De către

Muzeul Naţional al Ţăranului Român

Proiect educativ realizat împreună cu elevii de la Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” și Colegiul Tehnic de Arhitectură „I.N. Socolescu”

25 ianuarie – 6 februarie 2022, Sala Irina Nicolau

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” și Colegiul Tehnic de Arhitectură „I.N. Socolescu”, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă așteaptă marți, 25 ianuarie 2022, de la ora 18.00, la Sala Irina Nicolau, la vernisajul expoziției Realitățile neferite din interpretarea artistică a basmului românesc.

Organizarea unei expoziții de artă contemporană pe simezele Muzeului Țăranului are darul de a evidenția filonul rural care se transmite în ADN-ul cultural al artiștilor plastici români. Simboluri arhaice, tonalități, personaje de basm și nuanțe naive specifice spațiului rural românesc se vor regăsi în lucrările celor șapte exponenți propuși în acest proiect. De ce șapte? În mitologia românească și nu numai, cifra șapte are multiple semnificații, mai ales religioase.

Tematica unitară a acestui proiect artistic este interpretarea basmului românesc. Plin de simboluri, basmul definește cultura populară, iar poveștile românești se transmit din generație în generație, încă din primii ani ai vieții. Confruntarea dintre bine și rău, realul și fabulosul, imaginarul și fantasticul din narativul popular se regăsesc cel mai fidel în creația plastică a artiștilor, fără să fie neapărat o chestiune conștientă, ci mai degrabă moștenită de secole. Timpul mitic din basm, nemurirea, căutarea desăvârșirii, împlinirea, toți acești piloni ai basmului se regăsesc în lucrările artiștilor plastici. Personajele basmului se vor regăsi reinterpretate în lucrările expuse pe simezele Muzeului Național al Țăranului Român.

Deoarece la începutul perioadei medievale, meseriile se transmiteau de la o generație la alta, prin breslele meșteșugărești, cei șapte artiști, pe toată perioada desfășurării proiectului, vor deveni maeștri pentru șapte elevi de la liceele bucureștene de profil. Astfel, se va crea legătura maestru/ucenic, întocmai ca în perioada breslelor, iar filonul românesc din artele plastice va fi transmis mai departe de la o generație către următoarea generație.

Colaborarea dintre artiști și ucenicii-elevi este echivalentă cu drumul eroului pozitiv din basm. Simbolistic, se referă la căutarea veleităților artistice ale elevilor și perfecționarea lor. Călătoria în basm presupune maturizarea eroului care-și încheie provocările și sarcinile cu succes. Cele câteva luni în care elevii vor lucra alături de artiști, la atelierile de creație ale acestora reprezintă, în fapt, călătoria din basm. Succesul final este reprezentat de expoziția de la Muzeul Țăranului. Fiecare dintre artiști și elevi are libertatea de a-și exprima în lucrări propiile viziuni asupra eroilor din basme, pot reinterpreta simboluri, scene sau dialoguri.

Proiectul se întinde pe durata a a trei luni, începând cu 19 octombrie 2021, zi în care a avut loc prima întâlnire între artiști și elevi, iar aceștia din urmă și-au ales maeștrii. Până la sfârșitul lunii ianuarie 2022, vor lucra împreună cu artiștii în ateliere, iar expoziția va avea loc în perioada 25 ianuarie-6 februarie 2022.

Artiști: Bogdan Andronic (Andronicus), Dragoș Bojin, Anca Ciofirla, Cezar Cristea (1Qsapro), Radu Panait, Mihai Glodeanu,, Sofia Ovejanu.

Elevi: Ana Hetel, Vanessa Matei, Matei Simoc, Maria Nițulescu, Andrada Matei, Elena Popa, Alexandra Cristoltan.

Coordonator proiect: Sofia Ovejan și Ionuț Avram

Curator: Suzana Dan

 

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până pe 6 februarie 2022, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea este închis.

 

Prețul biletului de intrare: adulți – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 2 lei.

 

 

Bucătărie și fascinația formei

16 decembrie 2021 – 16 ianuarie 2022, Sala Irina Nicolau

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 16 decembrie 2021, de la ora 17.00, la Sala Irina Nicolau, la vernisajul expoziției GUSTURI ÎN CUPRU. Bucătărie și fascinația formei. Expoziția aduce în fața publicului o colecție valoroasă de forme pentru copturi, jeleuri și aspicuri aparținând familiei Magda și Vlad Manoliu.

