Un grup de 16 meșteri și artiști populari au primit, în noiembrie 2024, titlul onorific de “Tezaur uman viu”, acordat de către Ministerul Culturii în semn de recunoaștere pentru contribuția lor esențială la păstrarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial al României. Aceștia sunt:
Amorțitu Elena, din Botoșani
Domeniu: prelucrarea fibrelor și firelor textile – in, cânepă, bumbac, lână, păr
Corlățean Jucan Elena, din Suceava
Domeniu: port – realizare piese (confecționat, cusut mașini tradiționale)
Cosmi Floarea, din Bistrița Năsăud
Domeniu: prelucrarea pielor și blănurilor – opincărit
Erhan Aristotel, din Suceava
Domeniu: prelucrare lemn – construcții buciume de lemn
Pop Mihail, din Cluj
Domeniu: spiritualitate – dansator
Tantan Mărioara, din Gorj
Domeniu: țesere covoare oltenești
Țaran Liviu Răduțu, din Suceava
Domeniu: spiritualitate – interpret de muzică instrumentală
Lepădatu Iordan, din Vâlcea
Domeniu: prelucrare lemn – rudărit
Negură Margareta, din Suceava
Domeniu: cojocărit
Căldărar Traian, din Sibiu
Domeniu: prelucrarea metalelor
Manoli Constantin, din Vâlcea
Domeniu: prelucrarea lemnului – realizarea mobilierului gospodăresc
Filep Elisabeta, din Cluj
Domeniu: portul tradițional din Sic (Câmpia Transilvaniei)
Lițu Florin, din Suceava
Domeniu: spritualitate – semnale și cântat ritual din bucium
Marin Vasile, din jud. Argeș
Domeniu: prelucrarea materialelor – fierărit
Sava Nicolae, din Bistrița Năsăud
Domeniu: prelucrarea lemnului – confecționarea instrumentelor muzicale din lemn
Ilinca Alexandru, din Vâlcea
Domeniu: prelucrare piei și blănuri – opincărit
Titlul onorific “Tezaur Uman Viu” este o recunoaștere oferită de Ministerul Culturii din România persoanelor care excelează în păstrarea, transmiterea și promovarea patrimoniului cultural imaterial al țării. Acest program face parte dintr-o inițiativă globală a UNESCO care urmărește să conserve patrimoniul viu al umanității, punând în valoare oameni ce dețin cunoștințe, tehnici și practici unice.
Obiectivele districției “Tezaur Uman Viu” sunt:
- Păstrarea patrimoniului cultural, prin promovarea tradițiilor și meșteșugurilor vechi care riscă să fie uitate.
- Transmiterea cunoștințelor, prin sprijinirea artiștilor și meșteșugarilor care instruiesc noi generații, asigurând continuitatea tradițiilor.
- Recunoașterea publică, prin aprecierea contribuției la identiatea culturală a comunităților și a României.
Pentru a primi distrincția de “Tezaur Uman Viu”, persoanele trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
- Să cunoască în detaliu un meșteșug, un obicei sau o formă de expresie culturală specifică.
- Să exceleze în păstrarea autenticității tradiției.
- Să contribuie la transmiterea cunoștințelor către generațiile următoare.
Prin acordarea acestui titlu, România, prin Ministerul Culturii, contribuie la conservarea diversității culturale. Laureații devin ambsadori ai patrimoniului cultural românesc, participând la expoziții, târguri și evenimente internaționale. Pe lângă recunoașterea publică, deținătorii titlului primesc sprijin pentru promovarea activității lor, facilități pentru organizarea de ateliere și ocazia de a participa la evenimente culturale de anvergură.
Inițiativa a fost lansată în 2010, perioadă în care a avut impact semnificativ asupra păstrării tradițiilor românești. Anual, noi persoane primesc această distracție, consolidând identitatea culturală a României.
Sursă foto: cultura.ro, svnews.ro, basilica.ro
- Istoria monedelor românești - 21-01-2025
- Catedrala Mântuirii Neamului va fi sfințită în octombrie - 15-01-2025
- 15 ianuarie – Ziua Culturii Naționale - 10-01-2025