins din viață la vârsta de 77 de ani, lăsând în urmă o moștenire semnificativă pentru peisajul muzical rock românesc.

Surse foto: Adrian Coleașă, Facebook Phoenix Transsylvania