 

„În secolul al XVIII-lea încep să se folosească masiv la curțile imperiale și regale prăjituri făcute în forme de astea stranii, ciudate. Nu-s deloc simple, unele au o formă arhitecturală extraordinară. Eu, când am început să adun formele, am și zis, o parte din astea pentru copturi le voi băga într-o categorie care se va chema forme arhitecturale de copt. Exact așa arată.”

(Vlad Manoliu)

 

Formele de acest tip s-au răspândit în Europa apuseană începând cu secolul al XVIII-lea, perioada lor de maximă înflorire fiind însă secolul al XIX-lea. Piesele sunt caracteristice pentru inventarul bucătăriilor nobiliare occidentale, fiind utilizate și în Transilvania, cu precădere de către sași, dar și de landleri sau maghiari. Mesele de banchet tipice acestei perioade permiteau, prin forma și dimensiunea lor, punerea în valoare a bogăției și diversității de forme, culori și texturi ale produselor culinare preparate, decorativ modelate și asamblate în forme arhitecturale complicate. Toate aceste elemente contribuiau la crearea acelei atmosfere somptuoase și rafinate proprii curților regale și nobilimii din epocă, dar și burgheziei de mai târziu.

Adunată cu efort în ani de zile, bine conservată și documentată, colecția Magda și Vlad Manoliu include 125 de forme de cupru de diferite dimensiuni și modele, datând din secolele XIX – XX. Fiecare piesă este unicat, iar printre acestea se află și un vas de gătit cu monograma Regelui Carol I. Raportul dintre dimensiunea estetică a materialului (cuprul/arama) şi ansamblul formelor precum și frumusețea surprinzătoare a detaliilor (marca poansonată, decorurile cizelate, ștanțate, detaliile constructive) fascinează. Traseul alcătuirii acestei colecții, de la primul obiect achiziționat până la ansamblul expus astăzi, sugerează o construcție care a stat permanent sub semnul călătoriei; așa o descrie și colecționarul însuși.

Colecțiile de forme de cupru de o asemenea amploare sunt relativ rare pe teritoriul românesc. Astfel de obiecte se mai află în colecțiile unor muzee, mai ales din Transilvania, dar nu avem informații până în prezent care să certifice existența unei alte colecții la fel de bogate prin număr și diversitate. De aceea colecția este contextualizată și ca aport la ansamblul patrimoniului românesc, prin referințe ilustrate la modul de constituire a unor colecții similare în instituții publice, cu sprijinul partenerilor în proiect.

Cândva, această colecție își va găsi un loc binemeritat în patrimoniul Muzeului Național al Țăranului Român, prin bunăvoința creatorului ei. Deocamdată îi suntem oaspeți și admiratori, împreună cu publicul nostru.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până pe 16 ianuarie 2022, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea este închis.

 

Prețul biletului de intrare: adulți – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 2 lei.

 

 

3 – 5 decembrie 2021, între orele 10.00 și 18.00

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Sfântul Nicolae face parte dintre sfinții cu mare ținere. Iarna începe, după unii, în această zi. Când își scutură barba sfântul, începe să ningă.

Mai important decât toate este faptul că Sfântul Nicolae reprezintă o geană de nădejde. Poate că nu se sfârșește lumea, poate că vine primăvara iar…

Sfântul Nicolae ajută fetele sărace. Obiceiul de a dărui copiilor dulciuri și o nuielușă este o inovație a orașului, o prefigurare a lui Moș Crăciun cel a tot dăruitor.

Ghidul sărbătorilor românești, de Irina Nicolau

Peste 60 de meșteri mari, cei mai pricepuți olari, lingurari, cojocari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, iconari, cioplitori… vin din toate zonele țării la Muzeul Național al Țăranului Român, cu lucruri frumoase, numai bune de admirat și tocmit. Sunteți așteptați de vineri, 3, până duminică, 5 ale lunii lui Undrea, de la orele 10 de dimineață, până la 6 seara, la Târgul de Sfântul Nicolae.

Puteți admira și cumpăra: jucării, nuielușe, măști, ii, podoabe, scoarțe, străchini, icoane, pristolnice, blide, marame, chimire, curele, genți, blidare, copăițe, sărărițe, pipernițe, găvane, lingurare, linguri, împletituri din pănuși, oale, scăunașe, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, clopoței, zurgălăi.

