Muzeul Naţional al Ţăranului Român

16 – 29 noiembrie 2023, Sala Tancred Bănățeanu

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă invită să vizitați, începând de vineri, 17 noiembrie 2023, în sala Tancred Bănățeanu, expoziția de fotografie Îmi amintesc când am văzut, a fotoreporterului Lucian Tudose.

Expoziția își dorește să recompună și să prezinte o selecție de fotografii realizate în perioada 1981 – 2023, sub forma unui proiect fotografic amplu, pentru a crea o punte de legătură între realitatea reporterului, văzută prin obiectivul fotografic, și realitatea celor din jur, transformată în timp și adusă în contemporan.

„Au fost ani tumultuoși de activitate profesională, timp în care am fost martor ocular al celor mai importante evenimente, definitorii pentru evoluția societății românești și explicative pentru punctul în care ne aflăm acum.

Am dorința de împărtăși publicului larg câteva dintre multele momentele trăite, pe care avem responsabilitatea cu toții să le proiectăm, să le decodificăm, să le descifrăm și să le înțelegem. Fracțiuni de secundă, dintr-un timp care nu se va mai întoarce, sunt punctul de pornire într-un dialog vizual între memoria mea afectivă și oamenii asupra cărora aceste momente și-au lăsat amprenta.” (Lucian Tudose)

Arhiva de imagini acoperă momente cheie din ultimele patru decenii: România în perioada 1981-1989, revoluția din decembrie 1989, evoluția social-politică a României spre democrație, drumul european al României – aderarea la NATO și la UE, participarea la forumuri mondiale, vizite ale liderilor României în străinătate, artă populară, cultură, sport, diverse evenimente.

Fotografiile readuc în memoria colectivă chipurile unor oameni politici de seamă, a unor personalități din economie, artă, cultură și sport, personaje emblematice pentru români și România. De asemenea, multe fotografii redau imagini cu revoluția, președintele ales, alegerile libere, guvernul democrat precum și personalități aniversând 60, 70, 80, 90 sau chiar 100 de ani. Un loc aparte îl au imaginile care permit accesul către subiecte considerate „tabu” pentru a fi prezentate publicului obișnuit.

Expoziția prezintă o suită de imagini menită să redea impresii, după o călătorie reală, dar și imaginară, începută acum patru decenii. Vrem sau nu, oamenii și amintirile lor vor dispărea, dar fotografiile vor dăinui nouă și timpurilor.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănățeanu, în perioada 17 – 29 noiembrie 2023, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Luni și marți este închis.

Prețul biletului de intrare: adulți – 12 lei; pensionari – 6 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 3 lei.

14 noiembrie 2023, ora 18.00, Sala Media

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă invită marți, 14 noiembrie 2023, de la ora 18.00, în sala Media, la o nouă Conferință de la Șosea: Migrația și transformarea lumii rurale românești. Mobilitate, schimbare societală, schimbare culturală. Intrarea este liberă.

Prezintă:

Remus Anghel (SNSPA – București, ISPMN – Cluj)

Monica Stroe (SNSPA)

Moderează: Bogdan Iancu (MNȚR / SNSPA – București)

Migrația produce unele dintre cele mai profunde efecte asupra societății rurale românești, o transformare masivă a acestuia. Dacă proiectul comunist a condus la procese de urbanizare semnificativă față de perioada interbelică și la crearea unei întregi categorii de muncitori-țărani navetiști, migrația a transformat populația rurală românească într-un rezervor semnificativ de migranți. Pentru o viață mai bună și un viitor promițător pentru copii lor, oameni din toate zonele rurale ale României au urmat mirajul Occidentului la care visaseră încă din timpul comunismului. Iar alții din Occident au venit în satele românești, unii dintre ei „utopici” în căutarea unei ruralități nealterate. Dar schimbările pe care emigrația și imigrația le-au adus nu sunt doar de natură economică – însemnând case mai mari, bani mai mulți în gospodării și creșterea consumului în zone care au cunoscut deprivare sistematică. Sunt și schimbări culturale, de apariție a unor noi moduri de a relaționa social și de a valoriza bunurile și relațiile sociale.

Această dezbatere propune un dialog despre astfel de schimbări centrate în jurul noțiunii de mâncare la sat – de la producerea acesteia prin practici agricole la gestionarea gustului și inventarea sau reinventarea și redescoperirea unor gusturi locale uitate. Mâncarea – atât marfă cât și o marcă identitară și parte din branding-ul local, „faima gospodinelor”, devine parte din aceste procese mai largi influențate de circulația oamenilor, ideilor și bunurilor. Migrația „afară” a cetățenilor români și sosirea altora „din afară” recompune atât producerea mâncării prin schimbări majore ale agriculturii, cât și inserează modele culturale mai generale în satul românesc.

7 și 8 octombrie 2023, între orele 10 și 18

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă sâmbătă și duminică, 7 și 8 octombrie 2023, de la 10 de dimineață, la 6 seara, la Târgul de (b)oierit. Intrarea este liberă, iar oaia noastră a adunat meșteri, artizani și producători din toate colțurile țării. Veți putea târgui pe îndelete, direct de la producători de primă mână, preparate tradiționale, mezeluri și brânzeturi din zone vestite pentru calitatea produselor rezultate de la creșterea oilor precum Sibiu sau Brașov. Vă veți îndulci cu fructe, prăjituri și miere, iar dacă sunteți în căutarea unui cadou, obiectele din lemn și lână, dar și păpușile și oile tricotate sigur vă vor încânta!

Într-un cadru relaxat, între prieteni, veți putea participa sâmbătă, între orele 11 și 13 la prezentări și discuții în jurul unor proiecte faine ale partenerilor noștri. Vom vorbi cu aceștia despre Locul oii în ecoturismul din colinele Transilvaniei, Schemele de calitate sau legătura dintre brânza de oriunde și clopul de Sibiu, dar și despre cum putem clădi împreună România cu bun gust.

Desigur, v-am pregătit și alte surprize și am ales invitați pe măsură, așa că vă așteptăm cu drag în curtea Muzeul Național al Țăranului Român, alături de partenerii noștri: ȘMAG, Asociația Mioritics, Asociația My Transilvania, Asociația ARCHÉ, Cronicari Digitali.

Evenimentul este organizat în cadrul proiectului cultural PĂSTORIT 2.1. OAIA HAI-HUI, derulat în februarie – noiembrie 2023, cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național.

12 septembrie – 5 octombrie 2023, Sala Noua Galerie

Muzeul Național al Țăranului Român

Uniunea Arhitecților din România, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă așteaptă marți, 12 septembrie, de la ora 17.00, la Sala Noua Galerie, la vernisajul expoziției REVITALIZĂRI RURALE, arhitect Köllő Miklós & Studio LARIX.

Proiectele pe care Uniunea Arhitecților din România le prezintă în această expoziție reprezintă o tendință puternică a arhitecturii românești contemporane și evidențiază interesul special și o nouă formulă de abordare a arhitecturii rurale de către arhitectura cultă.

Arhitectul Köllő Miklós și Studio Larix sunt unii dintre reprezentanții de frunte ai acestui curent de gândire și atitudine față de satul românesc pe care, în primul rând, îl iubesc în toată complexitatea sa, îl respectă ca peisaj uman, natural și cultural și îl readuc la viață prin prisma experiențelor lor intelectuale și sentimentale.

