De către

Muzeul Naţional al Ţăranului Român

20-24 februarie 2023

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Veniți cu mic, cu mare, la Muzeul Țăranului, să ne jucăm și să ne bucurăm împreună de vacanță! În perioada 20-24 februarie 2023. Atelierul de creativitate a pregătit multe și mărunte activități pentru copii. Vă așteptăm la: atelier de teatru de umbre, atelier de realizat felicitări cu ajutorul ștampilelor, confecționat sperietori, storytelling și ateliere de confecționat mărțișoare, că doar acuș, acuș, vine primăvara.

 

PROGRAM

Luni, 20 februarie, 10.30- 12.00, Atelier de mărțișor dedicat fundațiilor și asociațiilor, cu Raluca Oprea-Minoiu

Întâi facem un șnur luung, cât o zi de vacanță. Sau cât noi de lung. Șnur roș-alb sau negru-alb, ca pe vremuri. Apoi, din tot felul de materiale plăcute atingerii – fetru, cauciuc, paiete, pânză, hârtie manuală, pastă modelatoare, facem un mărțișor, două, ba trei, după pricepere și curaj. Și dacă e vreme, spunem și o poveste, cu babe, sfinți, fragi și primăvara care ba vine, ba dispare. Adică ne jucăm după pofta inimii.

Asociațiile sau fundațiile care vor să participe la acest atelier sunt rugate să scrie un email la adresa atelieruldecreativitate@gmail.com. Atelierul este gratuit.

 

Marți, 21 februarie, 10.30 – 11.45, Atelier de teatru de umbre cu Beatrice Iordan

La început copiii vor afla ce este teatrul de umbre, când și unde a apărut. Apoi, pe baza poveștii Babei Dochia, copiii vor trece la lucrul efectiv: împreună cu părinții sau singuri, vor fi împărțiți pe echipe și vor lucra siluetele reprezentând personajele poveștii. La sfârșit, fiecare echipă va realiza o scurtă reprezentație teatrală: ei vor mânui la panou siluetele tocmai construite – ajutați de adulți – și vor interpreta povestea Babei Dochia.

La sfârșit toți copiii și părinții vor primi aplauze bine meritate.

Pentru copii de la șase ani, dar sunt bineveniți și copiii mai mari de patru ani, ajutați de adulții care îi însoțesc. Participarea se face numai pe bază de înscriere la numărul de telefon 0723 471 600. Prețul unui atelier: 25 lei/participant. Însoțitorii au gratuitate.

 

Marți, 21 februarie, 12.00-13.15, Atelier de realizat felicitări cu ajutorul ștampilelor, alături de Beatrice Iordan

Cu trecerea timpului oamenii folosesc din ce în ce mai puțin scrisul de mână pentru a trimite mesaje persoanelor dragi. Scrisorile și felicitările nu mai sunt la modă. Dar ce bucurie când, totuși, găsim și altceva în cutia poștală, în afară de facturi și alte înștiințări oficiale.

La acest atelier vom crea ștampile personalizate, pe care le vom folosi în înfrumusețarea felicitărilor pe care vrem să le dăruim persoanelor dragi.

Atelierul se adresează copiilor peste 6 ani și adulților însoțitori. Participarea se face numai pe bază de înscriere la numărul de telefon 0723 471 600. Prețul unui atelier: 25 lei/participant. Însoțitorii au gratuitate.

 

Miercuri, 22 februarie, 10.30 – 11.45, Atelier de confecționat mărțișoare din pănuși cu Beatrice Iordan

Din cele mai vechi timpuri oamenii au folosit plantele atât pentru consum propriu, în hrana de toate zilele, cât și ca materie primă pentru realizarea vălurilor de pânză din care își croiau hainele. Ierburile, crengile, rădăcinile, scoarța copacilor nu au fost nici acestea date la o parte, ci au fost folosite și pentru diferite împletituri: coșuri, coșare, tot felul de traiste pentru transport, garduri împletite, rogojini, figurine, jucării și chiar podoabe.

La acest atelier vom folosi pănușii de porumb pentru a realiza împletituri simple pe care le vom transforma în figurine de mici dimensiuni, devenind astfel mărțișorul pe care îl putem dărui persoanei dragi.

Atelierul se adresează copiilor peste 8 ani și adulților. Participarea se face numai pe bază de înscriere la numărul de telefon 0723 471 600. Prețul unui atelier: 25 lei/participant.

 

Joi, 23 februarie, 10.30 – 12.00, Sperietori cu strâmbături cu Ana Petrovici-Popescu

Pe vremuri, oamenii își protejau recoltele de păsările pofticioase construind sperietori cu chip uman pe care le îmbrăcau în haine zdrențăroase, le îndesau bine pe cap pălării găurite pentru a le feri de insolație, iar la final le împodobeau cu tot felul de oale gălăgioase. Pornind de la acest obicei, vom realiza o lucrare colectivă ce va cuprinde tot spațiul Atelierului de Creativitate în care vom construi un câmp mare de sperietori cu strâmbături – grimasa poate pleca de la fața unui om fără vacanță (!) și de la urletul acestuia când observă lipsa ultimei felii de tort din frigider, apoi vom construi acele obiecte/idei care trebuie păzite.

Atelierul se adresează copiilor de 11-14 ani. Participarea se face numai pe bază de înscriere la adresa de email: atelieruldecreativitate@gmail.com. Prețul unui atelier: 25 lei/participant.

 

Vineri, 24 februarie, 10.30 – 12.00, Atelier de mărțișorit și sporovăit cu Raluca Oprea-Minoiu

Întâi dăm o raită prin muzeu, la vânătoare de semne care protejau de cele rele, în vremuri nu foarte de demult. Apoi facem un șnur luung, cât o zi de vacanță. Sau cât noi de lung. Șnur roș-alb sau negru-alb, ca pe vremuri. Apoi, din tot felul de materiale plăcute atingerii – fetru, cauciuc, paiete, pânză, hârtie manuală, pastă modelatoare, facem un mărțișor-amuletă, două, ba trei, după pricepere și curaj. Și dacă e vreme, spunem și o poveste, cu babe, sfinți și zmeură. Sau o poveste de iubire, că tot e Dragobetele.

Atelierul se adresează copiilor de la cinci ani. Participarea se face numai pe bază de înscriere la adresa de email: atelieruldecreativitate@gmail.com. Prețul unui atelier: 25 lei/participant. Însoțitorii copiilor au gratuitate.

 

 

2 – 19 februarie 2023, Sala Irina Nicolau

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Muzeul Național al Țăranului Român, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, organizează la Muzeul Național al Țăranului Român, în sala Irina Nicolau, în perioada 2 19 februarie 2023, expoziția Cărămida e făcută din case, a artistului Dacian Andoni. Expoziția reunește lucrări de pictură de mari dimensiuni, și de desen, realizate recent, având ca temă cărămizile-pământ, embleme ale constructivității, pe care artistul le transformă în adevărate monumente, cu referire la teoria platoniciană a unității în multiplicitate.

 

Dacian Andoni s-a născut la 30 decembrie 1962, la Arad. Este absolvent al Academiei de Arte Vizuale „George Enescu“, Iași (clasa prof. Adrian Podoleanu, 1993), secția pictură și, în prezent, doctor în arte vizuale și profesor universitar în cadrul Universității de Vest Timișoara, Facultatea de Arte și Design. De-a lungul carierei sale, a organizat numeroase expoziții personale și a participat la expoziții de grup, atât în țară, cât și în străinătate, la Szeged, Budapesta, Paris, Buxieres-les-Mines, Quincy, Viena, Ankara, Yzeure, Gyula, Veneția.

 

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până la 19 februarie 2023, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Luni este închis.

 

Prețul biletului de intrare: adulți – 12 lei; pensionari – 6 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 3 lei.

 

Vernisajul va avea loc în ziua de 2 februarie, începând cu orele 18.00, la sala Irina Nicolau.

 

 

19 ianuarie – 5 februarie 2023, Sala Tancred Bănățeanu

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 19 ianuarie 2023, de la ora 17.00, la Sala Tancred Bănățeanu, la vernisajul expoziției Ziarului neconvențional România.

Coordonator: Paula Ribariu

Prezintă: Mircea Barzuca

Artiști invitați: Sanda Buțiu, Brîndușa Bontea, Irina Florescu, Radu Florea, Lucian Țăran, Alexandru Papuc și Mircea Barzuca.

 

PIETRE DE HOTAR

Cele două păsări se așezau pe bibliotecă; una vorbea la capul meu: „Vezi, îmi spunea în somn aceasta, noi îți păzim somnul, dar ceilalți prieteni ai tăi visează cu tine, visează pentru oameni, că ei au uitat să viseze.”

Visele artiștilor sunt pietre de hotar trimise de Dumnezeu celor vii, să ofere speranță tuturor oamenilor, pentru că voi sunteți aleșii acestui neam și de aceea acești artiști sunt aleșii prin care omenirea să viseze, iar pădurile distruse sunt pietrele de hotar prin care neamul nostru batjocorit, stau de pază la porțile nemuririi.

Țuculescu și Brâncuși sunt două păsări de pază, două păsări măiestre!

 

Paula Ribariu

ianuarie 2023

 

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănățeanu, până la 5 februarie 2023, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea și sărbătorile legale este închis.

 

Prețul biletului de intrare: adulți – 12 lei; pensionari – 6 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 3 lei

 

 

12 – 29 ianuarie 2023, Sala Irina Nicolau

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Muzeul de Artă Modernă și Contemporană „Pavel Șușară” organizează la Muzeul Național al Țăranului Român, la sala Irina Nicolau, între 12 și 29 ianuarie 2023, expoziția Contemporanii cu lucrări din colecția personală a lui Pavel Șușară, cu prilejul aniversării a 70 de ani.