Sâmbătă, 4 decembrie, între orele 11.00-17.00, vizitatorii târgului vor putea asista la o animație muzicală cu Fanfara Șarambel din Valea Mare. Satul Valea Mare din județul Vaslui este recunoscut în regiune datorită fanfarelor care asigură muzica pentru petrecerile de nuntă și alte sărbători rurale. Dacă în vremurile bune existau 10-12 fanfare, au rămas acum doar vreo trei, dintre care Fanfara Șarambel este recunoscută ca fiind cea mai apreciată. Aceasta va poposi în curtea Muzeului Țăranului și îi va bucura pe toți cei prezenți la târg cu hore, sârbe și bătute moldovenești.

Nu vor lipsi nici bunătățile precum prăjiturile de casă, cozonacii, mierea de albine ori ierburile de leac, și nici tradiționala țuică.

Vizitatorii sunt invitați, de asemenea, să răsfoiască, să citească și să-și îmbogățească rafturile bibliotecii cu publicațiile Muzeului: cărți cu teme etnologice, cărți-obiect, albume, calendarul 2022 ori revista Martor.

 

Prețul biletului de intrare la târg: adulți – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 2 lei

 

Organizatorul evenimentului: Muzeul Național al Țăranului Român / coordonatori: Oana Constantin și Simona Hobincu (Secția Educație muzeală)

Sfântul Ierarh Nicolae, Sân Nicoară și Moș Nicolae… Mă mir din nou. Ce au în comun sfântul numit în cărți „lăcaș curat al faptelor bune“ cu paznicul graniței apusene de pe cer și moșul care pune în ghetele copiilor o nuia și dulciuri? Ultimii doi sunt variante populare ale sfântului recunoscut de toți creștinii. Sân Nicoară este o creație a satului, și Moș Nicolae una a mediului urban. Diferențele dintre cele două variante sunt enorme. Sân Nicoară este patronul soldaților, al marinarilor, al fetelor sărace, despre el există legende, oamenii îi adresează rugăciuni. Moș Nicolae doriforul anticipează cadourile care urmează să vină de Crăciun. Imageria lui este săracă și neoriginală. Se știe puțin despre el. A apărut atunci când orașul a schimbat statutul copilului, transformându-l în personaj privilegiat. Moș Nicolae există dacă vine și, dacă vine, trebuie să aducă neapărat cadouri. Așa ceva nu poate fi imaginat în sat. Acolo nu se fac cadouri, se dau daruri. Iar darul se întoarce, reciprocitatea este obligatorie. O formulă de primire a darului din Bihor spune explicit: „Mulțumesc până oi întoarce“. În sat, nici Moș Ajun, nici Moș Crăciun nu fac daruri. Copiii sunt răsplătiți, deci plătiți, pentru serviciul ritual pe care îl fac gospodarilor colindându-i. Răsplata se face în mâncare: mere, nuci, alune, colaci. Banii au intrat târziu.

 

Bătrânii de iarnă, de Irina Nicolau

 

 

23 noiembrie – 1 decembrie 2021, Sala Acvariu

Muzeul Naţional al Ţăranului Român

 

În perioada 23 noiembrie – 1 decembrie 2021, are loc expoziția trilingvă, foto-documentară Brukenthal – un european timpuriu, la Muzeul Național al Țăranului Român, Sala Acvariu, cu ocazia celebrării celor 300 de ani de la nașterea baronului Samuel von Brukenthal (1721 – 1803). Tânărul sas, din micuțul târg Nochrich, devine guvernator al Transilvaniei, contribuie în mod hotărâtor la europenizarea regiunii și fondează primul muzeu public din Sud – Estul Europei. Prin cariera sa, lasă în urmă o moștenire culturală de o asemenea valoare, încât, trecând și prin perioada comunistă, aceasta reușește să îi păstreze numele și perspectiva europeană, până astăzi.

Expoziția își propune o prezentare vie a operei și activității lui Samuel von Brukenthal, pe zece panouri. Broșura trilingvă, care însoțește expoziția, reproduce conținutul panourilor fără modificări și urmărește, astfel, să trezească interesul publicului larg față de o cunoaștere temeinică a acestei ilustre personalități, care ne inspiră și astăzi, prin exemplul său.