Iată cum își definește arhitectul abordarea sa și arhitectura pe care o practică:

Arhitectura nu înseamnă doar amenajare funcțională, nu înseamnă doar rezultatul unor soluții inginerești și viziuni artistice, ci și acțiune socială, culturală și politică.

…Casa noastră este căminul unei familii de intelectuali care a experimentat modul de viață urban, dar a ales satul și …lucrarea unui arhitect care… este îndrăgostit de spațiile largi care corespund și curg dintr-unul în altul…

Îmi place să folosesc numai materiale naturale. Este adevărat, ele nu se comportă perfect ca cele sintetice, dar îmbătrânesc frumos și sunt recunoscătoare pentru îngrijirea primită. Pot accepta și deteriorarea lor, căci astfel se transformă, de fapt, în capsule ale timpului.

O casă țărănească bine construită prezintă foarte multe soluții sofisticate. Casa întoarce spatele la vânt, pe latura din spate nu se fac ferestre – cu excepția celei de la cămară. Acoperișul se întinde mult peste prispă, făcând umbră vara, dar permițând soarelui să pătrundă sub streașină iarna. Privindu-le astăzi, evident că nu funcționează perfect aceste case, dar am vrut să păstrez vii, profitând și de avantajele oferite de ingineria modernă, ecologică, din zilele noastre”.

Această expoziție deschide evenimentele Bienalei Naționale de Arhitectură 2023, desfășurată sub deviza ÎMPREUNĂ, aflată la a XV-a ediție.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Noua Galerie, în perioada 12 septembrie – 5 octombrie 2023, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00.

7 – 17 septembrie 2023

Muzeul Național al Țăranului Român

Ca în fiecare început de toamnă, în preajma sărbătorii Înălțarea Sfintei Cruci, cunoscută în popor și ca Ziua Crucii, Muzeul Național al Țăranului Român întâmpină anotimpul cu expoziții noi, ateliere, târg de icoane și proiecții de film.

Vă așteptăm, în perioada 7 – 17 septembrie 2023, la cea de a unsprezecea ediție a Zilelor Muzeului Țăranului!

PROGRAM

Joi, 7 septembrie

Orele 10.00 – 18.00 – ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAȘ – ÎNTEMEIETORUL MUZEULUI NAȚIONAL, în spațiile expoziției permanente

Orele 10.00 – 18.00 – FLĂCĂRI ȘI CORĂBII, mărturii din Banat și Transilvania – Expoziția artistului Ioan Muntean, Sala Irina Nicolau

Orele 10.00 – 18.00 – DINCOLO DE POVESTE. GRAIUL STRAIELOR MOȘTENITE, Sala Media

Orele 16.00 – 18.00 – CAVE OF FORGOTTEN DREAMS, la Sala MNȚRplusC

Orele 18:15 – A FOST ODATĂ CA O VARĂ (AFTERSUN), la Cinema Muzeul Țăranului

Orele 20:00 – COPIII CELORLALȚI (LES ENFANTS DES AUTRES), la Cinema Muzeul Țăranului

Vineri, 8 septembrie

Orele 10.00 – 18.00 – ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAȘ – ÎNTEMEIETORUL MUZEULUI NAȚIONAL, în spațiile expoziției permanente

Orele 10.00 – 18.00 – FLĂCĂRI ȘI CORĂBII, mărturii din Banat și Transilvania – Expoziția artistului Ioan Muntean, Sala Irina Nicolau

Orele 10.00 – 18.00 – DINCOLO DE POVESTE. GRAIUL STRAIELOR MOȘTENITE, Sala Media

Orele 16.00 – 18.00 – CAVE OF FORGOTTEN DREAMS, la Sala MNȚRplusC

Orele 10.00 – 19.00 – TÂRG DE SFÂNTA MARIA, în curtea interioară

Orele 18:00 FALCON LAKE, la Cinema Muzeul Țăranului

Orele 19:45 CEI OPT MUNȚI (LE OTTO MONTAGNE), la Cinema Muzeul Țăranului

Sâmbătă, 9 septembrie

Orele 10.00 – 18.00 – ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAȘ – ÎNTEMEIETORUL MUZEULUI NAȚIONAL, în spațiile expoziției permanente

Orele 10.00 – 18.00 – FLĂCĂRI ȘI CORĂBII, mărturii din Banat și Transilvania – Expoziția artistului Ioan Muntean, Sala Irina Nicolau

Orele 10.00 – 18.00 – DINCOLO DE POVESTE. GRAIUL STRAIELOR MOȘTENITE, Sala Media

Orele 14.00 – 18.00 – CAVE OF FORGOTTEN DREAMS, la Sala MNȚRplusC

Orele 10.00 – 19.00 – TÂRG DE SFÂNTA MARIA, în curtea interioară

Orele 16:30 – ZĂPADĂ DE AUGUST (FIRST SNOW OF SUMMER), la Cinema Muzeul Țăranului

Orele 18:15 – ARSENIE. VIAȚA DE APOI, la Cinema Muzeul Țăranului

Orele 20:00 – COPIII CELORLALȚI (LES ENFANTS DES AUTRES), la Cinema Muzeul Țăranului

Duminică, 10 septembrie

Orele 10.00 – 18.00 – ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAȘ – ÎNTEMEIETORUL MUZEULUI NAȚIONAL, în spațiile expoziției permanente

Orele 10.00 – 18.00 – FLĂCĂRI ȘI CORĂBII, mărturii din Banat și Transilvania – Expoziția artistului Ioan Muntean, Sala Irina Nicolau

Orele 10.00 – 18.00 – DINCOLO DE POVESTE. GRAIUL STRAIELOR MOȘTENITE, Sala Media

Orele 14.00 – 18.00 – CAVE OF FORGOTTEN DREAMS, la Sala MNȚRplusC

Orele 10.00 – 19.00 – TÂRG DE SFÂNTA MARIA, în curtea interioară

Orele 16:30 – POVEȘTI INDISCRETE (HISTORIAS PARA NO CONTAR), la Cinema Muzeul Țăranului

Orele 18:30 – ZĂPADĂ DE AUGUST (FIRST SNOW OF SUMMER), la Cinema Muzeul Țăranului

Orele 20:15 – ULTIMA NOAPTE (L’ULTIMA NOTTE DI AMORE), la Cinema Muzeul Țăranului

Marți, 12 septembrie

Ora 17.00 – vernisajul expoziției arh. Köllő Miklós & Studio LARIX – REVITALIZĂRI RURALE, Sala Noua Galerie

Miercuri, 13 septembrie

Ora 18.30 – vernisajul expoziției laborator AICI A FOST CÂNDVA O APĂ, la Sala Acvariu

Orele 10.00 – 18.00 – ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAȘ – ÎNTEMEIETORUL MUZEULUI NAȚIONAL, în spațiile expoziției permanente

Orele 10.00 – 18.00 – FLĂCĂRI ȘI CORĂBII, mărturii din Banat și Transilvania – Expoziția artistului Ioan Muntean, Sala Irina Nicolau

