De către

Muzeul Naţional al Ţăranului Român

4 august 2022, ora 18.00, Sala Media

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 4 august 2022, de la ora 18.00, la Sala Media, la lansarea cărții Mitologia, o cale didactică de cunoaștere a psihismului uman, de Elena Chirilă.

 

Invitat special: conf. dr. Maria-Luiza Dumitru Oancea de la Universitatea București

 

Elena Chirilă are o activitate didactică de 16 ani la catedra de limbi clasice, la școli și licee de prestigiu din București, este autoare a unui curs practic de Limba Română pentru Străini, publicat în 2013 și autoarea cărții Mitologia, o cale didactică de cunoaștere a psihismului uman, publicată în 2022, care o are pe doamna Conf.dr. Maria-Luiza Dumitru Oancea, drept coordonator științific.

 

Cartea Mitologia, o cale didactică de cunoaștere a psihismului uman oferă perspectiva abordării mitologiei clasice (a mitologiei grecești) dintr-un unghi care permite și invită, prin variatea de activități didactice, fie la o explorare, prin mituri și legende, a aspectelor și trăsăturilor de personalitate a unor divinități mitologice grecești, care pot fi asociate cu trăsături de caracter uman, fie la construirea unui profil de personalitate a divinităților și eroilor mitologici ori pe baza faptelor, ori după simboluri, fie la explorarea și cunoașterea dimensiunilor sufletului uman, fie la realizarea unor desene pe tipuri de vase grecești, fie la identificarea imaginilor din desenele de pe vase grecești, cu trimitere către latura documentară și estetică a acestora.

 

13 iulie – 7 august 2022, Sala Tancred Bănățeanu

Muzeul Național al Țăranului Român

 

 

Vernisaj: miercuri, 13 iulie 2022, ora 18:00

Concert comemorativ: marți, 2 august 2022, ora 17:30

 

Centrul Național de Cultură a Romilor-Romano Kher și Muzeul Național al Țăranului Român organizează, între 13 iulie și 7 august 2022, expoziția de pictură Gelem, Gelem, Samudaripen, realizată într-o manieră instalativă de artistul Eugen Raportoru, în sala Tancred Bănățeanu. Expoziția este curatoriată de Cătălina Olteanu și coordonată de Ilina Schileru, cu un text de Anda Petrache.

 

Eugen Raportoru este primul artist român de etnie romă care reprezintă Pavilionul Colateral Rom la Bienala de la Veneția, într-o expoziție personală, deschisă publicului internațional între 23 aprilie și 27 noiembrie 2022, la Instituto Veneto di Lettere, Scienze ed Arti, organziată de European Institute of Arts and Culture. Cu o bogată activitate de expoziție și o ascensiune atipică, Eugen Raportoru este azi un artist prolific și extrem de activ pe scena locală, cât și internațională (Ambasada Română la Stockholm, Royal College și Vatican – participări de grup).

 

Gelem, Gelem, Samudaripen este o expoziție comemorativă prezentată dedicată zilei Internaționale a Comemorării Genocidului Rom din perioada Holocaustului.

 

Vă invităm la vernisajul expoziției care are loc miercuri, 13 iulie, de la ora 18:00 și marți, 2 august, la ora 17:30, la concertul de muzică creștină, organizat de Centrul Național de Cultură a Romilor-Romano Kher, și coordonat de Marius și Fernando din Bărbulești.

Opre Roma!

 

Aveam 20 de ani când am aflat pentru prima dată despre istoria neamului meu.

Fapte și întrebări care mi-au dărâmat lumea de atunci făcându-mă să simt furia omului neputincios în fața adevărului. Furia a trecut, a rămas în schimb dorința de a face cunoscută istoria mea și a neamului din care mă trag folosindu-mă de toate mijloacele posibile.

Eugen Raportoru și arta sa te așază în fața unui adevăr, parte a istoriei noastre comune. O parte din istoria unui popor care a suferit mult, care s-a revoltat folosind doar bețe, unelte sau pietre, forțând trupele naziste să se retragă în data de 16 mai 1944, când s-a dispus lichidarea „taberei de țigani” de la Auschwitz.

2 august este Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Holocaustului împotriva Romilor, ziua în care ne aducem aminte că unii oameni au decis că semenii lor merită să moară doar pentru că aparțin unei alte etnii.

Lupta pentru câștigarea demnității a început cu mulți ani în urmă, iar artiștii romi au contribuit la această luptă prin arta lor într-un mod unic.

 

Cătălina Olteanu, curator

 

„HAI LA BUG, SĂ VĂ DAU CASĂ ȘI PLUG!”

și așa a început…

…a venit Jandarmul și ne-a luat de acasă. Că avea ordin. Pe mine, pe mama, pe tata, trei frați și incă o soră. Avea ordin, și noi, cine eram noi să ne opunem? Am plecat noaptea de la Gara de Nord în vagoane marfar, pline de oameni, de mame și copii, fără apă, fără mâncare… fără aer.

Când treceam pe peroane, când ne înghesuiau în vagoane, jandarmii ne țipau că plecăm într-un loc în care avem „de toate”. Pe mulți ne-au păcălit așa. Unii au plecat de bunăvoie, cu căruțele, cu boii și caii lor (…).

Text de Anda Petrache, după mărturiile supraviețuitorilor

 

Reîntors acasă după deschiderea expoziției colaterale rome la Veneția, organizată de ERIAC (European Roma Institute for Arts and Culture, Berlin), Raportoru se închide din nou în atelier și lucrează intens pentru Gelem, Gelem, un demers care are în spate deja doi ani de concepție (…). În acest an, comemorăm 78 de ani de la evenimentele tragice din 2 august 1944, când aproximativ 3.000 de romi din lagărul Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist. Raportoru ridică pe pereții înalți ai sălii Tancred Bănățeanu, vopsiți în negru funerar, 12 pânze, prin care, în cheie simbolică creștin ortodoxă, spune adevărul celor 12 cruci apostolice: adevărul despre genocidul romilor (samudaripen). Tratate în straturi de uleiuri brune sau ca suporturi pentru traverse de tren sau copăi, cele 12 pânze sunt martori ale unor abuzuri istorice cu reverberații puternic traumatice pentru etnia romă – o realitate crudă, despre care încă nu se vorbește deschis la nivel instituțional și guvernamental. Roșul și brunul sunt instanțe cromatice ale sângelui și pământului, găsite din plin în tabloul elementelor artistului, iar traversa de tren și căruța, intersectate în formă de crucifix – funcționează ca referințe pentru deportarea masivă decisă de mareșalul Antonescu în 1942, soldată cu 25.000 de deportați, din care numai jumătate au supraviețuit frigului și inaniției, moment istoric ilustrat textual prin romanul – parabolă al lui Zaharia Stancu, din 1968. Numărul victimelor de etnie romă și sinti ale genocidului practicat de naziști se ridică la 1,5 – 2 milioane de suflete, pe lângă alte șase milioane de evrei.

Întreaga expoziție este dominată de un fundal sonor aglutinant pentru elementele care compun întreaga instalație – pânzele și osia de căruță– într-o doină a prăbușirii: de la confuzia îmbarcării în trenuri și care, până la climaxul sonor învăluit într-o profundă disperare.

Expoziția este un cumul instalativ, și după spusele autorului, un act de comemorare dedicat mamei artistului, unul dintre miile de copii deportați în Transnistria.

 

Curator: Cătălina OLTEANU

Text: Anda PETRACHE

Coordonator expoziție: Ilina SCHILERU

 

 

24 – 26 iunie 2022, între orele 10.00 și 18.00

 

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă la a doua ediție a târgului ARTIȘTI și ARTIZANI la MNȚR, organizat de vineri, 24 până duminică, 26 iunie 2022, între orele 10 dimineața și 6 seara.

La târg vor fi prezenți artiști și artizani care prin arta lor contribuie la recuperarea și revitalizarea meșteșugurilor tradiționale incluzând revalorificări contemporane ale acestora.

Veți putea admira și târgui lucruri frumoase, realizate după vechi tehnici și meșteșuguri aproape uitate: vase din ceramică, obiecte din lemn, podoabe din sticlă sau din ceramică, bijuterii, fel de fel de jucării, icoane pe sticlă sau pe glajă, gravuri, picturi, țesături, dar și decorațiuni din lavandă.

De Rusalii, Călușarii din Sârbii-Măgura, județul Olt, au bătut ulițele satului și curțile gospodarilor precum o cere obiceiul. Sâmbătă, 25 iunie 2022, între orele 12.00 – 16.00, aceștia vor poposi și în curtea Muzeului Țăranului Român pentru a-i asigura un an fertil și prosper.

De asemenea, nu va lipsi oferta gastronomică care va fi asigurată de producători tradiționali. Aceștia vor aduce spre vânzare: miere, prăjituri de casă, ceaiuri, cozonaci și turtă dulce.

În fiecare zi, pe toată durata târgului, copiii pot împâsli tablouri pufoase sau făuri atât de iubitele zâne magice din lână merinos, împreună cu Crina Manolescu, creator & trainer Oaia Primordială.

 

Atelierul de tablouri din lână împâslită

(recomandat copiilor cu vârste între 4-14 ani)

Copiii vor putea crea tablouri pline de relief, volum și culoare folosind o bază de lână împâslită peste care vor putea „desena” cu lână colorată. Preț participare: 30 lei

 

Atelierul de zâne din lână merinos

(recomandat copiilor cu vârste între 8-14 ani, sau mai mici însoțiți de părinți)

Copiii vor învăța să creeze o păpușă din lână diafană de oaie merinos, incredibil de fină și delicată, ideală pentru decor, cadou, expunere, joc de rol. Preț participare: 50 ron

Programările se fac pe loc (în limita locurilor disponibile) sau în prealabil în mesageria Oaia Primordială, la telefon 0749.626.475 sau email: crinushka@yahoo.com.