Vernisajul, în cadrul căruia vom asculta discursurile invitațiilor de onoare, printre care: dr. Virgil Nițulescu – Manager MNȚR, dr. Peer Gebauer – Ambasadorul Germaniei la București, dr. Theodor Paleologu – Președinte Fundația Paleologu, Sabin Luca – Manager MN Brukenthal, Laczikó Enikő – secretar de stat DRI și dr. Klaus Fabritius – Președinte al FDGR-Regiunea Extracarpatică, și în cadrul căruia ne vom bucura de o prezentare istorico-muzicală a biografiei baronului, susținută de istoricul Thomas Șindilariu, acompaniată de muzica preferată a lui Samuel von Brukenthal, are loc în ziua de 23 noiembrie 2021, ora 17.00, la sala Acvariu.

 

Evenimentul va fi transmis live pe pagina de Facebook a Muzeului.

Având în vedere restricțiile actuale, accesul la vernisaj se va face doar pe bază de invitație sau rezervare în prealabil la petra@cutimp.ro, în limita locurilor disponibile (30% din capacitatea sălii).

 

Expoziția:

Texte: Harald Roth și Thomas Şindilariu
Traduceri: Petra A. Binder, Thomas Şindilariu (română), Harald Roth (engleză)
Grafică: Anna Dejewska
Contribuții documentare: dr. Alexandru Sonoc (MNBrukenthal)
Contribuții comunicare și coordonare: dr. Dana Hrib. dr. Alexandru Chituță (MNBrukenthal)

 

Organizatorii și partenerii evenimentului la București: Forumul Democrat al Germanilor din România – Regiunea Extracarpatică, Departamentul pentru Relații Interetnice, Asociația Cu timp pentru cultură, Muzeul Național al Țăranului Român, Forumul Democrat al Germanilor din Cluj – Napoca, Muzeul Național Brukenthal.

 

Inițiatorii expoziției itinerante:

Forumul Cultural German pentru Europa de Est (Potsdam, Germania) în parteneriat cu Departamentul pentru Relații Interetnice, Muzeul Național Brukenthal, Forumul Democrat al Germanilor din Transilvania și Fundația Samuel von Brukenthal, și cu sprijinul Muzeului Național de Istorie a României, Arhivelor Naționale Sibiu, Institutului Transilvănean afiliat Universității Heidelberg, Arhivei Bisericii Negre, Verband der Siebenbürger Sachsen in Deutschland.

 

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Acvariu, până pe 1 decembrie 2021, de marți până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Intrarea este liberă.

 

 

4 – 28 noiembrie 2021, MNȚRplusC

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Joi, 4 noiembrie 2021 are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român, Str. Monetăriei nr. 3, deschiderea expoziției Nu vorbim despre sclavie modernă, cea de a doua din seria Politici ale non-acțiunii a artistei Nona Șerbănescu, în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

 

Expoziția prezintă o serie de lucrări de instalație și o instalație performativă pentru care și-au dat concursul performerele și performerii: Mădălina Brândușe, Alex Fifea, Ruxandra Maniu, Vera Linguraru, Andrei Șerban; costume: Lumi Mihai; editing și sunet: Paul Sima; director imagine: Pătru Păunescu; operator și fotografie vizual: Gabriel Colța, producător: Dan Radu Mihai, producție video Dash Film. Proiectul se bazează pe o documentare realizată de Valer Simion Cosma, Marina Patricia Toma, Alex Fifea, Mădălina Brândușe și Alex Fifea; coordonatoare MNȚRplusC: Ilina Schileru.

 

Din cauza situației sanitare, accesul în galerie se va face cu limitarea a maximum 10 persoane simultan, cu intrare din 45 în 45 de minute și programare prealabilă la marina.ilie.arthub@gmail.com . Deschiderea este programată pentru primele 4 zile ale expoziției după cum urmează:

 

Joi, 4 noiembrie: 17:00 – 20:00 (4 serii)

Vineri, 5 noiembrie: 17:00 – 20:00 (4 serii)

Sâmbătă, 6 noiembrie: 12:00 – 18:00 (8 serii)

Duminică, 7 noiembrie: 12:00 – 18:00 (8 serii)

 

Faptul divers paradoxal: anul acesta, în plină perioadă de izolare, când cetățenele și cetățenii României primeau cele mai mari amenzi din Uniunea Europeană pentru încălcarea regulilor impuse de starea de urgență, autoritățile au permis plecarea a mii de muncitoare și muncitori cu destinația Germania. Comasați în avioane, au plecat să își riște viața pentru a strânge recolta de sparanghel, o muncă pe care niciun european vestic cumsecade nu o accepta, nici în lipsa pandemiei, date fiind condițiile inumane de muncă. Acesta a fost punctul de declanșare al proiectului Politici ale non-acțiunii cu cele două componente ale sale Depozitul 12 (care a avut loc în mai 2021 la Galeria Senat) și Nu vorbim despre sclavie modernă ce tratează situații legate de muncă și abuzuri la adresa cetățenilor români, așa cum reies din interviurile realizate, în acest an, de echipa de documentare formată din Valer Simion Cosma, Alex Fifea, Marina Popa, Mădălina Brândușe și Nona Șerbănescu. Interviurile și materialele colectate pe perioada documentării vor face obiectul unei publicații și vor sta la baza unui nou spectacol, care va fi produs în 2022.