 

Expoziția cuprinde lucrări de pictură, sculptură si grafică semnate de artiști români care și-au desfășurat activitatea între deceniul cinci al secolului trecut și până astăzi. Printre expozanți se numără artiști ca Andrei Cădere, Marin Gherasim, Horia Bernea, Teodor Moraru, Virgil Preda, Ion Pacea, Mirel Zamfirescu, Ilie Boca și până la artiști contemporani ca Murivale, Daniela Chirion, Ioan Nemțoi, Giuliano Nardin, Ioana Ursa, Dalina Bădescu și mulți alții.

 

Deschiderea va avea loc joi, 12 ianuarie, începând cu orele 18.00, la sala Irina Nicolau și va fi precedată de un eveniment muzical cu participarea lui Horațiu Mălăele, Ionuț Ștefanescu si Grigore Leșe, care se va desfășura la Studioul Horia Bernea.

 

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până la 29 ianuarie 2023, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea este închis.

 

Prețul biletului de intrare: adulți – 12 lei; pensionari – 6 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 3 lei

 

 

10 ianuarie 2023, ora 17.30, Sala Noua Galerie

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Muzeul Național al Țăranului Român vă invită marți, 10 ianuarie 2023, la ora 17.30, la Sala Noua Galerie, la evenimentul „Ghizunariu: închiderea”

 

Deconspirăm.

Am deschis expoziția „Ghizunariu” la final de noiembrie 2022, după câțiva ani de documentare a cobzelor țărănești din Moldova și Muntenia. Am construit evenimentul ca pe o semi-ficțiune în care elementul etnografic a rămas nealterat și, în același timp neexplicat. Personajul central – Ghizunariu, un meșter real, s-a arătat în expoziție ca fiind rezultatul suprapunerii mai multor figuri pe care le-am întâlnit sau despre care am auzit vorbindu-se în călătoriile mele prin satele Moldovei. Întreg ansamblul expoziției, cu piesele-i țărănești expuse într-o manieră ludică, uneori mai apropiată de spațiul unei galerii de artă decât de cel al unui muzeu etnografic, a fost gândit ca un suport pentru meditație și reflecție. Subiecte posibile: varietatea cobzelor țărănești, unicitatea fiecărui instrument, asprimea și uneori brutalitatea interpretării muzicale, trecerea timpului, moartea, locul fiecăruia dintre noi în lume, rolul culturii țărănești în ziua de azi. Iar dacă la vernisaj ne-am bucurat împreună de sunet, de mirosul de porumb, de povești și întrebări, vă invit ca acum, la închiderea expoziției, să continuăm această bucurie, de data aceasta însoțită de câteva decodificări necesare.

 

Curator: Sașa-Liviu Stoianovici, MNȚR

 

23 noiembrie 2022 – 8 ianuarie 2023, Sala Noua Galerie

Muzeul Naţional al Ţăranului Român

 

Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă aşteaptă miercuri, 23 noiembrie 2022, de la ora 19.00, la Sala Noua Galerie, la expoziţia Ghizunariu.

 

Cobzarii din mediul tradițional românesc au rămas extrem de puțini. Generația vârstnică a lăutarilor a fost „depășită” de apariția acordeonului, acum un „clasic” și el, „depășit” la rândul său de instrumentele moderne electronice cu claviaturi. Din cobză a mai rămas aproape doar un style, un sunet construit digital, stocat în memoria unui sintetizator-aranjor, instrumentul real fiind prezent mult mai rar în muzicile satului contemporan.

 

Cât despre Ghizunariu, el a fost un constructor de cobze, poreclit astfel din motive necunoscute. Figura sa a rămas vie mai mult prin poveștile celor care i-au fost vecini sau clienți. Prezent în expoziție, „Ghizunariu” devine un personaj multiplu – în el se topesc imaginile altor lăutari și constructori de instrumente, reali și fictivi.

 

Concept curatorial: Sașa-Liviu Stoianovici

Expoziția se poate vizita la Sala Noua Galerie, până în 8 ianuarie 2023, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00.

 

Eveniment

 

24 noiembrie 2022 – 21 mai 2023, în spațiile expoziției permanente

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Muzeul Național al Țăranului Român vă invită joi, 24 noiembrie 2022, ora 17.00, la deschiderea expoziției Alexandru Tzigara-Samurcaș – Întemeietorul Muzeului Național, care va avea loc în clădirea-monument istoric, în spațiile expoziției permanente, la etajul 1, intrarea din Șoseaua Kiseleff.

 

Expoziția celebrează 150 de ani de la nașterea fondatorului Muzeului Național Carol I, supranumit, în epocă, Muzeul de la Șosea. Continuatorul direct al acestui prim muzeu de artă națională este Muzeul Național al Țăranului Român care, prin acest eveniment, evocă și omagiază personalitatea marcantă în cadrul culturii naționale a lui Alexandru Tzigara-Samurcaș.

Istoric de artă, întemeietor al muzeografiei românești, publicist în sfera culturală și fin intelectual format în spirit european, precum și un mare iubitor al artei naționale, acesta lasă posterității o vastă operă publicistică, memorială, dar și un bogat patrimoniu material, de artă țărănească și artă religioasă, reunit în colecțiile Muzeului de la Șosea.

Personalitatea sa, animată de o credință fermă în valoarea estetică a artei românești, a coagulat în jurul său figuri de seamă ale vieții culturale, politice și științifice din România, dar și oameni simpli, care au contribuit la îmbogățirea patrimoniului muzeal. Casa Regală l-a sprijinit în mod constant în eforturile depuse de-a lungul întregii vieți de punere în valoare a moștenirii culturale a poporului său.

Expoziția aduce în fața publicului obiecte reprezentative pentru arta națională, culese din teren și fotografiate de însuși Al. Tzigara-Samurcaș în timpul campaniilor sale de cercetare etnografică, de repertoriere și documentare a obiectelor care vor alcătui patrimoniul muzeal. O serie de fotografii prezintă imagini surprinse în expoziția de bază a Muzeului de la Șosea, precum și în expozițiile temporare, internaționale, din timpul directoratului său.

Alexandru Tzigara-Samurcaș publica, în anul 1936, lucrarea Muzeografie românească, operă de o extraordinară importanță, primul tratat științific românesc dedicat acestui domeniu. Tratatul adună laolaltă o serie de texte scrise de-a lungul timpului, care relevă ampla și moderna viziune muzeografică a întemeietorului Muzeului Național, prezentă încă dinaintea momentului ridicării edificiului muzeal.

Clădirea muzeului pe care l-a înființat a fost de la început proiectată conform funcțiunilor gândite de el, concurând cu cele mai moderne muzee europene ale vremii, prin soluțiile adoptate la nivel arhitectural, de amenajare, expunere și conservare.

Expunerea casei meșterului gorjean Antonie Mogoș într-una din sălile Muzeului de la Șosea a reprezentat un gest de excelență, curaj și unicitate în muzeografia europeană. Demersul vizionar al lui Alexandru Tzigara-Samurcaș îl va determina, în 1936, pe Konrad Hahm, directorul muzeului din Berlin, să facă o paralelă cu modul de etalare a renumitului Altar al lui Zeus din Pergam: „în mijlocul unei săli încăpătoare, simplă, dar plină de lumină, se înalță o clădire ca un altar. Nu este un templu antic de marmură, ci o simplă casă țărănească de lemn”.

Alături de piese reprezentative din colecțiile moștenite de Muzeul Național al Țăranului Român de la părintele său fondator, sunt expuse obiecte personale ale lui Alexandru Tzigara-Samurcaș (aflate în colecția familiei Tudor și Maria Berza), care completează portretul celui care a fost întemeietorul Muzeului de la Șosea.

 

Expoziția va putea fi vizitată până la 21 mai 2023, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea și sărbătorile legale este închis.

 

Prețul biletului de intrare: adulți – 12 lei; pensionari – 6 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 3 lei

 

 

17 noiembrie 2022, ora 18.00, Sala Media

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Volumul Suferința nu se dă la frați. Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă din Munții Apuseni (1948-1958) de Cornel Jurju și Cosmin Budeancă va fi lansat joi, 17 noiembrie 2022, ora 18, la Muzeul Național al Țăranului Român (Sala Media, Str. Monetăriei 3).

 

Cartea a apărut la Editura Polirom (ediţia a II-a, revăzută și adăugită), cu sprijinul Clubului Monarhiștilor Clujeni și al Fundației Culturale Memoria și conține o prefață de Doru Radosav și o postfață de Ruxandra Cesereanu.

 

Vor lua cuvântul: Ana Blandiana, Doina Jela, Clara Mareș, Cornel Jurju, Cosmin Budeancă.

Moderator: Mihai Gheorghiu.

 

Organizatori: Muzeul Național al Țăranului Român, Clubul Monarhiștilor Clujeni, Fundația Culturală Memoria, Editura Polirom.

 

Despre carte

„Dorința mea, după Revoluție, o fost să fac cunoscut cine am fost noi, cei din Grupul ,,Șușman”. N-am vrut să vorbesc atâta pentru mine, mai mult m-am simțit obligată să fac în așa fel încât să știe lumea de Șușmani, de cei care o pierit. N-am vrut să rămână fără să să știe cine o fost, de ce o fost fugiți și ce-o făcut. Suntem datori să ne amintim de ei că, Doamne, mult o suferit. O fost vremuri grele să fii tăt timpu’ hăituit de Securitate și să umbli cu ranița în spate după alimente, prin frig și prin ploaie… Cât de tristă era viața aia, de om hăituit, fără să fi făcut nimic, numa’ că nu ai gândit ca ei. Că dacă ai fi făcut ceva, ai fi zâs: No, am făcut o faptă pentru care îmi merit soarta. Te-ai fi simțit vinovat. Am greșit, am făcut, acuma suport consecințele, da’ așa… Pentru ce? Că n-ai gândit ca ei? Că am vrut să fim liberi? Să ne exprimăm liber? Merită multe povestite. Multe nu ți le mai aduci aminte, cum o fost ele atuncia, cât erau de tragice. N-o fost simplu, da’ mi-o făcut plăcere să povestesc, pentru că românii de azi și de mâine trebuie să știe prin ce am trecut noi. Am făcut un efort, da’ cred că merită, pentru că trebuie să rămână ceva după noi, iar vorbele-s vorbe și scrisu-i scris.” (Lucreția Jurj)

 

„Spre deosebire de alte lucrări memorialistice, aceasta este o carte provocată de istoricul oralist. Ea s-a născut, pe de o parte, dintr-o presiune interioară a femeii luptătoare din munți de a depune mărturie despre dramele de care a avut parte, elaborând personaje din fatalitatea amintirilor tragice, iar pe de altă parte, din imperativele exterioare, circumscrise discursului public, ale istoriei interzise atâtea decenii. Prin urmare, este o mărturie a unui om simplu, care nu are emfaza auctorială a literaturii memorialistice apărute după 1989. Lucreția Jurj povestește ,,istoria ei”, care în mod indirect a fost și istoria noastră, nespusă, dar împărtășită.” (Doru Radosav)

 

„Lucreția Jurj înțelege cât de importantă este neuitarea, memoria, în istoria recentă a României; de aceea, mărturia ei se dorește a fi simplă, fără zorzoane, fără o stilistică anume, fără tropi, în linia adevărului franc. Dar la fel de limpede Lucreția Jurj înțelege cât de necesară este rostirea durerii, relatarea suferințelor (fie și într-un mod discret).” (Ruxandra Cesereanu).