 

Prețul biletului de intrare la târg: adulți – 12 lei; pensionari – 6 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 3 lei

 

Curatori: Simona Hobincu și Oana Constantin

 

24 iunie 2022, ora 18.00, Sala Media

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Muzeul Național al Țăranului Român și Asociația Semne Cusute vă invită vineri, 24 iunie 2022, de la ora 18:00, în sala Media, la conferința Cos pentru o cauză, susținută de Ioana Corduneanu și echipa Semne Cusute, o conferință despre pasiunea de a coase și despre biodiversitate. Intrarea este liberă.

 

În anul 2022 se împlinesc 10 ani de „Semne Cusute”, care și-a propus să arate un tablou întreg tuturor celor care încă mai caută sensul limbajului vizual al iilor, pentru că, de fapt, cămeșile tradiționale ilustrează o lume completă. Cei care le admiră de la distanță sunt fascinați de culoare, de strălucire, de flori și de stele. Dar cei care le cos și meditează asupra lor nu au cum să piardă din vedere importanța detaliilor, chiar și a insectelor iscodite de străbunele noastre în zeci de semne și modele: fluturi, albine, furnici, buburuze, cărăbuși ori alte gâze, toate, cu înțelesul rostului lor vital.

 

Astăzi, trăind în orașe, depărtați de natură, nu înțelegem că, fără gâze, nu putem trăi nici noi. Studiile sunt, de altfel, îngrijorătoare: insectele dispar, din cauza lăcomiei oamenilor. Este nevoie, așadar, de un semnal de alarmă și trebuie să vorbim despre ce putem face noi, prin alegerile noastre personale. Trebuie să vorbim și cu aleșii noștri pentru a ne asigura că legile oamenilor nu sfidează total legile naturii. Trebuie să vorbim despre pesticide, despre cânepă, despre adevăratul preț al tricourilor ieftine, despre industria textilă și ceea ce lasă ea în urmă.

 

În ziua de 23 iunie 2022, se deschide, la Muzeul Național al Țăranului Român, expoziția Cos pentru o cauză, o expoziție despre modă și activism inspirat de tradiție. Conferințele de la Șosea din ziua următoare, 24 iunie, completează expoziția într-un mod interactiv.

 

Îi așteptăm la discuție și pe: doamna Anca Raluca Majaru (consilier Dacian Cioloș) și pe domnul deputat Alin Prunean.

 

Conferința va fi moderată de Bogdan Iancu (antropolog, Muzeul Național al Țăranului Român).

 

Muzeul Național al Țăranului Român, cunoscut pe vremuri și ca Muzeul de la Șosea, a reluat ciclul său de conferințe vizând dezbaterea publică a problematicii vaste a tradițiilor în cultura română actuală. Conferințele se adresează publicului larg, în mod special tinerilor specialiști din domeniile umaniste.

 

 

Ateliere și demonstrații de vopsire a firelor cu ajutorul plantelor

24 iunie 2022, pe terasa atelierului de țesut

Muzeul Național al Țăranului Român

 

 

 

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă vineri, 24 iunie 2022, la Vopsiri din drag – o serie de ateliere și demonstrații de vopsire a firelor naturale cu ajutorul plantelor și de împletire de coronițe. Atelierele vor fi susținute pe terasa atelierului de țesut de Lidia Stareș Ovejan, artist plastic, muzeograf și profesor.

 

Flora spontană este aceea care, prin bogăția ei, ne oferă o mulțime de posibilități vindecătoare. Să nu uităm că aceleași plante, cărora li se adaugă unele experimentate deja, ne oferă prin procedee simple, dar spectaculoase, o paletă cromatică încântătoare. Rezultatele țin de îndrăzneala celui care se încumetă.

 

Folosirea plantelor necesită respectarea unor reguli fără de care ele nu sunt apte nici pentru a vindeca, nici pentru a colora.

 

Program

între orele 11.00 – 13.00 – ateliere și demonstrații de vopsire a firelor naturale cu ajutorul plantelor;

între orele 14:00 – 16:00 – De Sânziene, împletim coroniţe pentru împlinit dorinţe.

 

Așadar, vă așteptăm să provocăm împreună natura cu ce avem la îndemână spre a ne bucura sufletul și ochii.

 

Intrarea este liberă.

 

16 iunie – 3 iulie 2022, Sala Noua Galerie

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă aşteaptă joi, 16 iunie 2022, ora 18.00, la Sala Noua Galerie, la vernisajul expoziţiei de pictură Mir și borangic, a artistei Cameliei Ionescu-Popa.

 

„Proiectul expozițional al Cameliei Ionescu-Popa, iconară, pictoriță de biserici, dar și practicantă de pictură laică, de șevalet, se circumscrie în chip fericit unui format cultural promovat de Muzeul Național al Țăranului Român și al cărui demers îl reprezintă revalorificarea resursei tradiționale.

Mir și borangic este titlul inspirat ales de artistă pentru expoziția sa, gândită ca o verigă între icoană, lucrare de artă sacră prin excelență, și costumul popular, creație laică, accentul căzând îndeosebi asupra iei. Subtil, la nivel vizual, există o zonă comună, percepută mai degrabă de ochiul unui inițiat, a celor două expresii artistice, ambele de factură tradițională: cromatica discretă, rafinată, de extracție naturală pură, texturile suave, amprentate de simboluri creștine (îndeosebi de cruce) și transparențele obținute prin utilizarea laviurilor, în arta icoanei sau a frescei, ori prin suprapunerile de registre, în arta țesăturilor. Dar, pe de altă parte, expoziția Cameliei Popa propune un dialog fertil între arta tradițională (sacră ori utilitară) și pictura contemporană.

Și, fără îndoială, s-ar mai putea vorbi și despre un al treilea palier pe care se construiește expoziția Mir și borangic, și anume investigarea zonelor de congruență dintre tabloul votiv, prezent îndeosebi pe zidurile de apus ale pronaosurilor bisericilor ortodoxe românești (dar nu numai) și, din nou, costumul tradițional. Pe statutul cumva dual al fondatorilor de biserici (căci ei aparțin lumii profane, dar aspiră la veșnicie, asemenea sfinților, prin gestul lor ctitoricesc) se creează dialogul propus de Camelia Ionescu-Popa, între costumul tradițional, reinterpretat plastic în pictura sa de șevalet și același costum tradițional, reprezentat de vechii zugravi de biserici în tablourile votive.”

Luiza Barcan, curator

 

Proiectul Mir și borangic se încadrează în formatul expozițiilor MNȚR al căror demers urmărește reliefarea puterii de semnificare a resurselor tradiționale, varietatea de expresie, dar mai cu seamă forma specială de patrimonializare și în același timp de revitalizare a acestora prin modalități de interpretare artistice. Un obiectiv subsecvent are în vederea explorarea conturului antropologic pe care fenomenul recursului la tradiție l-a activat în societatea urbană românească în ultimii ani prin punerea în circulație a obiectului țărănesc vechi și nou.

 

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Noua Galerie, până la 3 iulie 2022, de marți până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Lunea este închis.

 

 

O donație de piese tradiționale din Maramureșul istoric a intrat

în patrimoniul Muzeul Național al Țăranului Român

 

Muzeul Național al Țăranului Român anunță cu bucurie primirea donației colecției din Apșa. Colecția de piese tradiționale din Apșa, raionul Teceu, regiunea Transcarpatia, Ucraina, a aparținut domnului Ioan Botoș, a fost achiziționată și apoi donată Muzeului Național al Țăranului Român de Asociația Identitate Culturală Contemporană.

Cu această ocazie, Muzeul Țăranului a organizat o conferință de presă la care au participat doamna Secretar de stat din Ministerul Culturii, Diana-Ștefana Baciuna, dr. Virgil Ștefan Nițulescu, manager al Muzeului și Florin Pârlea, președintele executiv al Asociației Identitate Culturală Contemporană.

 

 

La conferință, doamna Secretar de stat, Diana-Ștefana Baciuna, a subliniat: Suntem astăzi martorii așezării unei pagini de etnografie românească în povestea istoriei noastre. Este povestea înaintașilor noștri, a rădăcinilor și culturii române. O astfel de colecție reprezintă o mărturie a identității noastre culturale și mă bucură nespus integrarea acesteia în patrimoniul Muzeului Țăranului Român. (…) Avem datoria morală de a preda generației viitoare un bagaj cultural și istoric de unde să-și extragă valorile și principiile pe care înaintașii noștri le-au conservat prin tradiție”.

Colecția de 73 de obiecte vine în completarea patrimoniului existent al muzeului, piesele aparținând românilor din zona Maramureșului Istoric, azi parte a teritoriului Ucrainei, de o reală valoare datorită rarității lor din teren, dar și a perioadei în care au fost realizate – perioada interbelică și postbelică.

Colecția primită este formată din textile de interior – ștergare, așternuturi, fețe de masă, scoarțe, valuri de pânză și dantele realizate în gospodărie cu acul. O altă categorie o constituie piesele de port traditional din zonă – două cămăși cu poale și două zadii de păr.

 

 

Valoarea deosebită a colecției este dată de varietatea pieselor și tipologia lor. Colecțiile noastre s-au îmbogățit astfel cu un număr de opt covoare lucrate pe urzeală de cânepă și băteală din lână toarsă în casă și vopsită în coloranți chimici. Ștergarele, în număr de 33, sunt țesute în război orizontal din bumbac – urzeală și băteală, au capetele ornamentate din țesere cu stilizări fitomorfe. Marginea acestora este împodobită cu dantelă realizată în casă din bumbac cu acul.