Orele 10.00 – 18.00 – DINCOLO DE POVESTE. GRAIUL STRAIELOR MOȘTENITE, Sala Media

Orele 10.00 – 18.00 – arh. Köllő Miklós & Studio LARIX – REVITALIZĂRI RURALE, Sala Noua Galerie

Orele 18.15 – ARSENIE. VIAȚA DE APOI, la Cinema Muzeul Țăranului

Orele 20.00 – MAESTRUL GRĂDINAR (Master Gardener), la Cinema Muzeul Țăranului

Joi, 14 septembrie

Orele 10.00 – 18.00 – TÂRGUL ICONARILOR ȘI AL MEȘTERILOR CRUCERI, în curtea interioară

Orele 10.00 – 18.00 – ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAȘ – ÎNTEMEIETORUL MUZEULUI NAȚIONAL, în spațiile expoziției permanente

Orele 10.00 – 18.00 – FLĂCĂRI ȘI CORĂBII, mărturii din Banat și Transilvania – Expoziția artistului Ioan Muntean, Sala Irina Nicolau

Orele 10.00 – 18.00 – DINCOLO DE POVESTE. GRAIUL STRAIELOR MOȘTENITE, Sala Media

Orele 10.00 – 18.00 – AICI A FOST CÂNDVA O APĂ, la Sala Acvariu

Orele 10.00 – 18.00 – arh. Köllő Miklós & Studio LARIX – REVITALIZĂRI RURALE, Sala Noua Galerie

Orele 19.00 – finisaj interactiv CAVE OF FORGOTTEN DREAMS, la Sala MNȚRplusC

Orele 19.00 – CONCERT DE MUZICI TRADIȚIONALE. Taraful lui Șandorică de la Valea Largă. Marian Sandu și Taraful din Teleorman, la Studioul Horia Bernea

Vineri, 15 septembrie

Orele 10.00 – 18.00 – TÂRGUL ICONARILOR ȘI AL MEȘTERILOR CRUCERI, în curtea interioară

Orele 10.00 – 18.00 – ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAȘ – ÎNTEMEIETORUL MUZEULUI NAȚIONAL, în spațiile expoziției permanente

Orele 10.00 – 18.00 – FLĂCĂRI ȘI CORĂBII, mărturii din Banat și Transilvania – Expoziția artistului Ioan Muntean, Sala Irina Nicolau

Orele 10.00 – 18.00 – DINCOLO DE POVESTE. GRAIUL STRAIELOR MOȘTENITE, Sala Media

Orele 10.00 – 18.00 – AICI A FOST CÂNDVA O APĂ, la Sala Acvariu

Orele 10.00 – 18.00 – arh. Köllő Miklós & Studio LARIX – REVITALIZĂRI RURALE, Sala Noua Galerie

Orele 13.00 – 16.00 – panotarea cu public a expoziției LOST SIGNAL: Recuperări, Eugenia MUREȘAN, la MNȚRplusC

Orele 19.30 – Gala de deschidere BIFF – LA BETE, la Cinema Muzeul Țăranului

Orele 22.00 – BOSS – în cadrul evenimentului Noaptea Albă a Filmului Românesc, la Cinema Muzeul Țăranului

Orele 00.15 – SPRE NORD (To The North) – în cadrul evenimentului Noaptea Albă a Filmului Românesc, la Cinema Muzeul Țăranului

Sâmbătă, 16 septembrie

Zilele Europene ale Patrimoniului. Ediția XXX

Orele 10.00 – 18.00 – TÂRGUL ICONARILOR ȘI AL MEȘTERILOR CRUCERI, în curtea interioară

Orele 11:00 – 13:00 – Atelier de încrustat în lemn cu Vasile Moldoveanu (în cadrul târgului)

Orele 14:00 – 16:00 – Atelier de pictură cu Angela Ludoșanu (în cadrul târgului)

Orele 10.00 – 18.00 – ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAȘ – ÎNTEMEIETORUL MUZEULUI NAȚIONAL, în spațiile expoziției permanente

Orele 10.00 – 18.00 – FLĂCĂRI ȘI CORĂBII, mărturii din Banat și Transilvania – Expoziția artistului Ioan Muntean, Sala Irina Nicolau

Orele 10.00 – 18.00 – DINCOLO DE POVESTE. GRAIUL STRAIELOR MOȘTENITE, Sala Media

Orele 10.00 – 18.00 – AICI A FOST CÂNDVA O APĂ, la Sala Acvariu

Orele 10.00 – 18.00 – arh. Köllő Miklós & Studio LARIX – REVITALIZĂRI RURALE, Sala Noua Galerie

Orele 13.00 – 16.00 – panotarea cu public a expoziției LOST SIGNAL: Recuperări, Eugenia MUREȘAN, la MNȚRplusC

Orele 11.00 – WHO KILLED KENYA – în cadrul BIFF, la Cinema Muzeul Țăranului

Orele 15.30 – HERE – în cadrul BIFF, la Cinema Muzeul Țăranului

Orele 17.30 – SCURTMETRAJE AUTORI ROMÂNI – în cadrul BIFF, la Cinema Muzeul Țăranului

Orele 20.30 – COMOARA PIERDUTĂ – în cadrul BIFF, la Cinema Muzeul Țăranului

Duminică, 17 septembrie

Orele 10.00 – 18.00 – TÂRGUL ICONARILOR ȘI AL MEȘTERILOR CRUCERI, în curtea interioară

Orele 10:00 – 16:00 – Atelier de modelat lutul cu Andreiana Ramona Stanca (în cadrul târgului)

Orele 10.00 – 18.00 – ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAȘ – ÎNTEMEIETORUL MUZEULUI NAȚIONAL, în spațiile expoziției permanente

Orele 10.00 – 18.00 – FLĂCĂRI ȘI CORĂBII, mărturii din Banat și Transilvania – Expoziția artistului Ioan Muntean, Sala Irina Nicolau

Orele 10.00 – 18.00 – DINCOLO DE POVESTE. GRAIUL STRAIELOR MOȘTENITE, Sala Media

Orele 10.00 – 18.00 – AICI A FOST CÂNDVA O APĂ, la Sala Acvariu

Orele 10.00 – 18.00 – arh. Köllő Miklós & Studio LARIX – REVITALIZĂRI RURALE, Sala Noua Galerie

Orele 13.00 – 16.00 – panotarea cu public a expoziției LOST SIGNAL: Recuperări, Eugenia MUREȘAN, la MNȚRplusC

Orele 11.00 – WORKSHOP DE ACTORIE DE FILM CU DANIEL NUȚĂ – în cadrul BIFF, la Cinema Muzeul Țăranului

Orele 15.30 – THE BREAKING ICE – în cadrul BIFF, la Cinema Muzeul Țăranului

Orele 17.30 – CASTELUL CRĂIȚEI – în cadrul BIFF, la Cinema Muzeul Țăranului

Orele 20.30 – ASTEROID CITY – în cadrul BIFF, la Cinema Muzeul Țăranului

22 august – 17 septembrie 2023, Sala Media

Muzeul Național al Țăranului Român

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă invită marți, 22 august 2023, de la ora 17.00, la Sala Media, la vernisajul expoziției itinerante Dincolo de poveste. Graiul straielor moștenite.

