Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit

Emanoil Bucuța: Memoria vie a culturii, reîntoarsă acasă

Pe 19 iulie, în satul transilvănean Dăișoara, va avea loc un eveniment de o simbolistică rar întâlnită: lansarea volumului „Emanoil Bucuța în memorii” de Lucia Borș-Bucuța, chiar în localitatea natală a mamei scriitorului și în biblioteca ce-i poartă numele. Acest moment cultural nu este doar o lansare de carte, ci o celebrare a memoriei, a rădăcinilor și a unei contribuții intelectuale care a traversat decenii. „Biblioteca este ținerea de minte a omenirii” – afirma Bucuța, definind într-o singură frază forța tăcută, dar transformatoare, a cărților. Și a înțeles să o materializeze, dăruindu-și contribuția nu doar prin scris, ci și prin fapte, atât Emanoil cât și succesorul acestuia, Florin Bucuțea, care a reînființat această bibliotecă în anul 2019 în semn de omagiu pentru acela care a fost Emanoil Bucuța și în semn de prețuire a locurilor natale.

,,căutați și veți găsi” spune într-un verset. Când vorbesc despre Dăișoara, implicit amintesc de Emanoil Bucuța, despre care spun că i-am călcat pe urme fără ca măcar să știu.

Am căutat, am întrebat și am aflat. Administrația Cimitirelor si Crematoriilor Umane București m-a îndrumat să găsesc locul de veci al celui care a fost EMANOIL BUCUȚA, dăișorean de-al meu, sau mai bine zis, eu dăișorean de-al lui.
,,domnu’ acela învățat de la București” mi-l numeau bătrânii satului când întrebam de el, a fost scriitor, poet și membru corespondent la Academia Română, fondator și director al revistei de epocă ,,Boabe de grâu”, Emanoil a adoptat numele de Bucuța (numele mamei lui înainte de căsătorie) ca semnătură literară și, din 1927, ca nume oficial. Am adus cu mine o lumânare de la biserica din sat – Parohia Ortodoxă Dăișoara și o mână de pământ din locul din care a fost plămădit cu mulți ani în urmă, pământ pe care i-am așezat un portret.

Odihnă veșnică!”

Un destin literar născut din rădăcini adânci

Emanoil Bucuța s-a născut în 1887 și, deși viața sa a fost legată în mare parte de București, el și-a purtat mereu satul mamei sale – Dăișoara, județul Brașov – în suflet și în conștiință. Nu este deloc întâmplător faptul că, în mijlocul celui de-Al Doilea Război Mondial, în 1944, Emanoil Bucuța finalizează, din proprie inițiativă și cu sprijinul comunității, construcția Căminului Cultural din Dăișoara. Tot atunci, pune bazele unei biblioteci publice – semn al convingerii sale profunde că educația și cultura sunt elementele esențiale ale emancipării unei comunități. „Inițiativa înființării unui Cămin Cultural în localitatea Dăișoara se conturează în anul 1936 și aparține lui Emanoil Bucuța, dăișoreanul care ajunsese în funcția de director al Casei Școalelor din București, precum și lui Pumnea Gheorghe, învățătorul satului […] entuziasmul dăișorenilor face ca Emanoil Bucuța să se reîntoarcă în comună și să doneze 100.000 lei pentru Căminul Cultural.” spuneau  Ioan Pumnea și Emil Poenaru în „Dansul dăișorean”.

Scriitor, editor, promotor al culturii naționale

Emanoil Bucuța a fost membru al Academiei Române, scriitor, poet, eseist, jurnalist și editor. A condus revista „Boabe de grâu”, una dintre cele mai influente publicații culturale interbelice, în paginile căreia a promovat literatura română autentică și vocile importante ale epocii. Opera sa cuprinde poezie, eseuri și scrieri despre identitate, spiritualitate și istorie. A fost un spirit profund ancorat în valorile naționale, dar deschis modernității și dialogului cultural.

 

 

Biblioteca „Emanoil Bucuța” din Dăișoara – o renaștere a memoriei

În 2019, la inițiativa lui Florin Bucuța, un alt fiu al satului, biblioteca din Dăișoara a fost reînființată și redenumită în onoarea marelui cărturar. Este mai mult decât o instituție: este un act de continuitate culturală. Biblioteca „Emanoil Bucuța” are ca scop promovarea lecturii, păstrarea identității locale și oferirea unui spațiu viu pentru dialog intergenerațional și evenimente culturale.