Cămășile femeiești sunt de o reală valoare, reprezentând croiul vechi specific zonei Maramureșului Istoric. Realizate din pânză de cânepă, cu o broderie bogată din bumbac, acestea erau destinate zilelor de sărbătoare.

 

Prezentarea Colecției Apșa

 

Număr special „Transilvania” dedicat lui Henri H. Stahl și

„Sociologia Postumă” a lui Anton Golopenția

26 mai 2022, la ora 18.00, Sala Media

Muzeul Național al Țăranului Român

 

 

Cooperativa Gusti și Muzeul Național al Țăranului Român organizează joi, 26 mai 2022, orele 18:00, la Sala Media, o dezbatere în jurul numărului special al revistei „Transilvania”, dedicat lui Henri H. Stahl și al ultimului volum din operele complete ale lui Anton Golopenția, „Sociologie. Postume”.

Evenimentul va beneficia de prezența lui Zoltán Rostás, coordonatorul numărului special al revistei „Transilvania”, a lui Radu Vancu, redactorul-șef al acesteia, precum și a contribuitorilor: Ionuț Butoi, Marian Coman, Dana Costin, Ioana Fruntelată, Sanda Golopenţia, Claudiu Komartin, Cristian Preda, Dumitru Sandu, Cristian Vasile și Theodora-Eliza Văcărescu.

Dezbaterea se va axa pe noutățile aduse în prim-plan de aparițiile editoriale menționate mai sus, relevante pentru istoria Școlii Gustiene și a sociologiei românești.

 

 

Expoziție de pictură de Andreea Măiastra Aron

12 – 22 mai 2022, Sala Acvariu

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 12 mai, ora 18.30, la Sala Acvariu, la vernisajul expoziției de pictură, Serafim, a artistei Andreea Măiastra Aron.

 

Lucrările sunt realizate în tehnica acuarelă pe hârtie și pictură în acrilic pe pânză. Ineditul acestei expoziții este abordarea simbolului ortodox al Serafimilor, îngeri cu șase perechi de aripi, într-o manieră ludică, aproape de ilustrația de carte pentru copii, în culori foarte aprinse și vii, pentru a-i aduce mai aproape de sufletele și inimile noastre.

Andreea Măiastra aduce prin jucăușenia și inocența sufletului de copil, o altă abordare a Sacralității Vieții, care poate avea profunzime și prin percepția mai sinceră, simplă, firească și naturală a copilului interior, aspect care se află în fiecare dintre noi, indiferent de ce vârsta am avea.

Serafimii își desfac aripile de culoare, zboară dincolo de spațiul ortodox al Europei de Est și primesc influențe din alte zone și culturi, din alte sisteme de credințe precum elemente din geometria sacră, simboluri ca floarea vieții, sămânța vieții, cubul lui Metatron, hexagrame i ching, simboluri din Cheile Genelor, sistemul reprezentărilor vizuale hinduse al Chakrelor sau arhetipuri ale arcanelor majore ale Tarotului. Serafimii creează Poduri curcubeu de unificare și aducere împreună a unor simboluri, arhetipuri și cunoașteri aparent fără legătură între ele.

În expoziție vor fi prezentate în jur de 25 de lucrări, în format romb.

„Serafimii sunt în format romb, deoarece am dorit să imprim dinamism formei picturii. Am rotit pătratul imaginii pentru ca prin ideea de rotire, de mișcare elicoidală, să amplifice energia emanată de îngerii pictați, printr-un tor, vortex de energie benefică pentru cei ce îi privesc.

Pictez acești serafimi, ca simbol al speranței și al bucuriei și am întotdeauna intenția, credința și ruga către Divin, ca ei să acționeze precum o mandală personală declanșatoare de Daruri și de Haruri, de Grație Divină și Duh Sfânt, dedicată celui ce comandă pictura cu propriul înger păzitor, dar și pentru cei ce îi privesc”.

 

Andreea Măiastra Aron este absolventă UnArte, a lucrat în diferite domenii ale creativității ca Fotograf, food-stylist, artist vizual-ilustrator. Putem spune că Măiastra lucrează elementele – cu Culoarea, Sunetul și Focul – prin dansul cu focul sau ritualurile focului pe care le organizează. Andreea este terapeut sound healing – lucrează cu vocea și toba șamanică, organizează ateliere de creativitate și dezvoltare personală aducând în prezent elemente de folclor și elemente ritualice ale unor sărbători tradițional românești ca modalități de autocunoaștere și conectare cu Sinele.

 

Portofoliul Andreei îl puteți vedea pe pagina de facebook Măiastra Art. https://www.facebook.com/M%C4%83iastra-Art-1089231874581511

 

La vernisaj va avea loc un „Concert de sunete vindecătoare“. Invitatul special este Gabriel Bălașa care ne va încânta cu vibrațiile sonore ale instrumentului handpan. Îi puteți asculta creațiile muzicale pe pagina sa Bălașa Percussion sau pe canalul you tube al muzicianului, Bălașa Percussion.

 

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Acvariu, până la 22 mai 2022, de marți până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Lunea este închis.

 

 

Expoziție de artă contemporană la Muzeul Țăranului

 

Între 12 mai și 3 iulie, la Muzeul Național al Țăranului Român, are loc Tradiție circulară (Conectat la natură) – o expoziție de artă contemporană colaborativă între meșteri tradiționali, care păstrează vii meșteșuguri arhaice, și artiști contemporani, care îmbină arta cu inovația și cu noile tehnologii.

Proiectul este o continuare a inițiativei România Tradițiilor Creative, demarată în 2017 de Vintilă Mihăilescu și Teodor Frolu, și propune marelui public o expoziție de artă contemporană, multimedia, performance-uri și instalații de artă, iar pentru partenerii rețelei România Tradițiilor Creative și a aspiranților propune cea de a 4-a ediție a forumului Tradițiilor Creative. Tema unificatoare a tuturor manifestațiilor este investigarea relației dintre arta contemporană, patrimoniu și inovație – resurse viabile și utile în îndeplinirea obiectivelor pentru dezvoltare durabilă.

Arta contemporană este cercetare-dezvoltare-inovare pentru industriile creative. Cultura tradițională este contribuția României la conceptul de dezvoltare durabilă. Tocmai dialogul dintre arta contemporană și cultura tradițională a condus la noțiunea de tradiții creative.”, a spus Teodor Frolu, curatorul expoziției.

Expoziția și evenimentele conexe sunt organizate de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, în colaborare cu MNȚR și Centrul Cultural Subcarpați, în parteneriat cu Primăria Capitalei prin ARCUB, cu sprijinul financiar AFCN, ca parte din circuitul RDW Design GO și seria de evenimente organizate de Noaptea Muzeelor.

Joi, 12 mai 2022, de la ora 18.00, vor debuta performance-urile colaborative dintre 6 cupluri de meșteri tradiționali și artiști contemporani. Din dialogul artistic al acestora, sub ochii publicului, până la 15 mai, vor rezulta lucrări de artă colaborativă ce vor rămâne expuse în sala Tancred Bănățeanu de la Muzeul Țăranului până la 3 iulie, la finalul expoziției.

Organizată la MNȚR între 12 și 15 mai, seria de performance-uri îi aduce laolaltă pe:

  • Teodor Graur (artist) și Viorel Gheorghe (meșter marangoz),
  • Mircea Cantor (artist) și Tănase Burnar (meșter olar),
  • Marius Alexe – Bean (artist) și Adrian Mihaiu (meșter caval),
  • Oláh Gyárfás (artist) și Melinda-Maria Andras (meșter textil),
  • Virgil Scripcariu (artist) și Csaba Balint (meșter olar),
  • Dan Vezentan (artist) și Csaba Racz (meșter pielar).

Marți, pe 17 mai, de la 18:00, în sala Tancred Bănățeanu a Muzeului Țăranului, va avea loc vernisajul expoziției, cu prezentarea instalațiilor rezultate, în prezența artiștilor, meșterilor și a curatorului, Teodor Frolu.

În dimineața zilei de 17 mai, începând cu ora 10:00, la MNȚR, va avea loc conferința Tradițiile Creative – vectori pentru dezvoltarea durabilă, subscrisă Forumului Tradițiilor Creative. În a doua parte a zilei de 17 mai vor avea loc dezbateri deschise membrilor rețelei România Tradițiilor Creative.

Conceptul curatorial se bazează pe împletirea dintre tradițional și contemporan, armonizând prezentarea artistică a meșteșugurilor tradiționale cu inovația și completând expoziția cu exemple de industrii și domenii artistice în care aceste resurse culturale sunt valorificate economic pentru dezvoltarea comunităților.

La realizarea expoziției au contribuit experți MNȚR cu selecția și documentarea de exponate din patrimoniul MNȚR puse la dispoziția artiștilor.

 

Despre expoziție, artiști și meșteri:

Expoziția cuprinde șase părți esențiale care, împreună, reușesc să ofere o experiență a conexiunii autentice stabilite de-a lungul timpului între meșteșug și meșterii / artiștii / designerii care îl transformă în artă:

Teodor Graur – artist – unul dintre cei mai importanți artiști ai anilor ’80, mânuiește o amplă panoplie de mijloace: performance, fotografie, sculptură, pictură și instalații. A participat la bienale internaționale din São Paulo, Istanbul şi Veneția, iar lucrările sale se află în muzee de artă contemporană din toata lumea.