Interesul practicii artistice a Nonei Șerbănescu în zona social-politică și de interogare a argumentelor echilibrului care chestionează modalitățile în care sistemul capitalist devine injust și inuman, este binecunoscut. Cercetările artistei din ultimii ani se axează pe structura social-economică a celor care au cel mai mult de suferit din cauza injustițiilor sociale și economice, venite direct din mediul statal, neperformant, care nu ajută, precum și din mediul neoliberal-capitalist, acolo unde pare că cei mai mulți dintre noi primim doar „firimiturile“ sistemului.”, spune Eugen Rădescu, curator.

Restricțiile impuse și măsurile luate pentru protejarea populației au transformat profund viețile cetățenilor prin prisma muncii, dar în direcții foarte diferite, care reflectă, într-o mare măsură, inegalitățile economice, diverse tipuri de privilegii și predominanța unui model cultural care depreciază profund anumite munci și pe cei care le prestează, integrându-i într-o categorie a perdanților. Lucrători în comerț, de la retail, până la buticurile de cartier/uliță, șoferi care transportau mărfuri sau persoane, lucrători la salubritate, lucrătorii din depozite și din sectorul de procesare a alimentelor, poștași, curieri și livratori sunt doar câteva dintre categoriile profesionale a căror maximă utilitate socială a fost demonstrată într-un context atât de grav. Spre deosebire de personalul medical și militar (instituțiile de forță) angrenat direct în gestionarea crizei, dar beneficiind de sporuri suplimentare generate de contextul epidemic, munca celor din categoriile profesionale menționate a continuat să fie mult mai prost plătită, iar statutul lor social este semnificativ inferior.”, afirmă Valer Simion Cosma, istoric, antropolog, publicist și manager cultural.

 

Organizatori: Asociația pentru Promovarea Artelor Contemporane, în parteneriat cu MNȚRplusC, Muzeul Național al Țăranului Român, ARTHUB Bucharest și Dash Film.

 

Despre

Nona Șerbănescu (n. 1982) a absolvit pictura la București, în 2004. O preocupă subiectele sociale și politice precum sărăcia, războiul, abuzul sistemic, inechitatea socială, condiția artistului/artistei în societatea capitalistă și patriarhală, subiecte și teme pe care le abordează dintr-o perspectivă empatică, intersecțională. Utilizează diferite medii și tehnici subordonate mesajului conceptual/politic. Este inițiatoarea și coordonatoarea ARTHUB Bucharest, președinta Asociației pentru Promovarea Artelor Contemporane. Este mama a doi copii. Trăiește și lucrează în București.

 

Eugen Rădescu este manager cultural și curator, specializat în relativism moral. A scris pentru diferite reviste și publicații naționale și internaționale. A fost, printre altele, curatorul Bucharest Biennale 1 (2005), al expozițiilor “How Innocent Is That?”, „Common Nostalgia” la Pavilion, “Hidden Shadows/Roma stories” Mobius Gallery, București. Este co-editorul PAVILION – journal for politics and culture, co-directorul Bucharest Biennale și președinte al board-ului organizațional BUCHAREST BIENNALE. Este membru al board-ului de selecție apexart New York (SUA). A ținut numeroase conferințe la diverse instituții, printre care apex, New York; Badisher Kunstverein, Karlshrue; Casa Encedida, Madrid; Paris Photo, Paris,  Gulbenkian Centre, Lisabona, Kunsthalle, Viena. A publicat cartea “How innocent is that?” la Revolver Book, Berlin și “QUEER. Istorii ilustrate” la Black Button Books, București. Este lector la Universitatea București și profesor asociat Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Locuiește și lucrează în București.