Cele 36 de piese de port și podoabe tradiționale din patrimoniul a 12 muzee din România, care compun expoziția, își continuă drumul prin țară și ajung la București, la Muzeul Țăranului. Vom avea ocazia de a urmări firul unor povești pentru a vedea ce ne unește, ce ne apropie. Vrem să descifrăm ce mesaje ne transmit strămoșii noștri, să aflăm cum era viața, cum erau acele vremuri.

Detalii despre piesele de port și podoabele tradiționale ce fac parte din demersul expozițional se regăsesc în „Z.MEU – Ziarul de muzeu!”, publicație inițiată și coordonată de Gela Neamțu și Mihaela Bolog de la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

Acest proiect a fost inițiat de Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Muzeul de Etnografie Brașov, Muzeul Maramureșean Sighetu Marmației, Muzeul Brăilei „Carol I”, Muzeul Civilizației Dacice și Romane și Colecția Etnografică Marius Matei.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Media, în perioada 22 august – 17 septembrie 2023, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Intrarea este liberă.

Curator: dr. Alexandru Constantin Chituță

11 august – 8 septembrie 2023, Sala Irina Nicolau

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român din București, în colaborare cu Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, vă invită să luați parte vineri, 11 august 2023, de la ora 18:00, la Sala Irina Nicolau, la vernisajul expoziției de pictură Flăcări și corăbii, mărturii din Banat și Transilvania, a artistului și restauratorului Ioan Muntean, curatoriată de dr. Alexandru Constantin Chituță, manager interimar al Muzeului Național Brukenthal din Sibiu.

Flăcări ale duhului și corăbii spirituale este titlul sugestiv care face referire la bisericile din inima Apusenilor, Țara Hațegului și până în Banatul montan. Aceste locașuri de cult sunt mărturii ale credinței românilor.

Bisericile care împodobesc așezările sunt flăcări ale Duhului care se pogoară peste lume, sunt mâini ridicate ale preafrumosului pământ care arată spre cer, care îndemnă spre contemplare, sunt corăbii care conduc credincioșii spre zările luminoase ale Edenului dorit.

Peisajul spiritual și material al zonei Apusenilor, a străvechii Țări a Hațegului și a Banatului montan este marcat de vechile biserici de lemn sau împodobitele biserici construite în stil baroc, care reprezintă până astăzi centrul comunităților umane. Precum sufletul dă sentimente și voință trupului tot așa aceste biserici au dăruit și dăruiesc în continuare comunităților creștine lumină, tărie și mântuire.

Există și o conștiință a apartenenței la o comunitate care se bazează pe valori spirituale și materiale comune care s-a născut și s-a consolidat de-a lungul timpului, exprimând un mod specific de înțelegere a vieții, a locului și a rostului fiecărui om pe pământ.

Pe de altă parte, moștenirea culturală pe care satul românesc o oferă este inestimabilă. De la creațiile folclorice și jocurile populare, de la arta meșteșugărească și portul național, până la datinile și obiceiurile specifice, satul a fost o permanentă sursă pentru patrimoniul cultural românesc. Redescoperirea acestora – uitate sau trecute cu vederea – în anumite locuri, este vitală pentru păstrarea și promovarea identității culturale a satului românesc, iar acest lucru este posibil numai prin conștientizarea valorii acestui tezaur cultural.

Spiritul creator al țăranului român, surprins de artistul Ioan Muntean, de la construcția bisericilor de lemn la decorarea acestora cu icoane și până la împodobirea locașului eclezial cu ștergare colorate, este inspirat de frumusețea naturii înconjurătoare. Trăitor în zariștea cosmică, pe-un picior de plai, pe-o gură de rai, țăranul a știut să exprime în arta populară care modelează piatra, lemnul și alte elemente naturale, simboluri și legături între frumusețea creației lui Dumnezeu și lucrul mâinilor sale.

Din aceste subiecte de redescoperire, interes, curiozitate, fascinație și frumos s-a născut un amplu proiect pe care restauratorul, expertul și artistul Ioan Muntean de la Muzeul Național Brukenthal l-a realizat într-o călătorie de cercetare efectuată în anul 2019, în Episcopia Devei și Hunedoarei și în Episcopia Caransebeșului. Cu acest prilej a vizitat 100 de lăcașuri de cult ortodoxe, pornind din inima munților Apuseni, de la Rovina și Curechiu (de unde a pornit Răscoala lui Horea), trecând apoi prin valea Mureșului, Țara Hațegului, Banatul Montan și în final pe valea Cernei. Această călătorie a constituit un mod de cunoaștere și apropiere de partea materială a bisericii care de foarte multe ori este încărcată și de probleme și neajunsuri.

După această etapă de cercetare a specialistului, imaginile impregnate în minte, dar și cu ajutorul camerei de fotografiat au născut demersul plastic prezentat acum. Fără a fi un pictor bisericesc, legătura artistului Ioan Muntean cu arta creștină în general este definită de meseria pe care o profesează de peste două decenii ca restaurator de pictură în cadrul renumitului Laborator al Muzeului Național Brukenthal.

Artistul este specializat în a surprinde, într-o manieră plastică formidabilă, razele luminoase ale soarelui care pătrund în interiorul sacru, făcând ca în biserica măririi Tale stând, în Cer ni se pare a fi. Datorită acestui demers creativ, interioarele eclesiale ale lui Ioan Muntean sunt construite prin tensiuni între lumină și întuneric, între zi și noapte, între lumina lumânărilor sau a candelabrului și mireasma tămâii care umple spațiul prin fumul alb-cenușiu.

Ioan Muntean pornește de la pământ, de la lemn, icoane și cruci, trece prin strălucirea zilei, ajunge la apus, traversează spațiul, sancționează prezentul care face ca pământul să înghită spațiile ecleziale, pentru ca finalmente, să ne dăruiască expresia pură a luminii, a flăcărilor spiritului izvoâte din înaltul Cerului, într-o accepțiune mai largă, să împlinească nu doar un circuit al gândirii, ci și un destin al materiei.

Expoziția Flăcări și corăbii, mărturii din Banat și Transilvania, prezentată la Muzeul Național al Țăranului Român, nu este întâmplătoare. Acest demers amplu de cercetare și creație artistică continuă eforturile fondatorului Alexandru Tzigara-Samurcaș, a directorului și artistului Horia Bernea, dar și a noilor specialiști care au organizat expoziția itinerantă Bisericile Muzeului Țăranului.

Expoziția și respectiv catalogul au și un rol imperativ de conștientizare că o mare parte din locașurile de cult se află într-o stare de degradare. Lăcașurile de cult reprezentative pentru comunitățile care le-au ridicat sunt astăzi părăsite. Cu ochiul și mintea restauratorului, Ioan Muntean descoperă o serie de imagini, ce se transformă în ample radiografii a stării actuale a acestor locuri sacre.

Vă invităm să intrați în lumea corăbilor spirituale din Transilvania și Banat și să vă simțiți luminați și călăuziți de lumina și flăcările culturale și spirituale.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până la 8 septembrie 2023, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Luni și marți este închis.

21 – 23 iulie 2023, între orele 10.00 și 18.00

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă la Târgul de Sfântul Ilie, de vineri, 21, până duminică, 23 ale lunii lui Cuptor, de la orele 10 de dimineață, până la 6 seara.