Viorel Gheorghe – meșter – Marangozul echipei Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23 este specializat în realizarea și repararea ambarcațiunilor tradiționale din lemn. Organizează cursuri cu elevi și tineri dornici să descopere meșteșugul și lucrul cu lemnul.

Mircea Cantor – artist – Inspirat de cultura materială tradițională, de obiectele și felul în care acestea ordonează simbolic universul rural, Mircea Cantor, laureat al premiului Marcel Duchamp, s-a alăturat cu modul său îndrăzneț de a studia cultura tradițională și de a-i transpune elementele în creație contemporană.

Tănase Burnar – meșter – Olarul Tănase Burnar continuă tradiția ceramicii de Săcel și faima tatălui său, Tănase Cocean, ale cărui obiecte de ceramică sunt astăzi prezente în numeroase muzee din lume.

Marius Alexe – Bean – artist – fondatorul trupei muzicale Subcarpați; lansează în 2022 Centrul Cultural Subcarpați, un spațiu cultural contemporan de promovare a folclorului, a tradițiilor și a meșteșugurilor din România, de învățare, creație contemporană și colaborări artistice interculturale. Exemple de conținut artistic propus de Centrul Cultural vor fi prezentate cu prilejul expoziției.

Adrian Mihaiu – meșter – specializat în meșteșugul instrumentelor tradiționale de suflat din lemn, transmite mai departe arta sa prin lecții de cioplire în lemn natural, sculptură, finisaje și lecții de cântec tradițional la cavalele produse în atelier. Alături de trupa Subcarpați, a coagulat comunități de tineri interesați să readucă în actualitate meșteșugul făuririi cavalului.

Oláh Gyárfás – artist – designerul din spatele brand-ului PATZAIKIN prezintă legătura organică pe care o stabilește cu materialul natural, pe care îl redă în forme dintre cele mai diverse, astfel încât obiectele de design lucrate în textil devin piese sculpturale care par să capete o viață proprie.

Melinda-Mária András – meșter – Melinda-Mária din Miercurea-Ciuc, experimentează cu meserii și  meșteșuguri precum: înșiratul mărgelelor, croitul și cusutul, lucrul cu noi materii prime ca: lutul polimeric și pielea, cojoace realizate de mână, iar in domeniul împâslirii nunofelt cu lână merino și mătase.

Virgil Scripcariu – artist – opera lui fructifică figurativul în cheie contemporană dialogând intens cu operele epocilor clasice. Virgil s-a apropiat de universul ceramicii țărănești, punând în valoare această pasiune în calitate de creator al expunerii de ceramică țărănească în Muzeul-Atelier Școala de la Piscu.

Csaba Balint – meșter – meșterul olar lucrează de ani buni la Nocrich, în județul Sibiu, unde (re)animează meșteșugul într-un fost sat de olari săsesc, ocupându-se și de ateliere în cadrul unui centru de cercetași cu deschidere internațională.

Dan Vezentan – artist – explorează universul zootehnic-agricol și ecologia. Lucrările sale se inspiră din designul gospodăriilor și al sistemelor de hrănire ale animalelor, investigând domesticirea, producția de alimente, economia circulară și surplusul.

Csaba Racz – meșter – printre cei care țin vii meșteșugurile de potcovar sau curelar sunt Csaba Racz și tatăl său, din Suseni, singurii care mai fac hamuri pentru caii de povară, pe o distanță apreciabilă, de la Reghin până la Toplița.

Vizitatorii expoziției vor beneficia de tururi ghidate de vizitare a instalațiilor împreună cu artiștii și curatorul.

 

Detaliile agendei expoziției și ale evenimentelor organizate în contextul proiectului Conectat la natură (Tradiție circulară) vor fi disponibile pe www.traditiicreative.ro și în paginile de Facebook https://www.facebook.com/TraditiiCreative, https://www.facebook.com/romaniapoweredbynature,

https://www.facebook.com/RowmaniaPatzaichin și de Instagram https://www.instagram.com/TraditiiCreative.

 

 

15, 16 şi 17 aprilie 2022, între orele 10.00 şi 18.00

Muzeul Naţional al Ţăranului Român

 

Duminica cea de pe urmă din Păresimi sau din Postul Mare este cunoscută sub numele de Florii, Duminica Floriilor sau Duminica Vlăstarelor. De peste 20 de ani, Muzeul Naţional al Ţăranului Român ţine această sărbătoare şi îşi aşteaptă vizitatorii, timp de trei zile, la primul eveniment cu meşteri de peste an. Vom sărbători Floriile alături de încondeietoare, ţesătoare, împletitoare, cusătorese, iconari, olari, lingurari, pielari, rudari… meşteri vechi, care şi-au dovedit iscusinţa de-a lungul timpului şi care duc mai departe tradiţia meşteşugului lor.

De vineri, 15 aprilie, până duminică, 17 aprilie 2022, de la orele 10 dimineaţa până la 6 seara, veţi avea prilejul să admiraţi şi să tocmiţi o mulţime de lucruri frumoase, meşteşugite cu sârg şi încărcate cu semne şi înţelesuri. Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn, ceramică, ţesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe şi multe altele vor fi prezentate la Târgul de Florii, care va avea loc în curtea Muzeului de la Şosea.

De-ale gurii găsiţi: cozonaci şi prăjituri de casă, turtă dulce, miere de albine, polen şi propolis, ierburi de leac, pălincă şi dulceţuri.

Vizitatorii sunt invitaţi, de asemenea, să răsfoiască, să citească şi să-şi îmbogăţească biblioteca cu publicaţiile Muzeului: cărţi cu teme etnologice, cărţi-obiect, albume ori revista Martor.

 

Preţul biletului de intrare: adulţi – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi şi studenţi, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau uşor – 2 lei. Biletele pot fi achiziţionate şi online pe booktes.com

 

Organizatorul evenimentului: Muzeul Național al Țăranului Român / coordonatori: Oana Constantin și Simona Hobincu (Secția Educație muzeală)

 

 

Despre Florii

În duminica de Florii, oamenii au voie să mănânce peşte. Merg la biserică ducând flori şi se întorc ducând mâţişori de salcie. Ating cu salcia copiii, vitele din gospodărie şi o pun la icoană: peste an ea capătă tot felul de întrebuinţări. Tot acum sunt fierte buruienile care vor fi folosite la vopsirea ouălor. Cum este vremea de Florii, aşa va fi şi de Paşte. Sunt locuri unde în această zi oamenii nu se spală pe cap, de teamă să nu albească (încărunţească) la fel ca pomii aflaţi în floare.

 

Irina Nicolau, Ghidul sărbătorilor româneşti (Humanitas, 1998)

 

Expoziţie de cămeşi din patrimoniul

Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș şi

fotografii realizate de Gabriel Motica

30 martie – 30 aprilie 2022, Sala Tancred Bănăţeanu

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș și Muzeul Național al Țăranului Român, vă așteaptă miercuri, 30 martie 2022, de la ora 17.00, la vernisajul expoziției „Chipuri și cămeși”, care va avea loc la Sala Tancred Bănăţeanu.

 

„Chipuri și cămeși” nu este doar o alăturare fericită de cuvinte, este un demers expozițional care se supune unui dublu discurs – unul științific, realizat prin cercetarea etnografică a portului popular din Țările Maramureșului, iar celălalt, artistic, realizat prin alăturarea la semnele și însemnele cusute pe cămăși a chipurilor care spun povești din vremuri de demult, surprinse de artistul fotograf Gabriel Motica în peregrinările sale prin Maramureșul nostru drag. Aceste chipuri alăturate cămeșilor expuse sub forma unor îngeri în zbor, sunt legătura între cosmic și terestru, între trecut și prezent, dar, mai ales, o cale spre viitor.

 

Cele două muzee nu se află la prima colaborare. În anul 2019, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș a găzduit expoziția temporară ,,Așa văzut-a Zaharia – Improvizații într-o lume captivă”, organizată de Muzeul Național al Țăranului Român, în colaborare cu Academia de Muzică, Teatru și Arte plastice – Catedra multimedia din Chișinău și Asociația ADOF -Chișinău, cu sprijinul Ambasadei Republicii Moldova în România.

 

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănățeanu, până pe 30 aprilie 2022, de marți până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Lunea este închis.

 

Prețul biletului de intrare: adulți – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 2 lei.

 

 

Din aprilie până-n iunie, la Muzeul Național al Țăranului Român, la Atelierul de Creativitate

Aprilie – iunie 2022

 

Ana noastră n-are mere, dar are o grămadă de idei trăsnite: cum că ar fi cazul să inventăm o trusă de reparat cerul, ba și o scară luuungă, cu cozi de pisici, să-l gâdilăm. Și dacă te-ai prins în joaca ei, cu siguranță că-ți vei dori să răsucești nori pe furculiță, să stai de vorbă cu soarele insomniac cu trei sprâncene sau să te împrietenești cu Sfântul Gâză.

Beatrice are chef de joacă, așa că pornind de la povești populare, obiceiuri, personaje fantastice din mitologia populară sau poveşti din calendar, poți crea fie păpuși din hârtie, siluete pentru teatru de umbre sau motocei, fie alte și alte obiecte bune de luat acasă și jucat cu ele.

La atelierele Valentinei e liber la imaginat. Dar nu îți închipui că doar visezi, așaaa, cu orele, ci și construiești. Ce? Păi jurnale-fortărețe sau jurnale-baloane, animații, cuvinte-colaj sau colaje-cuvinte, un altfel de dicționAR (da, da, este vorba despre realitatea augmentată), descifrezi sau creezi imagini și povești.