 

 

9 noiembrie – 31 decembrie 2022, Sala Tancred Bănățeanu

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Rețeaua Națională a Muzeelor din România, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, propune publicului larg, comunității industriilor culturale și creative, mediului politic și administrativ o expoziție inedită despre valoarea patrimoniului cultural și al colecțiilor muzeale pentru societate. Expoziția „Muzeul pentru tine!” va avea loc în perioada 9 noiembrie – 31 decembrie 2022 la Sala Tancred Bănățeanu a Muzeului Național al Țăranului Român, și este configurată în jurul unui concept curatorial care relaționează, prin analogie cu miracolul vieții și al naturii, poveștile a zeci de piese de tezaur sau de patrimoniu provenite din colecțiile a mai multor muzee din toată țara, într-un spectacol vizual care nu poate fi ratat.

 

Intenția acestei expoziții este de a construi o relație durabilă cu mediul politic, administrativ, creativ și cu publicul de orice tip, oferindu-i experiențe de cunoaștere și de interacțiune unice și memorabile cu colecțiile muzeelor pentru înțelegerea valorilor economice, sociale, culturale și educative ale acestora. Ceea ce veți vedea și aprecia a fost rezultatul unui efort colaborativ impresionant care a implicat participarea a peste 20 de muzee de diferite tipuri și domenii: Complexul Muzeal Național ASTRA Sibiu, Complexul Muzeal Național Moldova Iași, Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Casa Mureșenilor Brașov, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, ICEM Tulcea – Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, Muzeul Banatului Montan din Reșița, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, Muzeul de Artă Brașov, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul Județean Vrancea, Muzeul Golești, Muzeul Dunării de Jos din Călărași, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Județean Teleorman, Muzeul Național de Geologie, Muzeul Maramureșan din Sighetul-Marmației, Muzeul Național al Agriculturii Slobozia, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, Muzeul Național al Literaturii Române București, Muzeul Național George Enescu, Muzeul de Artă Centrul Artistic Baia-Mare și Ansamblul Muzeal Național ”Curtea Domnească” din Târgoviște.

 

Este primul demers curatorial de tip „blockbuster” din România, apărut din nevoia muzeelor de a fi reconsiderate de către autoritățile administrative și politice și privite ca instituții ce pot schimba substanțial dinamica economică și socială a unei comunități. Vom aduce ca argumente o serie de elemente și de capodopere ale creației umane, de la tronul celor patru monarhi ai României, la manuscrisul original al Imnului Național, de la obiectele steampunk realizate de poetul Traian T. Coșovei la prima mașină de spălat, construită exclusiv din materiale naturale locale, de la piese spectaculoase din tezaurele dacice de la Sângeru de Pădure sau Cehei la vasul de tip askos, din elenimsul rafinat, descoperit în necropola fostului Orgame.

 

Acest proiect expozițional este parte din marca culturală „Museums Meet Museums” a Rețelei Naționale a Muzeelor din România și a fost implementat cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național și al Asociației Centrul Memorial Dr. Gheorghe Telea-Bologa din Sibiu.

 

Proiectul de arhitectură interioară a fost realizat de către Studioul Zeppelin.

 

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănățeanu, până la 31 decembrie 2022, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea este închis.

 

Prețul biletului de intrare: adulți – 12 lei; pensionari – 6 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 3 lei

 

Pentru detalii: Dragoș NEAMU – coordonatorul proiectului, contact.rnmr@gmail.com.

Cu ocazia primei vacanțe din noul an școlar, îi așteptăm pe cei mici, însoțiți de părinți sau bunici, la ateliere distractive și creative. Am pregătit teatru de umbre, atelier de realizat păpuși de hârtie, broșe din lână netoarsă, desenat sau storytelling.

 

Luni, 24 octombrie, orele 10.00- 11.00

Atelier de realizat păpuși din hârtieIleana și Făt-Frumos

Hârtia poate spune multe povești, ea este fața pe care oamenii scrijelesc, din cele mai vechi vremuri povești din semne grafice care duc la formarea unui cuvânt, propoziții, fraze, povești. La atelierul de păpuși din hârtie spunem povești prin modelarea hârtiei, aceasta prinzând viață în diferite figurine, personaje care populează basmele și snoavele românești.

Pentru copii de la șase ani, dar sunt bineveniți și copiii mai mari de patru ani, ajutați de adulții care îi însoțesc. Înscrieri la telefon: 0723 471 600

 

 

Luni, 24 octombrie, orele 12.00 – 13.30

Atelier de teatru de umbre

La început copiii vor afla ce este teatrul de umbre, când și unde a apărut. Li se vor istorisi două legende care vorbesc despre începuturile teatrului de umbre. Apoi, pe baza unei povești simple, copiii vor trece la lucrul efectiv: împreună cu părinții, vor fi împărțiți pe echipe și vor lucra siluetele reprezentând personajele poveștii. La sfârșit fiecare echipă va realiza o scurtă reprezentație teatrală: ei vor mânui la panou siluetele tocmai construite – ajutați de adulți – și vor interpreta povestea propusă de coordonator

La sfârșit toți copiii și părinții vor primi aplauze bine meritate.

Pentru copii de la șase ani, dar sunt bineveniți și copiii mai mari de patru ani, ajutați de adulții care îi însoțesc. Înscrieri la telefon: 0723 471 600

 

 

Marți, 25 octombrie, orele 10.00 -11.00

Broșe din lână netoarsă – Ghinde colorate

Folosind lâna netoarsă, apă și săpun, ne vom împrieteni cu lâna, modelând-o în mici figurine moi și pufoase care ne vor înfrumuseța puloverele noastre sau ale persoanelor dragi. La sfârșitul atelierului obiectele realizate vor putea fi luate acasă.

Pentru copii de la șase ani, dar sunt bineveniți și copiii mai mari de patru ani, ajutați de adulții care îi însoțesc. Înscrieri la telefon: 0723 471 600

 

 

Marți, 25 octombrie, orele 12.00 – 13.30

Atelier de realizat păpuși pe deget

Folosind un material special care are drept calitate uscarea rapidă, vom realiza personaje mici, cât un deget, pe care le vom putea „juca” în mici scenete inventate de participanți.

Pentru copii de la șase ani, dar sunt bineveniți și copiii mai mari de patru ani, ajutați de adulții care îi însoțesc. Înscrieri la telefon: 0723 471 600

 

 

Miercuri, 26 octombrie, orele 10.00 – 11.30

Perna de visat bine (5+)

Vom începe cu o poveste despre libertatea de a visa, apoi ne vom schița propriul vis cu creionul pe hârtie. Cu schița gata vom transpune visul în culori, cu carioci, pe o pânza anume cusută pentru a se transforma în pernă. Pe care copiii o vor umple cu mâinile lor și vor pleca acasă cu o pernă numai bună de visat. Înscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com.

 

 

Miercuri, 26 octombrie, orele 12.00 – 13.30

Cum te cheamă? (5+)

E prima întrebare pe care o primești, oriunde te-ai duce: la locul de joacă, la doctor, la școală. Până și la muzeu?! Da, dar eu sunt curioasă, vreau să știu pe cine mai cheamă așa din familia ta, cum de te cheamă așa și nu altfel, cum sună numele tău, ca un fulger sau ca mierea?, cum arată: ca un cal nărăvaș, ca o pisică blândă (?!) sau ca un tort cu zmeură? Îi facem numelui tău un caiet jucăuș cu de toate, un fel de caiet de identitate. Eu sunt Raluca și ai mei mi-au spus așa după mama lui Eminescu, că, poate-poate, o să iasă din mine o poetă. Pe tine cum te cheamă? Înscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com.

 

Prețul unui bilet este de 25 de lei/persoană. Persoanele cu nevoi speciale și cazurile sociale au gratuitate.

 

 

18 octombrie – 13 noiembrie 2022, Sala Media

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Institutul Polonez din București și Ambasada Republicii Polone la București, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român și cu sprijinul Ambasadei Ucrainei în România, vă așteaptă marți, 18 octombrie 2022, de la ora 18.00, la Sala Media, la vernisajul unei expoziții unicat de icoane pictate pe cutii de muniție de către doi artiști ucraineni.

 

În 2014, ca răspuns la prima agresiune militară a Rusiei asupra Ucrainei, artiștii ucraineni Oleksandr Klymenko și Sonia Atlantova au început să picteze icoane pe cutii de muniție. Acest demers atât de original și expresiv a avut de la bun început un impact foarte puternic asupra privitorilor.

Proiectul aduce laolaltă două lucruri la prima vedere imposibil de unit: icoana și cutia de muniție, moartea și viața. „Prin lucrările noastre vrem să transformăm moartea, al cărei simbol este cutia de muniție, în viață, în cultura ucraineană simbolizată în mod tradițional de icoană.” – spune Klymenko.