Într-o epocă în care satul românesc se luptă cu uitarea și depopularea, astfel de inițiative sunt nu doar binevenite, ci esențiale. Biblioteca devine, astfel, un loc al aducerii-aminte, dar și al construirii viitorului.

 

 

19 iulie 2025 – o zi cu rezonanță în istoria locală și numai

Evenimentul din 19 iulie aduce împreună oameni ai cărții și ai locului. Vor participa Florin Bucuțea (inițiatorul bibliotecii), Corina-Mihaela Apostoleanu și Luminița Stelian (Biblioteca Județeană Constanța), precum și Ruxandra Nazare (Biblioteca Județeană Brașov), toți contribuind la omagierea vie a celui care a crezut în puterea cuvântului.

Volumul „Emanoil Bucuța în memorii”, semnat de Lucia Borș-Bucuța, reconstituie prin documente, amintiri și mărturii portretul unui intelectual de marcă, întorcându-l simbolic în locul unde, cu decenii în urmă, el însuși a zidit cărămizile cunoașterii.

 

Vă așteptăm așadar la evenimentul de lansare, începând cu orele 11.00, în Biblioteca Rurală „Emanoil Bucuța” din Căminul Cultural din localitatea Dăișoara, județul Brașov.

 

 

Un omagiu și o promisiune

Prin acest eveniment, Dăișoara nu doar că își onorează trecutul, ci îl integrează în prezent, reafirmând că memoria culturală nu este o povară, ci o resursă. Biblioteca „Emanoil Bucuța” este, așa cum ar fi spus fondatorul său, o formă de „ținere de minte a omenirii” — și, în același timp, o formă de iubire pentru loc, oameni și spiritul lor creator.

 

 

Se spune adesea că bunicii noștri nu vorbeau despre emoții. Nici măcar părinții noștri nu erau prea preocupați de „lumea interioară” a copilului. Dacă plângeai, ți se spunea „nu e nimic”. Dacă te supărai, ți se zicea „termină cu prostiile”. Emoțiile erau tratate ca niște accidente pe care le ignori și mergi mai departe.

Azi, trăim poate într-o epocă a emoțiilor hiper-vizibile. Vorbim despre ele, le analizăm, le „validăm” la fiecare pas. Am trecut de la negare la supraconștientizare. Este o evoluție? Poate. Dar ce se întâmplă când, în loc să oferim copiilor un far într-o furtună, devenim noi înșine barca ce se clatină?

 

 

Vorbeam, cândva, într-un articol, despre metafora părintelui ca pilot de avion. Un pilot bun, atunci când avionul intră în turbulențe, nu se întoarce speriat către pasageri. Nu țipă „tăceți, nu mă încurcați!”. Dar nici nu începe să plângă alături de ei. Nu zice „Doamne, ce mă fac? Pasagerii sunt panicați! Cine mă ajută? Cine le explică ce e cu turbulențele?”

Un copil nu are nevoie ca părintele să simtă exact ce simte el, ci ca părintele să știe ce face. Emoțiile copilului sunt reale, importante, dar nu trebuie să devină centrul de comandă al întregii familii. Un copil nu are nevoie să se simtă la cârmă.

Are nevoie să simtă că la cârmă este cineva calm, atent, sigur.

Aici apare dilema. Ne temem să nu fim părinți reci, duri, nepăsători, așa cum poate i-am simțit pe ai noștri. Dar în teama asta, riscăm să devenim părinți timorați, care caută mereu aprobarea copilului, care îl roagă să fie bine, ca să se poată simți ei bine. Emoțiile copilului devin contagioase – și nu în sensul empatiei, ci al dezechilibrului.

 

 

Poate că adevărata evoluție nu este nici negarea emoțiilor, nici hipersensibilizarea lor. Poate că pasul real înainte este să învățăm să le vedem, să le numim, să le ținem în brațe – fără să ne pierdem direcția. Ca acel pilot care spune calm: „Da, știu că ești speriat. Și e în regulă. Dar am mai fost aici. Știu ce fac. Ține-te bine. Suntem în zbor. Și vom ajunge cu bine.”

Copiii noștri nu vor uita turbulențele. Dar își vor aminti cine a fost la manșă. Și cum i-a făcut să se simtă în mijlocul furtunii.