Cu Raluca iei o poveste plictisitoare, o desfaci în bucăți mici, o cânți pe rock sau operă, o joci, o colorezi și o faci cea mai veselă sau cea mai dramatică sau neștiută sau… ce mai încoace și-n colo, cea mai cea poveste.

Și poți termina săptămână cu Călin, dându-vă în scrânciob la capete diferite de fluier.

 

Costul unui atelier: 25 de lei/întâlnire. Programul, mai jos.

 

Cum avem un număr maxim de persoane cu care lucrăm, înscrierea este importantă și se face la adresa de email atelieruldecreativitate@gmail.com sau prin formularul de înscriere, ori la numărul de telefon 0757 256 227 (în intervalul orar 9.00-15.00, de luni până vineri).

Pentru a asigura un mai bun acces grupurilor școlare, educatorii și cadrele didactice ne pot contacta la telefon, pentru a se programa la oricare dintre atelierele propuse, în zilele și la orele dorite, în funcție de disponibilitatea spațiului.

 

PROGRAM

 

Săptămâna I

 

Luni, 4 aprilie

10.00-11.30 Program dedicat fundațiilor și asociațiilor

 

Marți, 5 aprilie

10.00-11.30 Cine a uitat să închidă ușa cerului? – atelier cu Ana Petrovici-Popescu

Acum mulți ani cerul era imaginat ca o un pod din fier cu uși din loc în loc pentru ca îngerul păzitor al fiecărui om să-și poată vizita protejatul. Însă cineva a uitat să închidă o ușă și cerul a tras o înțepeneală de zile mari. Așa că te așteptăm să îți imaginezi ușa ta din burta unei picături de ploaie pentru a recrea bolta cerului plin de uși și ușițe bine închise. Picăturile vor fi realizate din carton, apoi vor fi pictate, decupate și agățate pe o sfoară pentru a întregi cerul.

Atelierul se adresează copiilor cu vârsta cuprinsă între 7-10 ani, pentru cel mult 10 participanți.

12.00-13.30 Povești bricolate cu Beatrice Iordan

Ileana şi Făt-Frumos

Hârtia poate spune multe povești, ea este fața pe care oamenii scrijelesc, din cele mai vechi vremuri, povești din semne grafice care duc la formarea unui cuvânt, propoziții, fraze, povești.

La atelierul de păpuși din hârtie spunem povești prin modelarea hârtiei, aceasta prinzând viață în diferite figurine, personaje care populează basmele și snoavele românești.

Atelier dedicat copiilor peste 3 ani și părinților, unde se încurajează lucrul copil-adult.

 

Miercuri, 6 aprilie

10.00-11.30 Povești bricolate cu Beatrice Iordan

Haideţi la teatrul de păpuşi!

Oricărui copil îi place să meargă la teatru, dar să şi joace mici scenete în care ei sunt actori, regizori şi câteodată chiar şi spectatori. La acest atelier, după ce vom povesti un pic despre Murgilă, Miezilă şi Zorilă şi ne vom închipui cum arată aceste făpturi vom realiza din carton, la alegere, două marionete tridimensionale de mărime mică. Vom învăţa să le mânuim şi să le dăm viaţă în mici scenete propuse de participanţi.

Atelier dedicat copiilor peste 8 ani

12.00-13.30 Instrumente de reparat cerul – atelier cu Ana Petrovici-Popescu

Cum oprim schimbările climatice? Plecând de la modul în care țăranul român își explica cerul, poți propune soluții la probleme ecologice actuale, cum ar fi încălzirea globală. Dacă cerul era gândit ca un pod de fier cu uși din loc în loc, cum poate fi el reparat pentru a opri căldura acaparatoare? Îți propunem un atelier-trusă de creat unelte de meșterit inspirate din ușile țărănești, nori, stele, luna, păsări și din ce îți mai trece prin minte.

Atelierul se adresează copiilor cu vârsta cuprinsă între 7-10 ani, pentru cel mult 15 participanți.

 

Joi, 7 aprilie

10.00-11.30 – Atelier de construit jurnale de poveste cu Valentina Bâcu

La atelierul de Construit jurnale de poveste, îți vei construi jurnalul după chipul și asemănarea personajului/ personajelor de poveste preferate. Te poți gândi la o fortăreață închisă sau păzită cu strășnicie de un balaur cu șapte capete sau de un dragon adormit, în care gândurile tale să fie ferite de ochii celorlalți. Sau poți să-l construiești sub forma unul balon pregătit să te poarte în ținuturi îndepărtate. Ori, de ce nu, sub forma unui palat, în care se pregătește cel mai important bal al anului și la care-ți inviți toți prietenii.

Vârsta recomandată – peste 8 ani

12.00-13.30 În câte feluri se poate spune o poveste? cu Raluca Oprea-Minoiu

Prin trei gesturi? Jucând „De-a statuile vii”? Punându-ți vocea să schițeze emoții? Rescriind povestea din perspectiva unui personaj aparent oarecare?

Să spui o poveste nu-i lucru de șagă. Ai nevoie de tot corpul, de voce, de forță sau blândețe. Pentru că ești cel care-ți îndrumi personajele, le faci vii, pe ele și zecile de experiențe, întâlniri, emoții. Le iei de mână și le introduci în viața ascultătorului, creând prietenii pe viață.

Atelier de crescut povestași. Pentru cel mult 10 de persoane trecute de 7 ani.

 

Vineri, 8 aprilie

10.00-11.30 Atelier de imaginat personaje din expresii cu tâlc folosind colajul cu Valentina Bâcu

Te-ai întrebat vreodată cum arată „Jumătate-de-om-călare-pe-jumatate-de-iepure-șchiop” sau cum erau vremurile „pe când se băteau urșii în coade” sau „pe când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci și nouă de oca de fier”? Limba română este plină de zicale și de expresii populare cu tâlc, pe care le transpunem creativ folosind tehnica realizării colajului. Nu vom avea nevoie decât de câteva resturi de materiale – fotografii din reviste, ziare vechi, ambalaje, felicitări sau chiar banala hârtie de împachetat, țesături, nasturi etc. Ingredientele principale pe care trebuie să le aduci tu sunt veselia și creativitatea. Și-am încălecat pe-o șa și te-aștept să conturăm povestea ta.

Vârsta recomandată – peste 7 ani

12.00-13.00 Povești cu urechi, atelierul lui Călin Torsan

(o întâlnire muzicală destinată copiilor cu vârste începând de la 10 ani)

Ne vom legăna împreună pe o creangă cântătoare, dându-ne în scrânciob la capete diferite de fluier. Eu, povestindu-vă despre ele și făcându-le să răsune. Voi, ascultând sunete și cuvinte. Adică povești…

Pentru cel mult 20 de persoane de la 10 la 18 ani.

 

Săptămâna a II-a

 

Luni, 11 aprilie

10.00-11.30 Program dedicat fundațiilor și asociațiilor

 

Marți, 12 aprilie

10.00-11.30 Scara de gâdilat cerul – atelier cu Ana Petrovici-Popescu

În mitologia românească cerul era odată mai aproape de om, așa că el putea comunica direct cu Dumnezeu, însă ceva s-a întâmplat și cerul s-a supărat fugind cât mai departe de mâna omului. Noi ne propunem să-l îmbunăm, însă pentru a ajunge la cer avem nevoie de o scară uriașă sau de alte lucruri găsite în casă, precum un pat sau o coadă de pisică, sau din muzeu, o ladă de zestre sau o fereastră, pe care le vom realiza din hârtie și culoare, apoi le vom suprapune parțial pentru a forma o coloană-scară mai mare decât noi. În vârful ei putem aduna scrisorile noastre pentru împăcarea cerului.

Atelierul se adresează copiilor cu vârsta cuprinsă între 7-10 ani, pentru cel mult 10 participanți.

12.00-13.30 Povești bricolate cu Beatrice Iordan

Atelier de teatru de umbre

La început copiii vor afla ce este teatrul de umbre, când și unde a apărut. Li se vor istorisi două legende care vorbesc despre începuturile teatrului de umbre.

Apoi, pe baza unei povești simple, copiii vor trece la lucrul efectiv: împreună cu părinții, vor fi împărțiți pe echipe și vor lucra siluetele reprezentând personajele poveștii. La sfârşit fiecare echipă va realiza o scurtă reprezentație teatrală: ei vor mânui la panou siluetele tocmai construite – ajutați de adulți – și vor interpreta povestea propusă de coordonator. La sfârșit toți copiii și părinții vor primi aplauze bine meritate. Atelier dedicat copiilor peste 4 ani. Este recomandat ca un adult să însoțească, în timpul atelierului, copiii de vârste mici.

 

Miercuri, 13 aprilie

10.00-11.30 Povești bricolate cu Beatrice Iordan

Broşe, figurine, păpuşi, flori din lână netoarsă

TEHNICA DE ÎMPÂSLIRE CU AJUTORULUI ACULUI DE ÎMPÂSLIT. Folosind lâna netoarsă şi acele, ne vom împrieteni cu lâna, modelând-o în mici figurine moi şi pufoase, bune de strâns în palme când ai emoții.

Atelier dedicat copiilor peste 9 ani şi adulţilor doritori să se împrietenească cu lâna şi cu acul de împâslit. La sfârşitul atelierului obiectele realizate vor putea fi luate acasă.

12.00-13.30 Steaua cu umeri – atelier cu Ana Petrovici-Popescu

Se spune că fiecare om primește la naștere o stea a lui și ca să nu se prăbușească, cerul a ales să se sprijine pe stele. Ne vom imagina în carton și culori o stea-candelabrul personalizată – fiecare poate aduce un obiect ce va fi agățat de candelabru, ca de exemplu o scoică pentru a cuprinde ideea de sunet -, căruia îi vom construi un picior sau un stâlp de casă pentru a pune umărul la susținerea cerului. La final vom aduna toate stelele realizate într-o constelație particulară sub un cer satinat.