Colecția prezentată la București va include și lucrări mai noi, inclusiv icoane create de Klymenko în timpul șederii sale pe front în august 2022, în timpul actualei invazii a Rusiei asupra Ucrainei.

Scopul principal al artiștilor ucraineni este de a vinde icoanele, suma strânsă fiind donată în scopuri caritabile oamenilor afectați de război, dar mai ales pentru a veni în ajutor Primului Spital Voluntar Mobil din Ucraina, unde din 2014 până în prezent au fost tratați deja peste 60.000 de pacienți. Conform declarațiilor lui Klymenko, 97% din costurile de funcționare ale spitalului au fost acoperite din vânzarea icoanelor.

Icoanele prezentate în cadrul expoziției călătoresc prin toată lumea, până în prezent fiind expuse în 15 țări și în zeci de locuri (inclusiv la Parlamentul European sau la Muzeul Național din Vilnius).

Vernisajul de pe 18 octombrie din Sala Media a Muzeului Național al Țăranului Român va avea loc cu participarea autorilor lucrărilor.

Expoziția va fi deschisă publicului până pe 13 noiembrie 2022, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea este închis. Intrarea este liberă.

 

***

Proiect realizat de Institutul Polonez din București și Ambasada Republicii Polone la București, prin amabilitatea Muzeului Național al Țăranului Român și cu sprijinul Ambasadei Ucrainei în România.

 

***

Ne puteți urmări pe: instytutpolski.pl/bucuresti și Facebook

 

 

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Atelierul de creativitate de la Muzeul Țăranului a debutat ca program de educație muzeală în anul 2001, dar acțiuni punctuale au existat chiar în anii ’90, la inițiativa Irinei Nicolau. De atunci, imaginăm cu și pentru copii lecții de etnologie, ateliere de pictură, desen, bricolaj, țesut, cusut, teatru de umbre, dar și animație, radio, imaginat povești. Este felul nostru de a transpune Muzeul Național al Țăranului Român în culori, sunete și întâmplări.

 

Copiii, uneori și adulții, dobândesc cunoștințe despre sat, țăran, obiceiuri – de ieri și de azi. Câteodată proiectează și „mâinele”. Deprind abilități practice – acul, pila, menghina, aracetul, spata sau sticla nu mai sunt niște nume care te poartă cu gândul la fiare și balauri, ci devin simple unelte de a crea lumi cu sunete, materialități, culori și texturi diferite.

 

Dat fiind faptul că cei mai mulți copii nu au un program care să le permită venirea în mod individual la ateliere, făcând parte din structuri de tip afterschool, anul acesta școlar ne vom orienta cu precădere către:

  • activități de tip atelier adresate grădinițelor, școlilor private și instituțiilor de tip afterschool, la sediul muzeului, în spațiul Atelierului de creativitate, dar și în spații expoziționale, atunci când este posibil;
  • activități de tip „specialist invitat”, adresate școlilor de stat. Prin urmare, la solicitarea profesorilor și învățătorilor, putem participa, cu titlu de gratuitate, la diverse ore.

 

ACTIVITĂȚI PROPUSE:

 

Ateliere cu Raluca Oprea-Minoiu

 

Pentru grupuri mari

 

Muzeul personal (9+)

Oare căștile, brățara de la concertul de acum 3 ani sau trotineta cu care te duci la școală ar putea face parte dintr-o colecție de muzeu? Unul personal sau unul cât pentru o generație sau două?Un muzeu local sau unul național, ba chiar universal?! Dar masca, pietrele adunate de pretutindeni și hanoracul ferfenițit la mâneci, pe care nu te-nduri să-l arunci? Ori jucăria de pluș ascunsă bine, pentru că ești mare, dar, totuși, de nedat?

Oare ce au obiectele de transmis? Și ce povești ar spune, dacă ar putea vorbi? Lângă cine și-ar dori să stea, ce fel de etichetă ar dori să poarte și pe ce afiș?

Hai cu două obiecte pe care le iubești (sau le detești) la muzeu, să le facem celebre pentru o oră sau două. Pleci cu ele înapoi acasă, dar și cu multe povești despre conexiuni, resurse, oameni de pretutindeni și de oricând, despre emoții, despre a fi sau nu original și câte și mai câte. Plus răspunsurile la întrebările de mai sus. Sau cu multe alte întrebări?

 

Desen de sunete și zgomot (5+)

Ai încercat vreodată să te uiți la un dans fără să auzi sunetul, și apoi, dând drumul difuzorului, totul de pe ecran să capete sens și coerență? Dar doar să auzi-asculți și să ghicești ce se întâmplă „acolo”, cu ochii închiși?

Se tot vorbește despre poluare, inclusiv fonică, despre efectele ei, dar nu mulți ne dăm seama cum acționează sunetul asupra corpului, emoțiilor, gândurilor. Așa că îți propun un atelier de experimentat sunetul: de aici, de la oraș, de acolo, de la țară. Putem să-l desenăm, să-i atribuim gusturi și arome, putem să ni-l închipuim ca pe o adiere de palmă sau ca pe un șut dat cu putere. Te aștept să ascultăm împreună, pentru o oră, viața. De aici, de acolo, de acum, de atunci.

 

Perna de visat bine (5+) atelier de povești și desen pe pânză

Cu pânze, ațe și sclipici facem o pernă de visat bine: poate o scufundare în mare ori un zbor cu balonul, cine știe?

Vom începe cu o poveste despre libertatea de a visa, apoi ne vom schița propriul vis cu creionul pe hârtie. Cu schița gata vom transpune visul in culori, cu carioci, pe o pânza anume cusută pentru a se transforma în pernă. Pe care copiii o vor umple cu mâinile lor și vor pleca acasă cu o pernă numai bună de visat.

 

Vorbe desenate (5+)

A-ți arunca ochii pe fereastră, a avea păr pe limbă, a-ți sări inima din piept, a se duce pe apa Sâmbetei, s-a urcat scroafa în copac – hai sa facem împreună o carte-obiect ilustrată. Scotocim după expresii românești sau de oriunde, îți alegi una, o desenezi pe pânză, hârtie japoneză, carton sau plastic și construim împreuna dicționare – cărți ilustrate – povești. Umplem și-un perete de atelier cu lucrările voastre, facem și o instalație și râdem, că doar n-o să plângem, să sară cămașa pe noi!

 

Pentru grupuri de cel mult 10 copii

 

Oare ce fac obiectele noaptea în muzeu?! (6+) 

Poate o furcă de tors se transformă în sabia lui Făt-Frumos, un covor devine o grădină cu flori adormitoare, războiul de cusut se transformă într-un soldat din Minecraft. Și împreună alcătuiesc o poveste, pe care o transpunem într-un joc de teatru de umbre.

Ne alegem obiectele (că-i o catrință, că-i un clopoțel de ceramică, că-i o suveică), împreună dăm un rost obiectelor, apoi le desenăm, le decupăm și le spunem povestea la panoul de teatru de umbre.

 

Povești (re)inventate și jucate (6+)

Prima dată ne vom împrieteni, ne vom cunoaște și ne vom pune puțin corpul la treabă, folosind jocul. Și vocea va face parte din corpul și joaca noastră. Apoi ne vom odihni ascultând o poveste. Când vom descoperi ce personaj ne place mai tare și mai tare, vom porni în a-i da viață, în felul nostru: vom construi o păpușă de pânză sau vom desena sau ne vom costuma și-i vom da și glas și emoție personajului.

Apoi, dacă tot a început să ne placă să lucrăm împreună, vom aduce toate personajele la un loc și vom (re)compune povestea noastră. Pentru a face toate acestea – jucat, ascultat, cusut cu ace adevărate, lipit, decupat, inventat, vorbit, emoționat și iarăși jucat – ar fi bine să avem o întâlnire luuungă (90-120 minute). Să ne tihnească!

 

Atelier de născocit povești „de acum” despre oameni „de atunci” (7+)

Dacă ai avea 5 sertare cu 1000 de fotografii vechi de când lumea și ar trebui să alegi doar două, pe care le-ai alege? Pe cea cu copii și scrânciob, pe cea cu soldați sau precupeți, sau poate un cal și-un câine? Și apoi, din ce fel de poveste ar face parte aceste imagini? Una SF sau contemporană, un basm cu căpcăuni sau cu personaje din ultimul joc pe calculator?

Prima dată ne vom juca „de-a actorii”, apoi vom scotoci prin sertare cu fotografii din arhiva Muzeului Țăranului și, după ce ne vom alege cele mai frumoase fotografii, vom compune împreună o poveste. Pe care apoi o vom dramatiza, că doar de aceea ne jucăm prima data de-a actorii!

 

Ateliere cu Beatrice Iordan

 

Pentru grupuri mari

 

Ileana și Făt-Frumos (5+)

Hârtia poate spune multe povești, ea este fața pe care oamenii scrijelesc, din cele mai vechi vremuri povești din semne grafice care duc la formarea unui cuvânt, propoziții, fraze, povești.

La atelierul de păpuși din hârtie spunem povești prin modelarea hârtiei, aceasta prinzând viață în diferite figurine, personaje care populează basmele și snoavele românești.

 

Atelier de teatru de umbre (4+)

La început copiii vor afla ce este teatrul de umbre, când și unde a apărut. Li se va istorisi două legende care vorbesc despre începuturile teatrului de umbre.

Apoi, pe baza unei povești simple copiii vor trece la lucrul efectiv: vor fi împărțiți pe echipe și vor lucra siluetele reprezentând personajele poveștii. La sfârșit fiecare echipă va realiza o scurtă reprezentație teatrală: ei vor mânui la panou siluetele tocmai construite și vor interpreta povestea propusă de coordonator.

 

Broșe din lână netoarsă – Ghinde colorate (5+)

Tehnica de împâslire cu ajutorul apei și săpunului

Folosind lâna netoarsă, apă și săpun vom împrieteni cu lâna, modelând-o în mici figurine moi și pufoase care ne vor înfrumuseța puloverele noastre sau ale persoanelor dragi.