 

Pe Facebook

https://www.facebook.com/ArtHubBucharest

https://www.facebook.com/AsociatiaPentruPromovareaArtelorContemporane

 

 

Târg cu meșteri și anticari

5 – 7 noiembrie 2021, între orele 10.00 – 18.00

Muzeul Național al Țăranului Român

 

Sâmbătă, înainte de Hranghel, se fac moși. De Hranghel fiecare om trebuie să aprindă o lumânare care îi va fi „lumina de veci“ în lumea de dincolo. Finii merg cu colăcei la nași. Se amestecă berbecii cu oile. În acest scop se face turta araților (berbecilor) care se aruncă între oi. Dacă ea cade cu fața în sus, oilor le va merge bine. Se serbează „cu desăvârșit nelucru“. Irina Nicolau

 

Muzeul Național al Țăranului Român marchează sfârșitul toamnei și ultimele zile de dulce înainte de intrarea în Postul Crăciunului invitându-și publicul la Târgul cu meșteri și anticari, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, unde, timp de trei zile, de vineri, 5 până duminică, 7 noiembrie 2021, de la orele 10 de dimineață până la 6 seara, 50 de meșteri, anticari și artiști vin din toată țara cu tot ce au realizat ei mai minunat peste an. Vor fi de târguit: obiecte din ceramică, țesături, icoane, podoabe, obiecte din lemn.

 

De-ale gurii puteți găsi: miere, prăjituri, turtă dulce, plante de leac, țuică, sucuri naturale, fructe și legume.

Vizitatorii sunt invitați, de asemenea, să răsfoiască, să citească și să-și îmbogățească biblioteca cu publicațiile Muzeului: cărți cu teme etnologice, cărți-obiect, albume ori revista Martor.

Vă așteptăm să redescoperiți frumusețea gesturilor ce stau mărturie în lucrurile meșteșugite deopotrivă de țărani, artizani și artiști.

 

Prețul biletului de intrare la târg: adulți – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi și studenți – 2 lei. Biletele pot fi achiziționate și online de pe www.booktes.com

 

Organizatorul târgului: Muzeul Național al Țăranului Român / coordonatori: Oana Constantin și Simona Hobincu (Secția Educație muzeală)

 

*****

Luna noiembrie, din punct de vedere religios, are în centru, sărbătoarea Sfinților arhangheli Mihail și Gavriil. Prima săptămână din lună este numită în popor Săptămâna Miriștei, deoarece este săptămâna în care se termină însămânțările de toamnă și începe aratul miriștilor pentru însămânțările de primăvară. Cea de- a doua săptămână are în centru sărbătoarea Sfințiilor Arhangheli Mihail și Gavriil, cei cu săbii și puteri ocrotitoare asupra oamenilor și a turmelor de oi.

În folclorul religios românesc, dintre cei doi arhangheli, mai venerat este Mihail. Se spune că el poartă cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului și veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este hărăzit să mai trăiască, fiind și un stăpânitor al văzduhului, alături de prorocul Ilie.

În sâmbăta dinaintea zilei Sfinților Mihail și Gavriil se fac praznice pentru pomenirea morților, iar finii merg la nași cu colaci.

 

Accesul la eveniment se face pe baza „certificatului verde”. Vă rugăm să respectați normele de distanțare și să manifestați responsabilitate față de sănătatea dumneavoastră și a celorlalți.

 

 


Gusturi în cupru

10 decembrie 2021 |
Bucătărie și fascinația formei 16 decembrie 2021 – 16 ianuarie 2022, Sala Irina Nicolau Muzeul Național al Țăranului Român   Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 16 decembrie 2021, de la ora 17.00, la Sala Irina Nicolau, la...

Târg de Sfântul Nicolae

26 noiembrie 2021 |
3 – 5 decembrie 2021, între orele 10.00 și 18.00 Muzeul Național al Țăranului Român   Sfântul Nicolae face parte dintre sfinții cu mare ținere. Iarna începe, după unii, în această zi. Când își scutură barba sfântul, începe să ningă. Mai...

BRUKENTHAL – UN EUROPEAN TIMPURIU

19 noiembrie 2021 |
23 noiembrie – 1 decembrie 2021, Sala Acvariu Muzeul Naţional al Ţăranului Român   În perioada 23 noiembrie – 1 decembrie 2021, are loc expoziția trilingvă, foto-documentară Brukenthal – un european timpuriu, la Muzeul Național al Țăranului...


Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil

1 noiembrie 2021 |
Târg cu meșteri și anticari 5 – 7 noiembrie 2021, între orele 10.00 – 18.00 Muzeul Național al Țăranului Român   Sâmbătă, înainte de Hranghel, se fac moși. De Hranghel fiecare om trebuie să aprindă o lumânare care îi va fi „lumina de...