Atelierul se adresează copiilor cu vârsta cuprinsă între 8-12 ani, pentru cel mult 10 participanți.

 

Joi, 14 aprilie

10.00-11.30 – Atelier de construit jurnale de poveste cu Valentina Bâcu

La atelierul de Construit jurnale de poveste, îți vei construi jurnalul după chipul și asemănarea personajului/ personajelor de poveste preferate. Te poți gândi la o fortăreață închisă sau păzită cu strășnicie de un balaur cu șapte capete sau de un dragon adormit, în care gândurile tale să fie ferite de ochii celorlalți. Sau poți să-l construiești sub forma unul balon pregătit să te poarte în ținuturi îndepărtate. Ori, de ce nu, sub forma unui palat, în care se pregătește cel mai important bal al anului și la care-ți inviți toți prietenii.

Vârsta recomandată – peste 8 ani

12.00-13.30 În câte feluri se poate spune o poveste? cu Raluca Oprea-Minoiu

Prin trei gesturi? Jucând „De-a statuile vii”? Punându-ți vocea să schițeze emoții? Rescriind povestea din perspectiva unui personaj aparent oarecare?

Să spui o poveste nu-i lucru de șagă. Ai nevoie de tot corpul, de voce, de forță sau blândețe. Pentru că ești cel care-ți îndrumi personajele, le faci vii, pe ele și zecile de experiențe, întâlniri, emoții. Le iei de mână și le introduci în viața ascultătorului, creând prietenii pe viața.

Atelier de crescut povestași. Pentru cel mult 10 de persoane trecute de 7 ani.

 

Vineri, 15 aprilie

10.00-11.30 DicționAR pe sărite – călătorii în jurul lumii de-altădată cu Valentina Bâcu

O călătorie poate fi mult așteptată sau, dimpotrivă, apărută dintr-un gând sau o nevoie ce nu suportă amânare. Ca să pornești azi într-o călătorie, ai nevoie de un plan și de un geamantan, de un bilet de tren/avion, de o hartă sau de baterie la telefon sau, de ce nu, de o carte sau de o pereche de ochelari 3D care să te transporte în lumi imaginate de alții. Dar cum crezi că ar arăta bagajul tău și cum ai călători dacă ai fi trăit acum o sută de ani? Poate ai lua cu tine țolul, care să-ți țină de cald sau adăpost, ocarina, care să-ți țină de urât, o pereche de opinci și o cămașă cu altiță, poate chiar și un frumos zgărdan. Te întrebi ce accesorii sunt acestea, fiindcă nu-ți amintești să fi fost pe vreo listă? Te invit să le descoperi alături de alte cuvinte aproape uitate, din vocabularul țărănesc, într-un atelier în care vom călători virtual în lumea țărănească de altădată. Vom scotoci prin Arhiva de Imagine a Muzeului Țăranului Român, dar vom folosi și realitatea augmentată pentru a ne imagina călători ai vremurilor trecute.

Atelierul își propune prezentarea interactivă a unui Dicționar etnologic, care va consta în realizarea unei instalații artistice împreună cu toți participanții.

Recomandat copiilor cu vârsta mai mare de 9 ani.

12.00-13.00 Povești cu urechi, atelierul lui Călin Torsan

(o întâlnire muzicală destinată copiilor cu vârste începând de la 10 ani)

Ne vom legăna împreună pe o creangă cântătoare, dându-ne în scrânciob la capete diferite de fluier. Eu, povestindu-vă despre ele și făcându-le să răsune. Voi, ascultând sunete și cuvinte. Adică povești…

Pentru cel mult 20 de persoane de la 10 la 18 ani.

 

Săptămâna a III-a

 

Luni, 18 aprilie

10.00-11.30 Program dedicat fundațiilor și asociațiilor

 

Marți, 19 aprilie

10.00-12.00 Soarele insomniac cu trei sprâncene – atelier cu Ana Petrovici-Popescu

După ce își termină treaba, Soarele se duce la culcare, însă numai după ce roagă monștrii din cer să-l trezească atunci când e timpul să răsară din nou. Însă monștrii obișnuiesc să facă gălăgie noaptea, asta pentru ca dorm ziua pe săturate, și bietul Soare nu reușește să adoarmă. Așa că în zilele în care Soarele nu apare pe cer, să știți că nu a închis un ochi și nu vrea să fie văzut cu cearcăne. Ca să-i spunem necazul, vom construi împreună din carton un Soare cu trei sprâncene – ce vor reprezenta stările sufletești ale sus-numitului, după cum urmează: una în sus pentru mirare, alta pe orizontală pentru relaxare, iar ultima în jos pentru supărare – deasupra fiecărui ochi, apoi ne vom imagina cu ajutorul sârmei, cu ce se ocupă monștrii de fac așa de mult zgomot.

Atelierul se adresează copiilor cu vârsta cuprinsă între 8-12 ani, pentru cel mult 10 participanți.

12.00-13.30 Povești bricolate cu Beatrice Iordan

Broşe, figurine, păpuşi, flori din lână netoarsă

TEHNICA DE ÎMPÂSLIT CU AJUTORUL APEI ŞI A SĂPUNULUI – După ce vom ascult o mică poveste vom trece la lucru realizând tema propusă de coordonatorul atelierului. Vom crea obiecte de mici dimensiuni: poate o gărgăriță, poate o bilă magică, plină cu vise colorate.

Atelierul, dedicat copiilor peste 4 ani, este unul care încurajează lucrul copil-adult, mai ales atunci când copilul este de vârstă mică. La sfârşitul atelierului obiectele realizate vor putea fi luate acasă.

 

Miercuri, 20 aprilie

10.00-11.30 Povești bricolate cu Beatrice Iordan

Atelier de confecţionat figurine şi păpuşi din pânză umplute cu vatelină

Cu ace, ațe și pânzeturi, ne vom întrece cu mașina de cusut și vom coase niște personaje de poveste. Nu oricare, ci din mitologia populară, dar sigur nu vor fi lăsați deoparte nici Ileana Cosânzeana, nici Făt Frumos.

După cusut, trecem la pictat pânza, apoi o umplem cu vatelină și iarăși… coasem. Pentru că nu e de șagă cu băgatul aței în ac, făcutul nodului și cusutului, la acest atelier vor participa persoane trecute de nouă ani. Dacă au și o bunică sau bunic ca ajutor, vor avea și mai mult spor. Păpușile rezultate vor putea fi luate acasă.

12.00-14.00 Trăsnetul cu scame pe limbă și norii răsuciți pe furculiță – atelier cu Ana Petrovici-Popescu

Atunci când e furtună mare își face apariția dumnezeul trăsnetului, Perun, născut din doi nori căpoși, apoi cerul gâfâie de parcă ar fi la sala de sport, iar norii sar coarda până aproape de pământ. Ce s-ar întâmpla dacă cerul s-ar apropia de noi? Ar putea norii supărăcioși să se formeze și din aburul pe care îl scoatem din gură, din ceaiul fierbinte sau din aburul mămăligii proaspăt răsturnate? Oare cum arată Perun și ce legătură are el cu cearta norilor?

Ne propunem să îl creăm din carton și culori pe dumnezeul tunetului alături de rudele lui și de norii pitici formați de propria gură.

Atelierul se adresează copiilor cu vârsta cuprinsă între 9-12 ani, pentru cel mult 10 participanți.

 

Joi, 21 aprilie

10.00-11.30 – Ce vedem când privim? cu Valentina Bâcu

Ți s-a întâmplat vreodată să dai peste o fotografie alb-negru, îngălbenită la colțuri, într-un raft al (stră)bunicilor, și să te izbească asemănarea cu străbunica/străbunicul? Evident, diferă veșmintele, podoabele și alte accesorii, precum și faptul că personajul „pozează”, pe când tu ești obișnuit/ă mai mult cu selfie-urile.

Dar privirea blândă o regăsești și-n ochii bunicii/bunicului atunci când îți spune povești. Cu cât privești mai mult, cu atât începi să observi mai multe asemănări – și ție îți place să porți părul într-o parte sau cu împletituri sofisticate, haine înflorate sau eșarfe de mătase.

Cu ajutorul fotografiilor din Arhiva de Imagine MNȚR, te provoc să te oprești pentru o oră și jumătate, să privești și să (te) gândești într-o fotografie din alte vremuri.

Recomandat copiilor cu vârsta peste 10 ani.

12.00-13.30 În câte feluri se poate spune o poveste? cu Raluca Oprea-Minoiu

Prin trei gesturi? Jucând „De-a statuile vii”? Punându-ți vocea să schițeze emoții? Rescriind povestea din perspectiva unui personaj aparent oarecare?

Să spui o poveste nu-i lucru de șagă. Ai nevoie de tot corpul, de voce, de forță sau blândețe. Pentru că ești cel care-ți îndrumi personajele, le faci vii, pe ele și zecile de experiențe, întâlniri, emoții. Le iei de mână și le introduci în viața ascultătorului, creând prietenii pe viața.

Atelier de crescut povestași. Pentru cel mult 10 de persoane trecute de 7 ani.

 

Săptămâna a IV-a

 

Marți, 26 aprilie

10.00-11.30 Povești bricolate cu Beatrice Iordan

Mozaic din coji de ouă

După ce am ciocănit ouăle de Paşte, am pus bine, la păstrat, cojile frumos colorate. Poate vrem să „refacem” oul cu ele? Sau să le combinăm în mici tablouri? Dar ce ziceţi de niște animale fantastice îmbrăcate în solzi de ouă colorate?