 

Păpușă pe deget (5+)

Folosind un material special care are drept calitate uscarea rapidă, vom realiza personaje mici, cât un deget, pe care le vom putea „juca” în mici scenete inventate de participanți.

 

Povești ștampilate

HARTA UNUI SAT IMAGINAR (7+)

Pornind de la imagini vechi din arhivă vom încerca să refacem, în felul nostru, lumea satului românesc de odinioară. Vom observa diferite tipuri de case și așezări, formele de relief unde se întindeau satele, animalele care mișunau prin ograda casei, grădinile pline de flori și vegetație, oamenii care animau satul, biserica, lăutarii….

Toate acestea vor fi așezate într-o lucrare de mari dimensiuni cu ajutorul ștampilelor create și lucrate de participanți. Lucrarea de mari dimensiuni va rămâne la atelier sau în cazul unui grup școlar va putea fi luată.

 

FELICITĂRI DE TRIMIS PERSOANELOR DRAGI (5+)

Cu trecerea timpului oamenii folosesc din ce în ce mai puțin scrisul de mână pentru a trimite mesaje persoanelor dragi. Scrisorile și felicitările nu mai sunt la modă. Dar ce bucurie când, totuși, găsim și altceva în cutia poștală, în afară de facturi și alte înștiințări oficiale.

La acest atelier vom crea ștampile personalizate, pe care le vom folosi în înfrumusețarea scrisorile sau felicitărilor pe care vrem să le trimitem persoanelor dragi.

Atelierul se adresează preșcolarilor peste 5 ani, care știu să mânuiască o foarfecă și școlarilor de orice vârstă

 

Pentru familii

 

Atelier de teatru de umbre (4+)

La început copiii vor afla ce este teatrul de umbre, când și unde a apărut. Li se va istorisi două legende care vorbesc despre începuturile teatrului de umbre.

Apoi, pe baza unei povești simple copiii vor trece la lucrul efectiv: împreună cu părinții, vor fi împărțiți pe echipe și vor lucra siluetele reprezentând personajele poveștii. La sfârșit fiecare echipă va realiza o scurtă reprezentație teatrală: ei vor mânui la panou siluetele tocmai construite – ajutați de adulți – și vor interpreta povestea propusă de coordonator

La sfârșit toți copiii și părinții vor primi aplauze bine meritate.

Atelier dedicat copiilor peste 4 ani. Este recomandat ca un adult să însoțească, în timpul atelierului, copiii de vârste mici.

 

Linogravură și atelier de printat mici scenete

ATELIER DE LINOGRAVURĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI (9+)

Vom începe prin a afla mai multe despre această tehnică și a ne împrieteni cu materialele specifice. Apoi, vom încerca să redăm prin tehnica linogravurii elemente florare simple sau elemente din natură pe care le vom aranja într-o compoziție.

La finalul atelierului, lucrările pot fi luate acasă.

Atelierul este dedicat copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 și 14 ani și adulților doritori să învețe această tehnică.

ATELIER DE PRINTAT MICI SCENETE (3+)

Printr-o tehnică simplă de desen, prin zgâriere, vom realiza matrițe simple care vor putea fi apoi imprimate cu ajutorul vopselurilor speciale. La sfârșitul atelierului lucrările rezultate vor putea fi luate acasă.

 

Broșe din lână netoarsă – Ghinde colorate

TEHNICA DE ÎMPÂSLIT CU AJUTORUL APEI ȘI A SĂPUNULUI (3+)

Folosind lâna netoarsă, apă și săpun vom împrieteni cu lâna, modelând-o în mici figurine moi și pufoase care ne vor înfrumuseța puloverele noastre sau ale persoanelor dragi. La sfârșitul atelierului obiectele realizate vor putea fi luate acasă.

Atelierul, dedicat copiilor peste 3 ani, este unul care încurajează lucrul copil-adult, mai ales atunci când copilul este de vârstă mică.

 

Ateliere cu Ana Petrovici-Popescu

 

Pentru grupuri mari, de la 5 la 14 ani

 

Atelier de pictat

Folosind tempera pe pânză sau acuarelă și liner pe hârtie vom aborda teme precum: miniaturile lui Picu Pătruț, scoarțele, cahlele ce îmbracă o sobă sau ulcioarele de nuntă.

 

Pentru grupuri de cel mult 10 copii

 

Apariția lumii, hambarul cu semințe umane (11-14 ani)

Pe vremuri exista în ceruri un Strămoș Făurar ce construise un hambar din pământ ceresc, cu opt încăperi unde erau adăpostite semințele din care rodeau părțile interioare ale corpului omenesc. Însă semințele crescute cu ceață și fulgi de nea la plic, au îngreunat hambarul de s-a rostogolit până a ajuns pe pământ și așa a apărut omenirea. Pentru a întruchipa momentul dinaintea apariției lumii, vom picta pe pânză culcușul semințelor, apoi vom construi din sârmă și hârtie sâmburii umani care vor crea lumea întreagă. La final vom compune o instalație de artă contemporană din lucrările fiecărui participant.

 

Sperietori cu strâmbături (11-14 ani)

Pe vremuri oamenii își protejau recoltele de păsările pofticioase construind sperietori cu chip uman pe care le îmbrăcau în haine zdrențăroase, le îndesau bine pe cap pălării găurite pentru a le feri de insolație, iar la final le împodobeau cu tot felul de oale gălăgioase. Pornind de la acest obicei, vom realiza o lucrare colectivă ce va cuprinde tot spațiul Atelierului de Creativitate în care vom construi un câmp mare de sperietori cu strâmbături – grimasa poate pleca de la fața unui om fără vacanță și de la urletul acestuia când observă lipsa ultimei felii de tort din frigider -, apoi vom construi acele obiecte/idei ce trebuie păzite.

 

Acoperișul de lapte (7-9 ani)

Pe vremuri când unui copil îi cădeau primii dinți, cei numiți de „lapte”, era îndemnat să îi arunce pe acoperișul propriei casei pentru ca păsările să-i ia și să-i ofere în schimb alții mai buni cât să-i țină toată viața.

Vă propun să creăm un acoperiș-constelație aproape uman – adică va avea un ochi pentru a urmări împlinirea obiceiului și o gură-sală de așteptare pentru dinții tuturor copiilor, apoi vom realiza pasărea care se ocupă de transfer.

 

Simboluri tatuate pe pielea de schimb (10-12 ani)

Pornind de la modelele și simbolurile țărănești regăsite pe ouăle încondeiate, participanții pot crea un tatuaj pentru a transmite un mesaj despre propriile preocupări, preferințe sau despre modul în care văd lumea. Astfel că fiecare participant își va croi din piele ecologică acea parte pe care ar dori să-și poarte simbolurile preferate, de ex. mână, gambă, gât, apoi va realiza desenul cu un marker permanent, iar la final va crea un fel de armură-piele detașabilă pentru a proba tatuajul imaginat.

 

Ateliere cu invitați din muzeu

 

Atelier de radio pentru copii și adolescenți cu Monica Chiorpec (9+) – pentru grupuri de cel mult 10 copii

Atelierul le propune participanților o introducere în arta radiofonică, prin care ei să-și dezvolte capacitatea de a deosebi stilurile jurnalistice, deprinzându-se cu diverse tehnici și cadre de realizare a unor materiale radio. Noul format al atelierului le oferă celor interesați de acest domeniu oportunitatea de a înțelege importanța fenomenului radio din punct de vedere istoric, social și cultural.

Pasionații de jurnalism vor avea ocazia să redacteze materiale radiofonice cu tematici și subiecte specifice MNȚR, să își exerseze improvizația la microfon, dicția și exprimarea orală și să se familiarizeze cu utilizarea soft-urilor de editare și prelucrare de sunet. Micii – și, sperăm noi, viitorii – jurnaliști de radio vor fi provocați să realizeze interviuri și să le insereze în texte care vor fi ulterior citite la microfon și montate ca materiale gata de difuzat, la fel cum se întâmplă în redacțiile posturilor de radio. Desigur, la finalul fiecărui atelier, participanții vor putea primi în format audio primele lor creații jurnalistice.

 

Povești cu urechi, atelierul lui Călin Torsan (9+)  – pentru grupuri mari

Eu sunt Călin, omul cu fluier. La întâlnirea cu mine vom sta de vorbă despre fluierele românești și de aiurea. Cum se construiesc, cum se înfrumusețează, unde și când se cânta din ele. Vei asculta glasul unora dintre acestea, dar și tot felul de istorii surprinzătoare despre muzică.

 

Croit, țesut și cusut cu Lidia Stareș (6+) – pentru maxim 6 persoane

În atelierele de cusut vom descoperi semne și însemne. Apoi le vom inventa pe ale noastre și le vom coase.

Țesutul în războiul orizontal va consta în aflarea mișcărilor elementare ale mâinilor și picioarelor ce manevrează războiul, pentru a realiza o țesătură, și vor executa un fragment de model, ca ”scoarța” cu alesătură.

La războiul vertical (gherghef cu urzeală), vom afla cum se realizează diferite forme geometrice, elemente decorative și legăturile necesare unui covor. Înscrieri la telefon: 0722.798.284

 

Pe lângă aceste ateliere, la cerere, putem desfășura și ateliere specifice, punctuale, corelate cu marile sărbători religioase sau laice de peste an sau cu temele expozițiilor temporare.

 

Program: 

Atelierele pentru grupurile organizate și pentru persoanele cu nevoi speciale vor avea loc în timpul săptămânii, de luni până vineri, între orele 9.00 – 15.00, la cerere: din oferta de ateliere, împreună cu profesorul/învățătorul, vom programa atelierul în funcție de caracteristicile grupului și disponibilitatea sălii.

 

Pentru înscrieri vă rugăm să ne trimiteți un mesaj care să conțină referiri la numărul de persoane, grupa de vârstă și ziua în care doriți să se desfășoare la adresa de email: atelieruldecreativitate@gmail.com.

 

Prețul unui bilet este de 25 de lei/persoană. Persoanele cu nevoi speciale și cazurile sociale au gratuitate.