Meșteșugari, artizani, anticari și artiști aduc la târg: obiecte ceramice, furci, lăzi de zestre, icoane, mobilier pictat, ii vechi și noi, fote, vâlnice, marame, catrințe, podoabe, obiecte din piele, covoare, cruci de lemn, obiecte din pâslă, mobilă veche, obiecte din gospodărie, jucării și multe alte lucruri frumoase pe care le puteți tocmi și cumpăra, în miez de vară, la Muzeul de la Șosea.

Nu vor lipsi nici bunătățile precum prăjiturile de casă, mierea de albine ori ierburile de leac, dar nici tradiționala țuică.

Sâmbătă și duminică, cei mici sunt așteptați la demostrații și atelier de teracotă, modelaj și ceramică arsă, cu artista ceramistă Ramona Stanca.

Prețul biletului de intrare la târg: adulți – 12 lei; pensionari – 6 lei; studenți – 3 lei

Biletele pot fi achiziționate și online de pe www.booktes.com

Organizatorul târgului: Muzeul Național al Țăranului Român / coordonatori: Oana Constantin și Simona Hobincu (Secția Educație muzeală)

***

20 iulie: Sfântul Ilie (Sântilie)

De ziua Sfântului Ilie, oamenii nu lucrau, pentru a nu cădea grindina, și nu mâncau mere, pentru ca grindina să nu fie de mărimea acestora.

Tot în această zi, femeile mergeau la biserică și dădeau pomană pentru morți din roadele gospodăriei.

În dimineața acestei zile se culeg plante de leac, în special busuioc, care sunt puse apoi la uscat, iar femeile duc busuioc la biserică pentru a fi sfințit după care, întoarse acasă, îl pun pe foc, iar cenușa rezultată o folosesc în scopuri terapeutice.

De Sfântul Ilie, românii își amintesc și de sufletele morților, în special de sufletele copiilor morți. Femeile chemau copiii străini sub un măr, pe care îl scuturau și dădeau de pomană merele căzute. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea morților (Moșii de Sânt-Ilie), iar la casele gospodarilor sunt organizate praznice.

De Sfântul Ilie, la sate, apicultorii recoltau mierea albinelor. Recoltarea mierii se făcea numai de către bărbați îmbrăcați în haine de sărbătoare, ajutați de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupină. După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele și vecinii invitați la acest moment festiv, gustau din mierea nouă și se cinsteau cu țuica îndulcită cu miere. Masa festivă avea menirea de a asigura belșugul apicultorilor

5 iulie 2023, ora 18.00, Sala Media

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă invită miercuri, 5 iulie 2023, de la ora 18.00, în sala Media, la o nouă Conferință de la Șosea: Sâmbra oilor. De la obicei la festival. Intrarea este liberă.

Prelegerea este susținută de către Corina Iosif și Anamaria Iuga de la Muzeul Național al Țăranului Român, care vor prezenta rezultatele cercetărilor personale realizate în Oaș și Maramureș.

„Sâmbra oilor” sau „măsurișul laptelui” sau „ruptul sterpelor” sau, mai simplu, „măsurișul” sau mai puțin lesne de înțeles pentru un neștiutor în ale păstoritului: „alesul”. Sunt multe feluri de a numi un același moment pastoral, plecarea la munte a oilor, în preajma sărbătorii Sfântului Gheorghe, momentul ce separă perioada pășunatului montan de ceea ce are loc în restul anului. In toate locurile din România în care se cresc oi, măsurișul laptelui este un eveniment care nu lipsește. La sâmbră proprietarii măsoară în fața tuturor celor prezenți laptele muls de la oile lor într-o singură zi. Astfel pot socoti câtă brânză va reveni fiecărui proprietar în toamnă, când turma se întoarce de la munte. Era cel mai important moment al calendarului pastoral, binecuvântat de preot și urmat de petrecere și voie bună.

Dar astăzi creșterea oilor în fostele comunități rurale a devenit nerentabilă, iar migrația pentru muncă în străinătate face din păstorit aproape o ocupație impracticabilă. Cu toate acestea, în satele de munte oamenii cresc o oaie, două, zece, cinzeci, câteodată, rar, 400, chiar și atunci când continuă să muncească în străinătate. Așa că sâmbra își găsește, totuși, un loc în viața rurală de astăzi și capătă un rol social de multe ori complex și ambiguu, pe care singur, pastoralismul, nu îl mai poate explica.

Conferința este organizată în cadrul proiectului cultural „Păstorit 2.1. Oaia hai-hui”, derulat în februarie – noiembrie 2023 cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național.

22 iunie – 2 iulie 2023, Sala Acvariu

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 22 iunie 2023, de la ora 17.00, în sala Acvariu, la vernisajul expoziției RAM. memorie si sentiment, cu lucrări realizate de Florica Ionescu.

Florica Ionescu (n. 18 iunie 1950) este o artistă ale cărei picturi sunt deopotrivă diafane și puternice, invitând privitorul să înțeleagă frânturi din lumea noastră. Între ramele propriilor tablouri se oglindește și sufletul său plin de credință și optimism.

Firea umanistă a Floricăi Ionescu a determinat-o să aleagă cursurile Liceului de Artă din Ploiești, unde a studiat sub îndrumarea unor profesori renumiți, precum Sergiu Rugină, Dan Strâmbu, Cornelia Victor Dedu și mulți alții.

Într-una din practicile obligatorii din liceu artista a fost trimisă la Iași, iar de atunci a rămas îndrăgostită de acest oraș. Câțiva ani mai târziu, avea să intre la Facultatea de Arte Plastice de la Iași, pe care a terminat-o în 1972 și unde a avut deosebita ocazie să studieze chiar sub îndrumarea marelui maestru Dan Hatmanu.

Criticul de artă Roxana Păsculescu spunea: „Chiar și atunci când Florica Ionescu pedalează pictural spre o subliniere evidentă a geometriei – din dorința de a găsi corespondențe între volume, mișcare și spațiu – tipul de construcție propus este unul ondulat, dominat de liniile curbe. Culorile dialoghează pe armo­nii de complementaritate, rece-cald și/sau închis-deschis, oferind privitorului impresii puternice de atmosferă echilibrat-confortabilă”.

Expoziția va putea fi vizitată până pe 2 iulie 2023, între orele 10.00 și 18.00. Intrarea este liberă. Vizitatorii se vor putea întâlni cu artista care le va schița portretele în câteva minute.

13-18 iunie 2023, Sala Acvariu

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă marți, 13 iunie 2023, de la ora 17.30, în sala Acvariu, la vernisajul expoziției Universul satului, cu lucrări realizate de pictorul naiv Gheorghe Ciobanu.

Îndrăgostit de lumea satului natal, Gheorghe Ciobanu reușește să ne surprindă cu fiecare tablou al său și să ne transpună într-o lume mirifică, plină de culoare, cu oameni harnici, frumoși și plini de viață.

Și cum să nu trăim împreună cu pictorul poveștile satului, rânduite cu grijă într-o planetă rotundă? Primăveri cu soare blând și pomi înfloriți, veri cu lanuri de floarea soarelui și copii care se scaldă în râul satului, toamne cu roade uriașe și oameni care se odihnesc pe prispa casei, ierni cu cete de colindători roșii în obraz, pocnind din bice, și babe îmbrobodite vorbind peste gard.