Folosind lipici și coji de ou, strânse cu grijă de fiecare, ne vom lăsa imaginaţia să zburde în lumea poveştilor fantastice.

Atelier este dedicat copiilor peste 5 ani, iar adulţii însoţitori vor putea lucra cot la cot cu cei mici.

12.00-13.30 Povești bricolate cu Beatrice Iordan

Motocei din lână. Figurine vesele

Folosind fire din lână, cartoane şi foarfece putem realiza mingiuţe din fire de lână, jucării de înveselit pisica sau mici figurine vesele pe care le putem integra în joaca noastră.

Atelierul este dedicat copiilor peste 3 ani, iar adulții însoțitori vor putea lucra cot la cot cu cei mici.

 

Miercuri, 27 aprilie

10.00-11.30 Sfântul Gâză. Atelier de alungat lighioanele care ne modifică hainele cu Ana Petrovici-Popescu

Sfântul Gâză, cel care se ocupă de educația viețuitoarele de prin pământ, apă sau aer, a ațipit preț de câteva minute, timp suficient pentru ca unele lighioane, mai exact moliile, să plănuiască tot felul de răutăți împotriva oamenilor. Așa că ele s–au pus pe mâncat hainele cele mai bune din absolut toate dulapurile și toate lăzile de zestre, motivând că aceasta este noua modă, cu găurele deșirate peste tot. Se pare că tot ce le poate opri este un lucru special gândit pentru a le alunga intențiile neprietenoase. Cum ar putea arată? Ne vom imagina acel obiect în polistiren, sârmă, lână și cuvinte pictate, pentru ca apoi să îi creăm o utilitate practică pentru viața noastră.

Atelierul se adresează copiilor cu vârsta cuprinsă între 7-12 ani, pentru cel mult 10 participanți.

12.00-13.30 Oare ce fac obiectele noaptea în muzeu? cu Raluca Oprea-Minoiu

Poate o furcă de tors se transformă în sabia lui Făt-Frumos, un covor devine o grădină cu flori adormitoare, războiul de cusut se transformă într-un soldat din Minecraft. Și împreună alcătuiesc o poveste, pe care o transpunem într-un joc de teatru de umbre.

Ne alegem obiectele (că-i o catrință, că-i un clopoțel de ceramică, că-i o suveică), împreună dăm un rost obiectelor, apoi le desenăm, le decupăm și le spunem povestea la panoul de teatru de umbre.

Atelier pentru 10 copii, de la 6 ani.

 

Joi, 28 aprilie

10.00-11.30 Atelier de realizare animație cu Valentina Bâcu

Prinți, prințese, balauri cu trei capete, iepuri fricoși sau, dimpotrivă, iuți de picior și gata să se ia la întrecere cu trei zmei de-odată. Iată câteva din personajele care au prins mișcare în cadrul atelierelor de animație Muzeul la cutie. Dacă ai între 8-12 ani și te gândești serios că rolul de regizor, scenarist sau animator ți s-ar potrivi și-ți plac și poveștile țărănești sau basmele populare (sau ești curios să le descoperi), te aștept la un atelier de realizare animație.

Tehnica pe care o vom utiliza este cea de stop-motion, așa că înarmează-te cu muuultă răbdare înainte de toate, fiindcă va fi nevoie de mii de cadre pentru un minut de animație. Dar nu-ți face griji, vei lucra în echipă – chiar dacă la distanță – cu alți tineri talentați, ca în orice producție video. Vei învăța să creezi un story-board, să negociezi situații și să găsești soluții atunci când este nevoie.

Numărul maxim de participanți: 10 copii, cu vârsta peste 8 ani.

ATENȚIE: acest atelier se desfășoară în cadrul a două întâlniri (joi și vineri)

12.00-13.30 În câte feluri se poate spune o poveste? cu Raluca Oprea-Minoiu

Prin trei gesturi? Jucând „De-a statuile vii”? Punându-ți vocea să schițeze emoții? Rescriind povestea din perspectiva unui personaj aparent oarecare?

Să spui o poveste nu-i lucru de șagă. Ai nevoie de tot corpul, de voce, de forță sau blândețe. Pentru că ești cel care-ți îndrumi personajele, le faci vii, pe ele și zecile de experiențe, întâlniri, emoții. Le iei de mână și le introduci în viața ascultătorului, creând prietenii pe viața.

Atelier de crescut povestași. Pentru cel mult 10 de persoane trecute de 7 ani.

 

Vineri, 29 aprilie

10.00-11.30 Atelier de realizare animație cu Valentina Bâcu

Prinți, prințese, balauri cu trei capete, iepuri fricoși sau, dimpotrivă, iuți de picior și gata să se ia la întrecere cu trei zmei de-odată. Iată câteva din personajele care au prins mișcare în cadrul atelierelor de animație Muzeul la cutie. Dacă ai între 8-12 ani și te gândești serios că rolul de regizor, scenarist sau animator ți s-ar potrivi și-ți plac și poveștile țărănești sau basmele populare (sau ești curios să le descoperi), te aștept la un atelier de realizare animație.

Tehnica pe care o vom utiliza este cea de stop-motion, așa că înarmează-te cu muuultă răbdare înainte de toate, fiindcă va fi nevoie de mii de cadre pentru un minut de animație. Dar nu-ți face griji, vei lucra în echipă – chiar dacă la distanță – cu alți tineri talentați, ca în orice producție video. Vei învăța să creezi un story-board, să negociezi situații și să găsești soluții atunci când este nevoie.

Numărul maxim de participanți: 10 copii, cu vârsta peste 8 ani.

ATENȚIE: acest atelier se desfășoară în cadrul a două întâlniri (joi și vineri)

12.00-13.00 Povești cu urechi, atelierul lui Călin Torsan

(o întâlnire muzicală destinată copiilor cu vârste începând de la 10 ani)

Ne vom legăna împreună pe o creangă cântătoare, dându-ne în scrânciob la capete diferite de fluier. Eu, povestindu-vă despre ele și făcându-le să răsune. Voi, ascultând sunete și cuvinte. Adică povești…

Pentru cel mult 20 de persoane de la 10 la 18 ani.

 

 

2 aprilie, ora 19.00, Studioul Horia Bernea

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român și Fundația Alexandru Tzigara-Samurcaș vă invită sâmbătă, 2 aprilie, ora 19.00, la o seară de muzici tradiționale în memoria Speranței Rădulescu (1949-2022), distinsă personalitate a etnomuzicologiei contemporane, specialistă în muzicile de tradiție orală și de metisaj. Etnomuzicologia practicată de Speranța Rădulescu a devenit deja un reper care se desprinde de granițele temporale ale prezentului. Muzicile și muzicienii pe care aceasta i-a îndrăgit ne vor aminti de ființa care și-a transformat meseria în vocație, ideile în moștenire culturală și amintirea în inspirație. Programul artistic va fi susținut de Taraful Bucureștilor și de grupul Ardealul din Gherla, vechii săi colaboratori. Concertul va avea loc la Muzeul Național al Țăranului Român în sala Horia Bernea. Intrarea va fi liberă, în limita locurilor disonibile.

Speranța Rădulescu a absolvit Secția de Compoziție a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din București în 1973, apoi s-a consacrat cercetării muzicilor orale din România, în cadrul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice. Din 1990 s-a alăturat echipei condusă de Horia Bernea și a început activitatea de cercetător al Muzeul Țăranului Român, proaspăt reînființat. În 1992 a lansat colecția de muzici tradiționale „Ethnophonie”, o alternativă veritabilă în raport cu muzica folclorică oficială și cu cele globalizante ale prezentului (de fuziune, world music). Colecția însumează astăzi 23 de casete și 31 de CD-uri (primele zece discuri fiind distinse cu premiul „Coups de Coeur” din partea Academiei „Charles Cros” din Franța) și rămâne un demers important de documentare a unor muzici aflate la limita supraviețuirii.

În 2005 Speranța Rădulescu a început colaborarea cu Universitatea Națională de Muzică din București, ca profesor asociat, unde a coordonat teze de doctorat și a predat cursuri de muzici tradiționale, antropologie și etnomuzicologie.

A fost unul dintre cercetătorii apreciați ai comunității științifice internaționale, membră a Societății Franceze de Etnomuzicologie (SFE) și a Consiliului Internațional al Muzicii Traditionale (ICTM). Este autoarea sau co-autoarea a numeroase studii și cărți de referință în domeniu, publicate atât în România (Taraful și acompaniamentul armonic în muzica de joc, Editura Muzicală, 1984; Cântecul liric. Tipologie muzicală. Vol. I: Transilvania meridională, Editura muzicală, 1990; Peisaje muzicale în România secolului XX, Editura muzicală, 2002; Taifasuri despre muzica tigănească, Editura Paideia, 2004) cât și în străinătate (À tue-tête. Chant et violon au Pays de l’Oach, Roumanie (cu Jacques Bouët și Bernard Lortat-Jacob), Collection “Hommes et musiques”. Paris, Université Paris-Nanterre, 2002; Manele in Romania. Cultural Expression and Social Meaning in Balkan Popular Culture (cu Anca Giurchescu și Margaret Beissinger) New York-London, Rowman Littlefield, 2016; Regards sur la musique en Roumanie au XXe siecle. Paris, l’Harmattan, 2021).

 

 

 

 

 

15 – 27 martie 2022, Sala Tancred Bănățeanu

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri, 16 martie 2022, de la ora 16.00, la vernisajul expoziției Spațiul, a artistului plastic, Vladimir Păun-Vrapciu.