 

21 septembrie 2022, ora 17.00, Sala Media

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri, 21 septembrie 2022, ora 17.00, la Sala Media, la lansarea cărții „Muzeul – de la cabinet de curiozități, la instituționalizare. Evoluția reglementărilor legislative și administrative din domeniul muzeal”, de Alis Vasile. Volumul a fost publicat la Editura Pro Universitaria, București, 2022. Intrarea la eveniment este liberă.

 

„Muzeul – de la cabinet de curiozități, la instituționalizare. Evoluția reglementărilor legislative și administrative din domeniul muzeal” are ca obiect cadrul normativ de reglementare a domeniului muzeal și a muzeului ca instituție, analizat din perspectivă istorică și, totodată, comparativ, prin raportare la cadrul normativ legislativ, dar și la norme și metodologii cu caracter științific și administrativ.

Structurată în patru părți principale, lucrarea urmează un traseu cronologic, parcurgând, mai întâi, istoria muzeului, de la primele forme ale colecționismului până la momentul actual, unul al transformărilor, continuând cu modul în care, la nivel internațional, a fost tratată problematica patrimoniului cultural mobil și a așezămintelor muzeale, inclusiv prin prezentarea a patru sisteme naționale normative și administrative (cele din Franța, Italia, Germania și Marea Britanie) în raport cu sistemul existent în România, la rândul său expus detaliat în evoluția sa istorică.

Propunându-și să fie un instrument util de lucru pentru specialiștii din domeniul muzeal și juridic, ca și pentru toți cei interesați de protejarea patrimoniului cultural mobil, studiul a urmărit identificarea unor concepte și principii de drept comune sistemelor naționale actuale de reglementare a muzeelor, a unor modele de bună practică, și formularea unor alternative la prevederile legale existente în România, în contextul în care cadrul legislativ național s-a dovedit, nu de puține ori, insuficient, imperfect sau ineficient și lipsit de un necesar fundament teoretic și de o analiză exhaustivă a aspectelor practice ale aplicării normelor curente.

 

Alis Vasile este specialist în domeniul patrimoniului cultural, cu o experiență profesională de peste 20 de ani, în domeniul culturii. Licențiată în muzeografie, conservare-restaurare și științe juridice, cu un masterat în managementul patrimoniului cultural și doctor în arte vizuale, Alis Vasile a activat în cadrul Ministerului Culturii și al unor importante instituții publice de cultură – Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național „George Enescu”, Muzeul Municipiului București, British Council România -, contribuind, de-a lungul timpului, la elaborarea mai multor acte normative din domeniul muzeal și al protejării patrimoniului. Începând cu anul 2015, în calitate de lector-formator, a susținut numeroase cursuri de specializare în aria muzeologiei, în programul coordonat de Institutul Național de Cercetare și Formare Culturală.

 

 

8 – 18 septembrie 2022

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Ca în fiecare început de toamnă, în preajma sărbătorii Înălțarea Sfintei Cruci, cunoscută în popor și ca Ziua Crucii, Muzeul Național al Țăranului Român întâmpină anotimpul cu expoziții noi, Festivalul povestirilor de pe Via Transilvanica, lansări de carte, ateliere, târg de icoane și proiecții de film.

Vă așteptăm, în perioada 8 – 18 septembrie 2022, la cea de a zecea ediție a Zilelor Muzeului Țăranului!

 

În prima zi a evenimentului, Muzeul Național al Țăranului Român și Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, cu sprijinul Ambasadei Republicii Moldova la București, vernisează joi, 8 septembrie, ora 17.00, la Sala Tancred Bănățeanu, expoziția de scoarțe românești, Țeserea lumii. Expoziția reunește câteva dintre cele mai frumoase scoarțe aflate în depozitele celor două instituții naționale, de o valoare inestimabilă.

 

În perioada 9 – 11 septembrie, publicul este așteptat la Festivalul Povestirilor de pe Via Transilvanica. Vizitatorii vor putea descoperi România, de la Putna la Drobeta-Turnu Severin: destinații noi de călătorie, artiști și meșteșugari veniți de la ei de-acasă, mâncare bună și muzică live. Festivalul va aduce „Împreună, în simbioză cu patrimoniul cultural”: gastronomie locală, destinații turistice, producători, muzică, artă și meșteșug, proiecte și asociații care cresc frumos comunitățile din perimetrul Via Transilvanica. Prin acest eveniment, celebrăm Zilele Europene ale Patrimoniului, sâmbătă, 10 septembrie.

 

În parteneriat cu Centrul de Studii Arhitecturale și Urbane din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu vom găzdui workshop-ul Arta Paielor – Tablouri cu Paie, ce se va desfășura luni și marți, 12 și 13 septembrie, între orele 11.00 și 15.00, în curtea Muzeului Țăranului. De asemenea, în cadrul aceluiași parteneriat, între 8 septembrie și 7 octombrie, trecătorii vor putea vedea expoziția Arhitectură și materiale tradiționale de construcții, în zona de afișare de pe Bulevardul Ion Mihalache. Expoziția cuprinde șapte lucrări pe tematica materialelor de construcții tradiționale realizate de studenții arhitecți din anii universitari 2020-2022, în coordonarea lect. dr. arh. Laura-Andreea Dobrescu.

 

Marți, 13 septembrie, începând cu ora 16.00, la Sala Media, va avea loc conferința de lansare a proiectului finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA – Dragă Arhivă. Laborator de inovație muzeală. Invităm publicul la o discuție critică, dar relaxată, despre relevanța arhivelor muzeale astăzi și oportunitățile prin care ele pot deveni inspirație pentru industriile cultural-creative.

 

Miercuri, 14 septembrie, de la ora 18.00, vom deschide, Sala Acvariu, Expoziția Meșterului crucer Vasile Marin, din Brebu, județul Prahova. Expoziția este concepută în completarea Târgului iconarilor și al meșterilor cruceri, care va avea loc, în acest an, în perioada 16 – 18 septembrie. Descoperiți în târg: prăznicare, sfinți protectori, heruvimi, Crucea în variante închipuite și zugrăvite pe icoane pe lemn, icoane pe sticlă, icoane de vatră, crucițe, cruci de mână, pristolnice, miniaturi religioase, izvoade, pecetare, mozaicuri, obiecte și lucrări care se înscriu în teritoriul artei sacre. De asemenea, cei mici sunt așteptați la ateliere de încrustații în lemn şi de pictură pe sticlă.

 

PROGRAM

 

Joi, 8 septembrie

Ora 15.00 – Vernisajul expoziției Arhitectură și materiale tradiționale de construcții, în zona de afișare de pe Bulevardul Ion Mihalache

Ora 16.00 – Lansarea cărții Retorica vestimentară, de Varvara Buzilă, la Sala Media

Ora 17.00 – Vernisajul expoziției de scoarțe românești, Țeserea lumii, la Sala Tancred Bănățeanu

Orele 15.00 – 18.00 – Expoziția „Unexpected (RE)solutions: How the process drives the outcome”, la MNȚRplusC

 

Vineri, 9 septembrie

Orele 15.00 – 19.30 – Festivalul Povestirilor de pe Via Transilvanica, în curtea interioară

Orele 10.00 – 18.00 – Expoziția de scoarțe românești, Țeserea lumii, la Sala Tancred Bănățeanu

Orele 15.00 – 18.00 – Expoziția „Unexpected (RE)solutions: How the process drives the outcome”, la MNȚRplusC

 

Sâmbătă, 10 septembrie

Zilele Europene ale Patrimoniului. Ediția XXVIII

Orele 10.00 – 18.00 – Expoziția de scoarțe românești, Țeserea lumii, la Sala Tancred Bănățeanu

Orele 10.00 – 19.30 – Festivalul Povestirilor de pe Via Transilvanica, în curtea interioară

 

Ziua Cinematografelor. Prima ediție

Orele 13.00 – 14.00 – Atelier educativ pentru liceeni despre realizarea filmelor de animație, cu Valentin Urziceanu, regizor şi producător de filme de animaţie, la Cinema Muzeul Țăranului

Orele 14.00 – 15.30 – Proiecția filmului de animație Merge și-așa (78 min.), în regia lui Valentin Urziceanu, la Cinema Muzeul Țăranului

 

Orele 15.00 – 18.00 – Expoziția „Unexpected (RE)solutions: How the process drives the outcome”, la MNȚRplusC

 

Duminică, 11 septembrie

Orele 10.00 – 18.00 – Expoziția de scoarțe românești, Țeserea lumii, la Sala Tancred Bănățeanu

Orele 10.00 – 19.30 – Festivalul Povestirilor de pe Via Transilvanica, în curtea interioară

 

Luni, 12 septembrie

Orele 11.00 – 15.00 – Workshop-ul Arta Paielor – Tablouri cu Paie, în curtea Muzeului Țăranului

 

Marți, 13 septembrie

Orele 11.00 – 15.00 – Workshop-ul Arta Paielor – Tablouri cu Paie, în curtea Muzeului Țăranului

Ora 16.00 – Lansarea proiectului Dragă Arhivă. Laborator de inovație muzeală,

Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA, la Sala Media

Orele 10.00 – 18.00 – Expoziția de scoarțe românești, Țeserea lumii, la Sala Tancred Bănățeanu

 

Miercuri, 14 septembrie

Ora 18.00 – Vernisajul Expoziției Meșterului crucer Vasile Marin, din Brebu, județul Prahova, Sala Acvariu

Orele 10.00 – 18.00 – Expoziția de scoarțe românești, Țeserea lumii, la Sala Tancred Bănățeanu

 

Joi, 15 septembrie

Ora 18.00 – Vernisajul Expoziției de afiș polonez, Ryszard Kaja: Plakat-Polska, în cadrul BUCHAREST GRAPHIC DAYS, Ediția I, la Sala Irina Nicolau

Orele 10.00 – 18.00 – Expoziția de scoarțe românești, Țeserea lumii, la Sala Tancred Bănățeanu

Orele 10.00 – 18.00 – Expoziția Meșterului crucer Vasile Marin, din Brebu, județul Prahova, Sala Acvariu