Dar mai presus de toate este, pentru pictor, armonia culorilor, care nu exclude multă răbdare și suferință, făcând ca picturile sale să freamăte de viață.

Pictorul naiv Gheorghe Ciobanu este colaborator al Muzeului Național al Țăranului Român de peste 15 ani. Lucrările sale sunt apreciate de public, fapt demonstrat de participarea la numeroase expoziții naționale și internaționale.

În cadrul expoziției Universul satului vor fi expuse 20 de tablouri. Pictorul va susține pe perioada expoziției o serie de întâlniri cu publicul și două ateliere, în care va prezenta tehnica picturii sale.

Expoziția va putea fi vizitată până pe 18 iunie 2023, între orele 10.00 și 18.00. Intrarea este liberă.

Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 organizează miercuri, 24 mai, începând cu ora 18:30, în sala Tancred Bănățeanu a Muzeului Național al Țăranului Român, vernisajul care deschide expoziția „Patrimoniul lui Ivan Patzaichin”.

Concepută de Teodor Frolu, partenerul lui Ivan și co-fondator al Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, expoziția multimedia revizitează fragmente din parcursul marelui campion olimpic și mondial la canoe, Ivan Patzaichin.

Campionul inspirat de patrimoniul cultural și natural de acasă, din Delta Dunării, Ivan Patzaichin, a inspirat la rândul său un ecosistem întreg de creatori și experți din diferite domenii care, în ultima decadă, au colaborat și creat într-un efort comun de a utiliza arta în comunicarea de mesaje publice esențiale despre mediu, natură și societate.

Prezentată între 24 mai și 6 august la Muzeul Țăranului, expoziția reunește o serie de artiști și creatori contemporani care au lucrat îndeaproape cu Ivan Patzaichin, dintre care îi reamintim pe:

Teodor Graur, Mircea Cantor, Virgil Scripcariu, Oláh Gyárfás, Dan Vezentan, Dan Perjovschi, Matei Câlția, Alex Talambă, Alina Șerban, Bogdan Iancu, Monica Stroe, Sorin Istudor, Kalliopi Dimou, Esenghiul Abdul, Nicolas Triboi, Nicu Ilfoveanu, Dragoș Asaftei, Dragoș Lumpan, Emi Gheorghe, Oana Radu Turcu, Mani Gutău, Ana Preda, Charlie Ottley, Hypno, Electric Brother, Rusalka, Subcarpați și partenerii tradiționali ai ecosistemului creativ PATZAIKIN.

În jurul lui Ivan s-a creat un nou tip de patrimoniu cultural, iar mărturii ale acestei vaste moșteniri, care se extinde de la rădăcinile lui Ivan în Mila 23, micul sat din inima verde-albastră a Deltei Dunării, la perioada de activitate sportivă și la cea de antreprenor social, alături de echipa Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, de parteneri și colaboratori, sunt prezentate cu prilejul expoziției, pregătită în anticiparea lansării muzeului „Ivan Patzaichin”, care se ridică anul acesta la Mila 23.

Informații suplimentare despre expoziție și evenimentele conexe sunt disponibile în website-ul rowmania.ro și pe paginile de social media ale echipei Romania și PATZAIKIN.

24 mai – 6 august 2023, sala Irina Nicolau

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri, 24 mai 2023, de la ora 17:00, în sala Irina Nicolau (str. Monetăriei, nr. 3), la vernisajul expoziției temporare Păstorit contemporan. Un patrimoniu, mai multe dileme, deschisă în perioada 24 mai – 6 august 2023.

Expoziția – bazată pe material documentar rezultat în urma cercetărilor de teren realizate de o echipă de cercetători ai muzeului între anii 2016 – 2022 în zonele: Dobrogea (Delta Dunării), Transilvania (Sibiu, Brașov), Maramureș și Bucovina – este organizată în cadrul proiectului cultural PĂSTORIT 2.1. OAIA HAI-HUI, derulat în februarie – noiembrie 2023, cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național.

În 2016, M.N.Ț.R. invita publicul bucureștean la o altă expoziție tematică („DRUMUL OII, ULTIMUL EPISOD? 300 de oi, 100 de zile, 1400 km”), care prelua mesajul inițiatorilor proiectului „Transhumanța 2013”, realizat de Fundația „Pasterstwo Transhumancyjne” din Polonia și Asociația Transhumanța 2013 din România. A fost pretextul și introducerea pentru un proiect cultural amplu prin care Muzeul își propunea să pună în dezbatere, pentru un public larg, păstoritul contemporan, constrâns să-și găsească o cale viabilă printre cutumele moștenite, statisticile oficiale și politicile agricole europene.

În contextul schimbărilor climatice actuale, păstoritul tradițional reprezintă încă un mod de viață neinvaziv și nedistructiv. Păstorii au învățat de-a lungul timpului să se adapteze la toate condițiile mediului în care își duc existența, de aceea cunoștințele lor sunt valoroase pentru asigurarea continuității îndeletnicirii lor, dar și pentru o utilizare sustenabilă a resurselor naturale. Dar cum și-au pus amprenta modificările de mediu, dar și cele sociale, culturale ori politice asupra păstoritului din România?

Împreună cu partenerii săi, M.N.Ț.R. și-a propus să întoarcă pe toate fețele zestrea și povestea oii și, folosindu-se de mijloacele muzeografiei, să propună o expoziție – manifest în folosul păstoritului contemporan.

Vă chemăm să pornim la drum, specialiști și public, însoțind personajele noastre principale – păstorii, oile, câinii și, de ce nu, măgarii – într-o explorare (subiectivă) pentru a afla, la capătul ei, dacă printre atâtea prefaceri și obstacole (criza resurselor, întărirea granițelor, înăsprirea legislației, schimbarea regimurilor de proprietate, schimbările climatice) păstoritul de astăzi își mai găsește locul, rostul și profitul în viitor.

Vă promitem o incursiune bine documentată asupra oportunităților și vulnerabilităților domeniului, într-o manieră interactivă. Artefactele ce sugerează măreția vremurilor nu de mult timp apuse ale păstoritului tradițional (provenite mai puțin din colecțiile muzeului și mai mult din colecții private sau chiar împrumutate de la crescătorii de animale pentru perioada derulării expoziției) vor intra într-un dialog – susținut și de mijloacele tehnologiei moderne – cu elemente specifice modului în care creșterea oilor s-a adaptat cerințelor secolului al XXI-lea: ferma, procesarea mecanică a laptelui, distribuția produselor la nivel european și extra-comunitar, mărci înregistrate etc. Păstoritul contemporan – moștenitor al unui patrimoniu extrem de important și al unei istorii milenare – are de rezolvat, la tot pasul, dileme existențiale care, direct sau indirect, au consecințe pentru viitor la nivelul întregii societăți.

În expunere se vor regăsi trasee senzoriale, destinate cu precădere persoanelor cu deficiențe de vedere, dar și elemente care îndeamnă la meditație, căutare și interogare care sperăm să fie suficient de atractive și pentru publicul tânăr, deosebit de deschis unor astfel de experiențe și foarte puțin familiarizat cu domeniul explorat de noi.

Pe toată durata expoziției vor fi organizate și evenimente conexe adresate unor categorii și generații diferite de public (copii, adolescenți, adulți): conferințe științifice sau destinate publicului larg, numeroase ateliere tematice de creativitate pentru copii și ateliere senzoriale.