 

Viziunea expoziției Spațiul începe în a patruzeci și una zi de închidere totală în spațiul interior al locuinței mele din București, ca urmare a restricțiilor impuse de autorități din cauza pandemiei.

Acesta a fost momentul în care spiritul uman a început să dezvolte ideea de a găsi o soluție prin care ar putea proteja corpul uman de un pericol nevăzut. Un sentiment de panică, urmat de un sentiment de autoapărare și autoprotecție.

Formele create, prezentate în expoziția Spațiul, s-au născut în mintea mea ca o viziune a unei forme organice ce va putea asigura protecția sufletului uman, pentru ca acesta să poată circula liber, în vederea redescoperirii spațiilor pierdute din univers, ce au rămas încă de descoperit.

Dintotdeauna spiritul uman a avut o dorința nestăvilită de cucerire a spațiului, indiferent de forma lui terestră sau spațială.

Spațiul terestru a fost o provocare continuă încă din cele mai vechi timpuri, acesta fiind cucerit prin războaie conduse de conducători neînfricați precum Alexandru cel Mare, Attila conducător al hunilor sau Iulius Cezar în Imperiul Roman etc.

Nevoia de cunoaștere și descoperire a spațiului terestru a făcut ca spiritul uman să meargă mai departe și să traverseze oceanele, așa cum a făcut Cristofor Columb descoperind un spațiu terestru extrem de important pentru omenire cum este continentul american.

Spiritul și corpul uman au atins o distanță inimaginabilă în cucerirea spațiului prin cosmonauți precum Iuri Gagarin din URSS (primul om în spațiu) și Neil Armstrong din USA (primul om care ajunge pe lună). (Vladimir Păun-Vrapciu)

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănățeanu, până pe 27 martie 2022, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea este închis.

 

Prețul biletului de intrare: adulți – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 2 lei.

 

 

15 martie – 3 aprilie 2022, Sala Media

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Asociația Culturală Minerva, în parteneriat cu Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București și Muzeul Național al Țăranului Român, vă așteaptă marți, 15 martie 2022, de la ora 17.00, la Sala media, la vernisajul expoziției Noi am văzut. Arhiva fotografică Minerva, infrastructură și atelier (2014-2021).

 

Colecția de fotografii de presă Minerva conține clișee realizate de reporterii ziarelor Igazság și Făclia între 1965 și 1993. Arhiva constituită din peste 30 000 de negative 6X6 a fost salvată imediat după cotitura din 1989 de către unul dintre foștii redactori. Aceasta înregistrează diversele moșteniri ale fostului regim, materiale utilizate în cadrul presei locale – documente care, conștient sau inconștient, au fost sortite uitării, fiind adesea identificate cu propaganda. Moșteniri similare fie s-au pierdut, fie se află în latență. Colecția a fost păstrată în centrul de cercetare media al Asociației Culturale Minerva și a fost în mare parte invizibilă, în cele două cotidiene menționate apărând doar puține dintre aceste imagini.

Începând cu 2014, în atelierul ce a funcționat în cadrul proiectului conset de la Casa Tranzit din Cluj, scanarea negativelor și traducerea lor în pozitive a făcut vizibil acest conglomerat de imagini. Prin atelierul nostru, în care ne-am reunit în diverse situații de producție și expunere am dorit să facem vizibil un câmp de interese instituționale, personale și profesionale provenite din direcții diferite, în vederea creării unei potențiale infrastructuri de cercetare. Distanța de timp față de această colecție ne-a ajutat să depășim iconoclasmul și practicile postcomuniste. Materialul de studiat e dat, prin această acumulare de piese aparținând comunicării de masă și a genului de fotografie de presă. Am dorit să transmitem imaginile printr-o intervenție lentă, uneori individuală, alteori colectivă. Să le supunem unei analize sau doar să le așezăm lângă diverse interese specifice pentru dezvoltarea unor instrumente de arhivare, ca de pildă în istoria industriei, alteori lângă forța contra-arhivistică ale istoriilor orale. Colecția de față, în care elementele individuale de informație erau menite să servească doar cadrul comunicațional de moment, pune în prim-plan, ca valoare autonomă, subordonarea lor secundară la o arhivă. În construirea arhivei digitale am păstrat integritatea calupurilor de documente din colecția originală. Abia așa a devenit efectiv reală posibilitatea unei recontextualizări permanente a diverselor părți.

 

Noi am văzut poate fi înțeles și ca o trimitere la neajutorarea spațiului public nereflectat, la imaginea unui spațiu public din care societatea s-a retras; ceea ce trasează, prin chiar această corelație, și o paralelă cu responsabilitățile sociale vehiculate în domeniul artei sau cu condiționările istorice ale acestora.

 

Lista artiștilor:

Bolcsó Bálint

Claudiu Cobilanschi

Cornel Rus

Kedves Csanád

Miklósi Dénes

Fischer István

Iulia Toma

Răzvan Anton

Miklós Szilárd

 

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Media, până pe 3 aprilie 2022, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea este închis. Intrarea este liberă.

 

 


Eugen Raportoru: Gelem, Gelem Samudaripen

11 iulie 2022 |
13 iulie – 7 august 2022, Sala Tancred Bănățeanu Muzeul Național al Țăranului Român     Vernisaj: miercuri, 13 iulie 2022, ora 18:00 Concert comemorativ: marți, 2 august 2022, ora 17:30   Centrul Național de Cultură a...

Artiști și artizani la MNȚR

24 iunie 2022 |
24 – 26 iunie 2022, între orele 10.00 și 18.00   Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă la a doua ediție a târgului ARTIȘTI și ARTIZANI la MNȚR, organizat de vineri, 24 până duminică, 26 iunie 2022, între orele 10 dimineața și 6...

Conferințele de la șosea ,,Cos pentru o cauză"

20 iunie 2022 |
24 iunie 2022, ora 18.00, Sala Media Muzeul Național al Țăranului Român   Muzeul Național al Țăranului Român și Asociația Semne Cusute vă invită vineri, 24 iunie 2022, de la ora 18:00, în sala Media, la conferința Cos pentru o cauză, susținută de...

Vopsiri din drag

17 iunie 2022 |
Ateliere și demonstrații de vopsire a firelor cu ajutorul plantelor 24 iunie 2022, pe terasa atelierului de țesut Muzeul Național al Țăranului Român       Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă vineri, 24 iunie 2022, la...

Mir și borangic

9 iunie 2022 |
16 iunie – 3 iulie 2022, Sala Noua Galerie Muzeul Național al Țăranului Român   Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă aşteaptă joi, 16 iunie 2022, ora 18.00, la Sala Noua Galerie, la vernisajul expoziţiei de pictură Mir și borangic, a artistei...

Colecția din Apșa

8 iunie 2022 |
O donație de piese tradiționale din Maramureșul istoric a intrat în patrimoniul Muzeul Național al Țăranului Român   Muzeul Național al Țăranului Român anunță cu bucurie primirea donației colecției din Apșa. Colecția de piese tradiționale...

Cartografiind Arhipelagul Gustian

23 mai 2022 |
Număr special „Transilvania” dedicat lui Henri H. Stahl și „Sociologia Postumă” a lui Anton Golopenția 26 mai 2022, la ora 18.00, Sala Media Muzeul Național al Țăranului Român     Cooperativa Gusti și Muzeul Național al...

Serafim

11 mai 2022 |
Expoziție de pictură de Andreea Măiastra Aron 12 - 22 mai 2022, Sala Acvariu Muzeul Național al Țăranului Român   Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 12 mai, ora 18.30, la Sala Acvariu, la vernisajul expoziției de pictură,...

Tradiție circulară

9 mai 2022 |
Expoziție de artă contemporană la Muzeul Țăranului   Între 12 mai și 3 iulie, la Muzeul Național al Țăranului Român, are loc Tradiție circulară (Conectat la natură) – o expoziție de artă contemporană colaborativă între meșteri tradiționali,...

Târg de florii

14 aprilie 2022 |
15, 16 şi 17 aprilie 2022, între orele 10.00 şi 18.00 Muzeul Naţional al Ţăranului Român   Duminica cea de pe urmă din Păresimi sau din Postul Mare este cunoscută sub numele de Florii, Duminica Floriilor sau Duminica Vlăstarelor. De peste 20 de ani,...

Chipuri și cămeși

8 aprilie 2022 |
Expoziţie de cămeşi din patrimoniul Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș şi fotografii realizate de Gabriel Motica 30 martie – 30 aprilie 2022, Sala Tancred Bănăţeanu Muzeul Național al Țăranului Român   Muzeul...

Gata, trecem la lucruri serioase: hai la joacă!

4 aprilie 2022 |
Din aprilie până-n iunie, la Muzeul Național al Țăranului Român, la Atelierul de Creativitate Aprilie – iunie 2022   Ana noastră n-are mere, dar are o grămadă de idei trăsnite: cum că ar fi cazul să inventăm o trusă de reparat cerul, ba și o...

Concert în memoriam Speranța Rădulescu

28 martie 2022 |
2 aprilie, ora 19.00, Studioul Horia Bernea Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român și Fundația Alexandru Tzigara-Samurcaș vă invită sâmbătă, 2 aprilie, ora 19.00, la o seară de muzici tradiționale în memoria...

Spațiul

14 martie 2022 |
15 – 27 martie 2022, Sala Tancred Bănățeanu Muzeul Național al Țăranului Român   Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri, 16 martie 2022, de la ora 16.00, la vernisajul expoziției Spațiul, a artistului plastic, Vladimir...