 

Vineri, 16 septembrie

Orele 10.00 – 18.00 – Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri, în curtea interioară

Orele 10.00 – 18.00 – Expoziția de scoarțe românești, Țeserea lumii, la Sala Tancred Bănățeanu

Orele 10.00 – 18.00 – Expoziția Meșterului crucer Vasile Marin, din Brebu, județul Prahova, Sala Acvariu

 

Sâmbătă, 17 septembrie

Orele 10.00 – 18.00 – Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri, în curtea interioară

Orele 11.00 – 13.00 – Atelier de sculptură în lemn cu Vasile Moldoveanu

Orele 14.00 – 16.00 – Atelier de pictură pe sticlă cu Angela Ludoșanu

Orele 10.00 – 18.00 – Expoziția de scoarțe românești, Țeserea lumii, la Sala Tancred Bănățeanu

Orele 10.00 – 18.00 – Expoziția Meșterului crucer Vasile Marin, din Brebu, județul Prahova, Sala Acvariu

 

Duminică, 18 septembrie

Orele 10.00 – 18.00 – Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri, în curtea interioară

Orele 10.00 – 18.00 – Expoziția de scoarțe românești, Țeserea lumii, la Sala Tancred Bănățeanu

Orele 10.00 – 18.00 – Expoziția Meșterului crucer Vasile Marin, din Brebu, județul Prahova, Sala Acvariu

 

8 septembrie 2022, ora 16.00, Sala Media

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 8 septembrie 2022, la ora 16.00, la Sala Media, la lansarea cărții Retorică vestimentară: cămașa cu altiță (Valorificând colecțiile Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală), de conf. univ. dr. Varvara Buzilă, șefa Secției Etnografie, de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, din Chișinău. Volumul a apărut la Editura LEXON-PRIM, din Chișinău, în 2022, și are 311 pagini cu ilustrații. Editarea cărții, cât și plasarea ei, vin în susținerea elementului Cămașa cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova, înaintat pentru înscriere în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității.

 

Cartea precizează contextul sporirii interesului societății românești pentru identificarea semnelor identitare și cunoașterea semnificațiilor lor. Este o necesitate firească, impusă de revoluția comunicării, care ne face să interacționăm intens, scurt, explicit. Între codurile de comunicare utilizate, cel vestimentar este prolific și rămâne esențial în afișarea identității purtătorului. Vestimentația este cel mai cuprinzător ecran al comunicării noastre cu lumea, al prezentării noastre celorlalți. Constatăm, unii mai mult, alții mai puțin surprinși, nuanțarea discursului vestimentar prin componenta etnică și prin comportamente raportate la tradiție.

 

Din costumul tradițional femeiesc, destul de bogat, odată ce a ținut de veșmânt și de distincție sute și mii de ani, societatea a ales drept piesă de referință cămașa cu altiță sau ia cum se grăbesc, mai ales, tinerii s-o numească. Dar, deoarece cămașa este principala piesă a costumului tradițional și configurează acest ansamblu format din mai multe haine, pe aceasta s-a pus accentul decorativ, realizat cu ajutorul artei acului și al artei țesutului, încât este cea mai elaborată haină din punct de vedere artistic.

 

Această cămașă are un potențial artistic înalt, înțeles și valorificat pe măsură, de forța creatoare a tradiției.

 

Lucrarea ia în dezbatere caracteristicile principale ale cămășii cu altiță, denumirile și arealul ei, originea cuvântului altiță, optând pentru filiera ei latină, semnificațiile motivelor și ale câmpurilor ornamentale ale cămășii. Astfel, stabilește cele mai frecvente motive întâlnite pe altițe, încreț, râurile de pe mâneci, cele de pe pieptul și spatele hainei. În interpretarea semnificațiilor pornește de la sensurile denumirilor acestor părți ale cămășii cu altiță, care au o circulație impunătoare în spațiul cultural românesc. Acestea constituie structura cămășii și corespund modelului mito-poetic al lumii.

 

Ineditul cărții constă și în imaginile inserate. Pentru o mai bună ilustrare a ideilor, cartea prezintă cele mai vechi poze cu oameni îmbrăcați în portul tradițional, pentru a observa imaginea lor de ansamblu, modul cum arătau costumele, cum erau purtate și cum arătau purtătoarele lor. Partea a doua a cărții completează discursul cu 101 cămăși cu altiță, integrate în costum, din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, cel mai bogat și mai reprezentativ în domeniu, din Republica Moldova.

 

Teoreticieni, antropologi, artiști și profesioniști din sfera arhivelor vor pune în discuție, în cadrul unui simpozion organizat în perioada 17-19 august la Grădina de Vară din Eforie Sud, modul în care resursele documentare românești pot fi puse în valoare, pentru diversificarea domeniilor de utilizare a acestora și pentru a atrage noi audiențe. Grupurile locale interesate de acest tip de cercetare vor putea participa activ în acest proces, în perspectiva elaborării unor proiecte comune, ancorate în realitatea românească. Întâlnirile prilejuite de Simpozionul Arhivele Litoralului sunt deschise publicului larg, iar accesul este liber.

 

 

Procesul de globalizare și modernizarea au dus și în România la alterarea, uneori ireversibilă, a resurselor culturale locale, a elementelor autentice de arhitectură, port, obiceiuri din zonele rurale și la dispariția treptată a identității zonelor urbane. Toate acestea au rămas însă vii în sfera colecțiilor sau a arhivelor de imagini, care mai sunt păstrate în mediul privat, în comunități sau grupuri profesionale. “Chiar dacă o bună parte a colecțiilor și a arhivelor de familie sau profesionale s-au pierdut, au fost fragmentate sau sunt deja distruse, este important să semnalăm măcar acum faptul că acestea constituie importante resurse culturale și de construcție socială”, spune Raluca Oancea, lector UNARTE București, membră a echipei care a inițiat acest program. Aceste teme, alături de alte subiecte relevante, cum ar fi perspectivele asupra colecțiilor de date în societatea informațională sau relația dintre document și proiect social, vor fi puse în discuție, în perioada 17-19 august, zilnic între orele 15.00-17.00, la Gradina Cinemascop din Eforie Sud, în cadrul proiectului Arhivele Litoralului.

Lansată la mijlocul lunii iulie în Eforie Sud, cercetarea colaborativă și transdisciplinară Arhivele Litoralului este un  proiect amplu de cercetare la Marea Neagră, având ca obiectiv crearea unui Muzeu virtual al Litoralului Românesc. Antropologi, biologi, filosofi, alături de reprezentanți ai școlilor superioare de artă sau științe umaniste din București, Cluj, Iași, își unesc eforturile într-o cercetare care are ca scop cunoașterea și promovarea regională. Proiectul, realizat cu sprijinul comunității locale de colecționari de artefacte și al organizațiilor culturale județene, se va extinde în următorii doi ani către Constanța și 2 Mai urmărind identificarea și digitizarea unui număr semnificativ de colecții de fotografii și cărți poștale, obiecte și materiale documentare legate de băile de soare, aer și nămol. Acestora li se vor adăuga informații esențiale cu privire la moravurile și poveștile vechilor stațiuni, rezultând o arhivă vie de imagini, înregistrări audio-video și obiecte, care va cartografia, dezvoltarea litoralului românesc de la finele secolului al XIX-lea, până în perioada comunistă și postcomuniste.

Procesul a pornit de la câteva colecții deja cunoscute, printre care “Carmen Sylva”, deținută de Asociația Forumul Artelor Vizuale, care vizează orașele Eforie Sud și Nord și reunește în jur de 1000 de fotografii și cărți poștale, sute de obiecte vechi și materiale documentare legate de proprietățile curative ale lacului Techirghiol, de funcționarea băilor de soare, aer și nămol, de sanatoriul din oraș, informații despre comportamentul recomandat la băi sau despre costumul adecvat în epocă. O altă resursă importantă este ampla colecție “Victor Nicolai”, dedicată întregului litoral, care numără în jur de 3000 de fotografii și cărți poștale, sute de obiecte vechi și materiale documentare.

Pornind de la aceste colecții, în cadrul simpozionului vor fi dezbătute și limitările existente în zona cercetării interdisciplinare socio-artistice și importanța generării de abordări colaborative, prin echipe în care artiștii sunt ghidați de specialiști din domeniile teoriei artei, antropologiei, patrimoniului, biologiei, filosofiei.

 

PARTICIPANȚI:

 

MATEI BEJENARU – este artist și fondator al Bienalei Periferic din Iași, România. Înființat în 1997 ca festival de performance, Periferic s-a transformat într-o bienală internațională de artă contemporană condusă de artiști, definită ca o platformă pentru discuții despre contextele istorice, socio-politice și culturale ale orașului. Cu un grup de artiști și filosofi din Iași, Bejenaru a fondat în 2001 Asociația Vector, o instituție de artă contemporană care a susținut scena artei emergente locale pentru a deveni vizibilă la nivel local și internațional. Împreună cu un grup de artiști și profesori a fondat, în 2015, Centrul de Fotografie Contemporană din Iași al cărui director este. Între 2011 și 2012 a fost profesor invitat la Université du Québec à Montréal (Canada). În proiectele sale artistice recente, el cercetează materialitatea mediului fotografic și politica reprezentării în format documentar. Predă fotografie și video la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași și este decanul Facultății de Arte Plastice.