Muzicienii Călin Torsan și Juan Carlos Negretti vor anima atmosfera la vernisaj printr-un concert original, re/interpretând creativ prin filtrul artistic propriu elemente ale folclorului pastoral muzical pentru a ne oferi câteva mostre de sonorități pastorale.

„Societatea modernă, definită de flux (de informații, de oameni, de resurse) și de mișcare, are multe de învățat de la pastoralismul contemporan. Creșterea oilor a fost întotdeauna caracterizată de mobilitate, de forțarea granițelor, de rețele extinse, de adaptabilitatea practicilor sociale și de integrarea continuă a dezvoltării tehnologice. Ciobanii au o viziune pe termen lung asupra bunăstării animalelor, a prosperității gospodăriei și a utilizării responsabile a resurselor de mediu, știind cum să se deplaseze sezonier în căutarea unor condiții optime pentru performanțe mai bune. În acest context, moștenirea și experiența păstoritului pot fi o bună sursă de inspirație pentru lumea de mâine. Expoziția pe care o propunem oferă o privire de ansamblu asupra acestui univers pastoral și își propune să ne reamintească de un patrimoniu românesc bogat și accesibil.”

(Anca Raluca Majaru – curator expoziție)

la Muzeul Național al Țăranului Român

13 mai 2023, între orele 18.00 – 21.30

La Muzeul Național al Țăranului Român, de Noaptea Europeană a Muzeelor, sâmbătă, 13 mai 2023, vă așteptăm să vizitați șase expoziții temporare și târgul 100 de Tradiții Românești.

Program de vizitare de Noaptea Muzeelor: între orele 18.00 – 21.30 (ora de intrare a ultimului vizitator). Intrarea este liberă.

EVENIMENTE:

Alexandru Tzigara-Samurcaș – Întemeietorul Muzeului Național – expunerea permanentă

Expoziția celebrează 150 de ani de la nașterea fondatorului Muzeului Național Carol I, supranumit, în epocă, Muzeul de la Șosea. Continuatorul direct al acestui prim muzeu de artă națională este Muzeul Național al Țăranului Român care, prin acest eveniment, evocă și omagiază personalitatea marcantă în cadrul culturii naționale a lui Alexandru Tzigara-Samurcaș.

1907. Noi vrem pământ – Sala Tancred Bănățeanu

Prin expoziția 1907. Noi vrem pământ, Muzeul Țăranului își propune astfel o privire retrospectivă obiectivă și multiplu focalizată care să readucă, în peisajul cultural național, atenția asupra acestor evenimente, asupra importanței lor, asupra caracterului lor tragic pentru întreaga societate românească. Țărănimea, văzută mereu ca o „mare mută”, izbucnește exploziv în istoria fericită a Regatului României, care tocmai aniversase 40 de ani de domnie a regelui Carol I, sfâșiind tabloul edulcorat al unei epoci care era, indiscutabil, o epocă de dezvoltare și de consolidare a României. Expoziția va avea un discurs menit să dea imaginea tuturor actorilor implicați ai epocii, să releve mizele politice, sociale și economice, să ofere un parcurs al evenimentelor, al discursurilor și al vocilor distincte, al opiniilor și al imaginilor despre eveniment.

Muzeul [in]vizibil #5. Subiect, imagine, obiect – Sala Irina Nicolau

Muzeul [in]vizibil #5. Subiect, imagine, obiect propune re-vizitarea unor eseuri vizuale ori ale unor evenimente constante din ultimii cincisprezece ani pe urmele experimentului muzeografic al echipei MȚR din anii ’90. Expoziția aduce împreună afișele, ideile curatoriale și o serie de obiecte care au putut fi întâlnite la Târgurile mărțișorului, la expo-rimentele Oale și ulcele, Dantele și broderii, Cusături țesături, ori în eseurile vizuale dedicate unor teme etnologice precum Materia martir. Grâul / Arta trecerii / Piua. Joacă, jocuri, jucării.

War Childhood Museum / Muzeul Copilăriei în Vreme de Război – Sala Noua Galerie

WCM este un muzeu independent, condus de tineri, dedicat exclusiv copilăriilor afectate de conflictele armate. Apărut din cartea de tip „crowdsourcing” „War Childhood”, muzeul și-a deschis porțile în 2017, în Sarajevo, după 7 ani de cercetare și dezvoltare. În prezent, muzeul deține o colecție de peste 4.100 de obiecte personale și sute de ore de mărturii de istorie orală (unele le vom folosi în atelierele educative). Jasminko Halilović, el însuși un copil al războiului, autorul și fondatorul muzeului, a realizat că există o NEVOIE imediată de un muzeu care să păstreze nenumăratele obiecte și povești pe care indivizii au fost dispuși să le împărtășească despre copilăria lor petrecută în timpul războiului. Peste această nevoie, am suprapus un alt strat de nevoi, cele ale publicului, indiferent de vârstă, de-a beneficia în România de mai multe astfel de experiențe curatoriale formatoare, educative și relevante pentru contextul și interesul actual al societății, pentru a stârni emoție, empatie și dezbateri pe teme neabordate public.

Dragă Arhivă / Instalație-semnal – în zona viitoarei expoziții

Arhiva MȚR prezintă instalația-semnal Dragă Arhivă. Un preambul pentru viitorul spațiu expozițional dedicat colecțiilor de imagine și sunet și o întrebare care să te pună pe gânduri:

Care sunt poveștile din umbra obiectelor? Nu vom da acum răspunsurile, dar te invităm să ne fii partener în acest dialog. Te așteptăm la etaj, lângă scara monumentală, să povestim despre un nou proiect marca MȚR – Dragă Arhivă.

„Dragă Arhivă. Laborator de Inovație Muzeală” este un proiect derulat de Muzeul Național al Țăranului Român în parteneriat cu Asociația PRAKSIS din Norvegia și finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

Curgerea timpului zodiacal / Expoziție de pictură de Maria Constantinescu – Sala Acvariu

Maria Constantinescu, artist vizual cu specializarea pictură, s-a născut în Stoenești, Argeș. A absolvit cursurile Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București, secția pictură monumentală-restaurare, clasa profesorului Costin Ioanid.

Maria Constantinescu este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Romania; Membru al Academiei „Bucharest” din Italia și Elveția; Fondator și președinte al Fundației „Suflul Luminii”, România, pentru educarea copiilor prin meserii tradiționale; Membru de onoare al Academiei Artelor Tradiționale din Sibiu, România.

Târgul „100 de Tradiții Românești” – În curtea interioară

Meșterii veniți din toate zonele țării aduc în curtea muzeului obiecte meșteșugite, lucrate sau restaurate cu iscusință peste iarnă: ștergare și straițe din zona Bistriței Năsăudului, ii din Bucovina, Mehedinți sau Breaza, marame, vâlnice, ilice brodate cu fir de mătase, paftale, covoare oltenești, icoane, zgărdane, ulcioare și străchini, obiecte din lemn pentru gospodărie.