 

 

IRINA BOTEA BUCAN adoptă o metodologie simbiotică de artist-profesor-cercetător, care chestionează în mod consistent ideile dominante socio-politice, și plasează în centru puterea umană de a-și determina singur acțiunile, ca mijloc de creare a sensurilor. Alegând să acționeze în diverse contexte, cum ar fi: instituții academice, galerii alternative, muzee, bienale de artă, festivaluri de film și centre comunitare, ea se concentrează în prezent pe descentralizarea discursurilor culturale și pe posibilitatea de a susține o diferențiere creativă care există în afara unui sistem dominant de valori și critici hegemonice. În prezent, urmează studiile doctorale la Universitatea Goldsmiths din Londra și susține cursuri la UNARTE București. În expoziții solo și de grup a avut multiple participări la Bienala de Artă de la Veneția, Festivalul Internațional de Film Rotterdam, Centrul Pompidou și Galeria Națională Jeu de Paume Paris, Kunsthalle Winterthur, Muzeul Național Reina Sofia Madrid, Bienala Gwangju 2010, Centrul de Artă Contemporană Castelul Ujazdowki Varșovia, MNAC (Muzeul Național de Artă Contemporană), București. A primit Premiul pentru Artiste Excepționale “Visual Artist Prize 3Arts”, Premiul Silver pentru Filmul Impakt, Rezidența Internațională la Recollets, Cité des Arts Paris, Constantin Brancusi etc.

 

IULIANA DUMITRU este specialist în arhivare în cadrul Muzeului Țăranului Român și autoarea unei cercetări de specialitate axată pe zona 2 mai și Vama Veche.

 

CĂTĂLIN GHEORGHE este conferențiar universitar, teoretician, curator și editor. Predă cursuri de Teorii și practici ale cercetării artistice, Studii și practici curatoriale și Studii vizuale aplicative la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași. Este editor al seriei de publicații Vector – cercetare critică în context și curator al platformei educaționale de cercetare critică și producție artistică Vector – studio de practici și dezbateri artistice.

 

 

KOPACZ KUND este artist preocupat de temele ecologiei și arhivelor și cadru didactic la Universitatea Catolică Eszterházy Károly (UCEK), Institutul de Arte Vizuale și Teoria Artei din orașul Eger, unde predă și organizează arhivele unui program de studii unic – BA in Nature Art.

 

CRISTINA MORARU este curator și teoretician. Deține un doctorat în estetică la Universitatea Al. I. Cuza și este asistent universitar la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași. Este (co)editor al publicației academice Studies in Visual Arts and Communication și membru fondator al Centrului de Fotografie Contemporană (C.F.C.). A participat în programe de studii internaționale la NCCR Universität Basel, Freie Universität Berlin, Universität Wien, HDK-Valand Academy Göteborg, Hochschule Luzern, Leuphana Universität Lüneburg, Universität Hamburg ș.a.

 

RALUCA OANCEA (Nestor) este lector la Universitatea Națională de Arte din București unde predă estetică și artă media. Profilul său interdisciplinar include o licență în filosofia culturii și una în computere, un masterat în arte vizuale și un doctorat în teorie media, centrat pe investigarea noilor și vechilor categorii estetice care circumscriu fotografia, filmul și arta digitală cât și pe relația dintre noile tehnologii și arta contemporană. Ea este, de asemenea, curator independent și autor de texte pentru publicații culturale și academice ca: Praesens, Camera Austria, Ekphrasis, Eikon, Vremea, Scena9, Zeppelin, Revista ARTA, Revista de Filosofie, Annals of the University of Bucharest.

 

RALUCA PARASCHIV (Ionescu) este artistă vizuală și lector la UNARTE București unde susține cursurile de Semiotica vizualului și Comunicare în artele vizuale. Cu un parcurs profesional transversal în domeniile artei contemporane, teoriei vizuale și științelor comunicării, este interesată de relația artă/cultură/educație – public – spațiu urban/spațiu social. Este unul dintre inițiatorii și coordonatorii proiectelor interdisciplinare de cercetare actuală și promovare a arhivelor și artei contemporane românești (RoArchive, ArhivART, DPlatform, Archive4U)

 

EMIL CRISTIAN GHIȚĂ este artist vizual si manager cultural, ce activează în zona de ecologie, arhive și artă contemporană. Timp de trei ani a activat ca Project Manager Cultural în cadrul Centrului Ceh din București, iar în 2021, alături de Alexandra Dumitrescu, a pus bazele proiectul Eforie Colorat – Gradina Cinemascop. De-a lungul timpului, a fost implicat în mai multe proiecte precum PlatformD, costode în cadrul Bienalei de la Veneția, membru fondator al proiectului CAZUL 101, cofondator al Festivalului de Film Cinemascop și Intervenție Culturală. Este unul din editorii albumului Made in CZ found in RO și curator al mai multor expoziții din cadrul Future Museum. A fost, de asemenea, curatorul altor expoziții, precum Czechoslovak Home, Czech Image Pop-up Exhibition. A participat la mai multe expoziții de grup, iar unul din proiectele sale de cercetare s-a finalizat cu o expoziție personală, intitulată RafinX – o cercetare a uneia dintre cele mai mari si mai vechi rafinării din Europa. Este unul dintre inițiatorii proiectului Arhivele Litoralului, iar arhiva  sa cuprinde peste 500 de artefacte, de la vederi, albume private, de la cărți și reviste, la postere sau obiecte suvenir. Această colecții este unul dintre subiectele de interes ale cercetării, alături de alte colecții publice și private.

 

 

ALEXANDRA DUMITRESCU este specializată în științe politice și este  interesată de dezvoltarea comunitară a zonelor cu acces limitat la cultură. În ultimii ani și-a concentrat activitatea în zona de management cultural, ca fondator al proiectului Eforie Colorat, Intervenție Culturala, AggressiON/OFF sau Arhivele Litoralului. Activează de peste 10 ani în zona de producție foto-video unde, de-a lungul timpului, a fost implicată în diferite proiecte, ocupând funcții de D.O.P., Art Director, video editor și asistent regie.

 

IULIA PANĂ este artistă vizuală și poetă, profesor de Artă Fotografică la Centrul Cultural „Teodor Th Burada” din Constanța, are un Master în Arte Plastice Vizuale și un Master în Comunicare, Relații Publice-Publicitate. Are în palmares expoziții personale și de grup, dar și volume de versuri, majoritatea dintre ele premiate. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România (din 1999), a Uniunii Ziariștilor din România (din 1995), a Uniunii Artiștilor Plastici (din 2015)precum și membră PEN Club România (din 2018).

 

 

Ateliere de creativitate pentru vacanță

7 februarie 2023 |
20-24 februarie 2023 Muzeul Național al Țăranului Român   Veniți cu mic, cu mare, la Muzeul Țăranului, să ne jucăm și să ne bucurăm împreună de vacanță! În perioada 20-24 februarie 2023. Atelierul de creativitate a pregătit multe și...


Expoziția ziarului neconvențional România

19 ianuarie 2023 |
19 ianuarie - 5 februarie 2023, Sala Tancred Bănățeanu Muzeul Național al Țăranului Român   Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 19 ianuarie 2023, de la ora 17.00, la Sala Tancred Bănățeanu, la vernisajul expoziției Ziarului...

Contemporanii

11 ianuarie 2023 |
12 – 29 ianuarie 2023, Sala Irina Nicolau Muzeul Național al Țăranului Român   Muzeul de Artă Modernă și Contemporană „Pavel Șușară” organizează la Muzeul Național al Țăranului Român, la sala Irina Nicolau, între 12 și 29 ianuarie...

Ghizunariu: închiderea

9 ianuarie 2023 |
10 ianuarie 2023, ora 17.30, Sala Noua Galerie Muzeul Național al Țăranului Român   Muzeul Național al Țăranului Român vă invită marți, 10 ianuarie 2023, la ora 17.30, la Sala Noua Galerie, la evenimentul „Ghizunariu:...

Ghizunariu

23 noiembrie 2022 |
23 noiembrie 2022 - 8 ianuarie 2023, Sala Noua Galerie Muzeul Naţional al Ţăranului Român   Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă aşteaptă miercuri, 23 noiembrie 2022, de la ora 19.00, la Sala Noua Galerie, la expoziţia...

Alexandru Tzigara-Samurcaș – Întemeietorul Muzeului Național

16 noiembrie 2022 |
24 noiembrie 2022 – 21 mai 2023, în spațiile expoziției permanente Muzeul Național al Țăranului Român   Muzeul Național al Țăranului Român vă invită joi, 24 noiembrie 2022, ora 17.00, la deschiderea expoziției Alexandru Tzigara-Samurcaș –...


Muzeul pentru tine!

2 noiembrie 2022 |
9 noiembrie - 31 decembrie 2022, Sala Tancred Bănățeanu Muzeul Național al Țăranului Român   Rețeaua Națională a Muzeelor din România, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, propune publicului larg, comunității industriilor...

Ateliere de creativitate la muzeul țăranului

19 octombrie 2022 |
Cu ocazia primei vacanțe din noul an școlar, îi așteptăm pe cei mici, însoțiți de părinți sau bunici, la ateliere distractive și creative. Am pregătit teatru de umbre, atelier de realizat păpuși de hârtie, broșe din lână netoarsă, desenat sau...

Icoane pictate pe cutii de muniție

14 octombrie 2022 |
18 octombrie – 13 noiembrie 2022, Sala Media Muzeul Național al Țăranului Român   Institutul Polonez din București și Ambasada Republicii Polone la București, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român și cu sprijinul Ambasadei Ucrainei...

Ateliere în timpul anului școlar octombrie 2022-iunie 2023

11 octombrie 2022 |
Muzeul Național al Țăranului Român   Atelierul de creativitate de la Muzeul Țăranului a debutat ca program de educație muzeală în anul 2001, dar acțiuni punctuale au existat chiar în anii ’90, la inițiativa Irinei Nicolau. De atunci, imaginăm cu...


Zilele Muzeului Țăranului

7 septembrie 2022 |
8 – 18 septembrie 2022 Muzeul Național al Țăranului Român   Ca în fiecare început de toamnă, în preajma sărbătorii Înălțarea Sfintei Cruci, cunoscută în popor și ca Ziua Crucii, Muzeul Național al Țăranului Român întâmpină anotimpul cu...

Retorică vestimentară: cămașa cu altiță - Lansare de carte

6 septembrie 2022 |
8 septembrie 2022, ora 16.00, Sala Media Muzeul Național al Țăranului Român   Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 8 septembrie 2022, la ora 16.00, la Sala Media, la lansarea cărții Retorică vestimentară: cămașa cu altiță...