Eu nu am furat niciodată nimic / Expoziție-decor al spectacolului cu același nume / ghidaj, vizionare fragmente de filme din anii `80, scurte ateliere, sound scape – demisol și fosta Sală Ciuma

Eu nu am furat niciodată nimic, în regia lui Radu Savin, este primul proiect de teatru imersiv al Muzeului Ororilor Comunismului în România. MOCR și-a început funcționarea de facto în luna februarie a anului 2021. Misiunea sa este de a comemora memoria victimelor represiunii comuniste și de a păstra vie amintirea suferinței lor prin consolidarea patrimoniului și dezvoltarea de expoziții permanente și temporare, alături de centre de documentare. Muzeul își dorește să devină un barometru cultural prin intermediul expozițiilor, evenimentelor, conferințelor, experiențelor imersive și mai ales a dezbaterii publice în vederea construirii unei imagini clare și obiective asupra traumelor suferite de către români în perioada 1945 – 1989.

19.04-16.05.2023 | sala Irina Nicolau

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri, 19 aprilie 2023, de la ora 18.30, la Sala Irina Nicolau, la vernisajul expoziției Muzeul [in]vizibil #5. Subiect, imagine, obiect.

Dacă vreme de aproape 100 de ani expunerile etnografice se concentrau asupra unor teme mari, folosind exclusiv obiecte reprezentative, atent selectate în vederea constituirii colecțiilor, după 1990 specialiștii Muzeului Țăranului Român au dat șansa unor teme și practici aparent minore sau mai dificil de abordat și obiectului nepatrimonializat, considerat neînsemnat, deteriorat ori provenit din colecții private, nu doar să fie o surpriză pentru privirea și înțelegerea comună, ci și să intre în laboratorul de cercetare din muzeele etnografice sau antropologice.

Muzeul [in]vizibil #5. Subiect, imagine, obiect. propune re-vizitarea unor eseuri vizuale ori ale unor evenimente constante din ultimii cincisprezece ani pe urmele experimentului muzeografic al echipei MȚR din anii ’90: expo-rimentele Cusături/țesături, Oale și ulcele, Dantele și broderii, eseurile vizuale dedicate unor teme etnologice ca Materia martir. Grâul și Arta trecerii, instalația interactivă Piua. Joacă, jocuri, jucării, explorarea unui fond inedit de artă naivă precum Burticală.Gh.Ion.Leu.Dolj, ori crochiul antropologic Mărțișor. Mostrar: 25-19.

Situate sensibil diferit față de temele explorate de etnologia și muzeografia clasică, aceste expoziții intersectau teritorii precum antropologia, artele vizuale, istoria sau literatura. Una din mize era să recompună fragmentar instrumentarul și imaginarul lumii țărănești sau a celei urbane prin arheologii subiective, stratigrafii, istorie orală, imagine iconografică sau fotografii martor, obiecte ritualice, autobiografice sau ready-made, instalații audio-video și, nu în ultimul rând, materii organice. Muzeul [in]vizibil #5. Subiect, imagine, obiect. nu este doar o antologie muzeografică, ci readuce în discuție obiectul fără statut patrimonializat, însă cu reale valențe estetice și socio-culturale.

Seria Muzeul [in]vizibil a fost inițiată în februarie 2017, în timpul și în contextul dificil al șantierului de consolidare, ca un prilej de deschidere și privire alternativă la sensurile muzeografiei. Memoria clădirii neo-românești de la Șosea se reactiva cu vizite printre schele și bormașini ori în depozite, în căutarea obiectelor de colecție, și mai ales în una dintre cele mai importante arhive de imagine din România. Propunerea MNȚR era o formulă de exercițiu auto-reflexiv care încerca să suplinească închiderea expunerii permanente. A doua ediție a Muzeului [in]vizibil a fost o explorare a arhivei și ale colecțiilor MNȚR prin expunerea obiectelor înregistrate cu numărul de inventar 111, cu ocazia împlinirii a 111 ani de la înființare. Ediția a treia aducea în atenție patrimoniul imaterial re-vizitat și re-interpretat în proiectele de cercetare și artistice ale unora dintre cei ce au activat sau activează în diversele secții ale muzeului. În sfârșit, ediția a patra a propus o serie de proiecții video cu filmări care documentează fragmentar începuturile MȚR, dar și proiectele de cercetare și de acțiune culturală din anii ’90 și 2000.

Curatori: Lila Passima, Cosmin Manolache

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până la 16 mai 2023, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Luni și marți este închis.

Prețul biletului de intrare: adulți – 12 lei; pensionari – 6 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 3 lei.

Introducere la un ghid incomplet

pentru descoperirea patrimoniului cultural imaterial

5 aprilie 2023, ora 18.00, sala Media

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri, 5 aprilie 2023, ora 18.00, la Sala Media, la o nouă ediție a Conferințelor de la Șosea. Tema acestei ediții este Noi vrem UNESCO! Introducere la un ghid incomplet pentru descoperirea patrimoniului cultural imaterial

Conferențiază: Ioana Baskerville – Departamentul de Etnologie al Institutului de Filologie Română „A. Philippide” – Academia Română – Filiala Iași; punct focal național pentru Convenția UNESCO din 2003

Moderează: Corina Iosif – Muzeul Național al Țăranului Român

România se mândrește, din 2008 până astăzi, cu 9 înscrieri câștigătoare în prestigioasa listă a UNESCO pentru patrimoniul cultural imaterial al umanității. De la ritualul Călușului la meșteșugul cămășii cu altiță, forme de acțiune magică, muzici și dansuri tradiționale, vechi îndeletniciri au primit consacrarea și eticheta „UNESCO”. În ciuda entuziasmului oficial și civic manifestat față de fiecare succes în această direcție, dincolo de adeziunea emoțională tacită la nivelul publicului și asimilarea implicită la nivelul științelor etnologice autohtone, „imaterialul” – fenomen patrimonial central sau secundar în construcția noastră identitară, prin excelență static sau derutant de dinamic, fenomen universal, național sau local – stârnește controverse și curiozități.

Care este raportul real de forțe între brandul global și realitățile patrimoniale locale? Cum ne încurajează sau descurajează UNESCO să idealizăm țăranul român anistoric și să ne lăsăm fascinați de contribuția acestuia la „eternitatea” românească? Care e diferența dintre folclor și patrimoniul cultural imaterial? Cine este adevăratul deținător și gestionar al acestei forme de patrimoniu? UNESCO, statul, organizatorul de evenimente, primăria sau omul de rând? Care sunt, în anul 2023, strategiile și prioritățile Convenției UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, la 20 de ani de la adoptarea acesteia? Cum plasăm propriile afinități și descoperiri patrimoniale în raport cu standardele UNESCO? Cum să devenim din activiști pasionați activiști informați? Care este diferența dintre patrimoniul pasiv și patrimoniul viu și care este rolul societății civile și al experților în asigurarea vitalității patrimoniului cultural imaterial? Cine și cum decide viitoarele dosare de înscriere în lista UNESCO?

Ioana Baskerville va răspunde la aceste întrebări din perspectiva experienței acumulate în cadrul grupurilor naționale și internaționale de experți pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial care acționează sub egida Convenției UNESCO din 2003 și a calității de coordonator, din partea României, a două dosare multinaționale recente pentru Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.

Conferința este un eveniment prilejuit de sărbătorirea a 20 de ani de la adoptarea Convenției UNESCO din 2003.

Intrarea este liberă.