 

  • Proiectul sprijină formarea profesorilor și facilitează accesul elevilor din școli vulnerabile la o educație digitală de calitate.
  • Prin intermediul Platformei Digitaliada profesorii Teach for Romania au acces la conținut digital gratuit, elaborat de profesorii din școlile publice care colaborează cu Fundația Orange

Teach for Romania și Fundația Orange colaborează pentru dezvoltarea unui cadru de competențe digitale destinat cadrelor didactice, contribuind astfel la îmbunătățirea procesului de învățare prin utilizarea tehnologiilor digitale. Acest proiect vizează aproximativ 100 de profesori din comunitatea Teach For Romania care predau în 84 de școli din toată țara, în comunități vulnerabile de la periferiile orașelor sau din mediul rural. În total, aproape 10.000 de elevi vor beneficia de lecții mai interactive, prin intermediul tehnologiei și al unui conținut digital construit special pentru ei.

 

Nevoia unei educații digitale adaptate realităților actuale

În contextul dezvoltării accelerate a tehnologiei și al prezenței constante a dispozitivelor digitale, profesorii trebuie să își dezvolte abilitățile pentru a valorifica oportunitățile oferite de tehnologie și pentru a sprijini elevii în formarea competențelor digitale. La nivel european, Planul de Acțiune pentru Educația Digitală al Uniunii Europene promovează resurse și metode pedagogice inovatoare, iar OCDE subliniază importanța autonomiei în învățare și a investigării digitale ca și competențe esențiale pentru educația digitală.

 

Cum ne propunem să susținem procesul de învățare la clasă pentru 10 000 de elevi din școli vulnerabile

„Accesul la tehnologie și formarea cadrelor didactice sunt esențiale pentru un sistem educațional echitabil. Prin parteneriatul cu Fundația Orange, profesorii din rețeaua Teach for Romania beneficiază de formare și resurse educaționale digitale inovatoare prin proiectul Digitaliada. Astfel, elevii din școlile vulnerabile au acces la metode moderne de învățare, adaptate nevoilor lor. Scopul nostru este reducerea decalajului digital și sprijinirea unui proces educațional interactiv și eficient pentru aproape 100 de profesori participanți.” – Iuliana Pielmuș, Director Executiv, Teach for Romania

Un cadru de competențe digitale va fi dezvoltat ca un continuum de competențe care vizează mai multe zone de dezvoltare și care se vor transpune la clasă, în procesul de învățare.

Curriculumul propus urmărește dezvoltarea unor competențe esențiale pentru lumea digitală de azi, prin abordări interdisciplinare care depășesc granițele unei singure materii. Elevii vor lucra pe sarcini și proiecte care vizează patru zone-cheie: literație informațională, creare de conținut, siguranță și stare de bine online, precum și rezolvarea de probleme și comunicarea eficientă în mediul digital. Scopul este nu doar învățarea conținuturilor specifice disciplinei TIC, ci și formarea unor abilități transferabile în viața reală, într-o societate tehnologizată în continuă schimbare.

Proiectul se derulează până în decembrie 2025 și oferă recomandări practice adaptate fiecărui ciclu de învățământ. Profesorii pot selecta ce li se potrivește pentru a planifica experiențe de învățare relevante, care sprijină formarea unor viitori adulți conștienți și responsabili.

Inițiativa include un program de formare pentru cadrele didactice, cu teme precum siguranța în mediul online, leadership și wellbeing digital, gândire critică, rezolvare de probleme și utilizarea etică a inteligenței artificiale. Profesorii vor avea acces și la metode și instrumente digitale menite să susțină dezvoltarea literației, numerației și competențelor digitale în rândul elevilor.

Toate resursele, conținuturile și instrumentele de evaluare inițială și finală vor fi disponibile gratuit pe platforma Digitaliada, în sprijinul democratizării accesului la conținut educațional de calitate pentru toți profesioniștii din sistem.

La Fundația Orange și în programul Digitaliada, credem că accesul la educație digitală de calitate nu trebuie să fie un privilegiu, ci un drept pentru toți. Prin acest nou cadru de competențe digitale dedicat profesorilor din comunități vulnerabile, ne propunem să reducem inechitățile și să sprijinim cadrele didactice în procesul de transformare digitală. Este un pas important către un sistem educațional mai echitabil și adaptat nevoilor prezentului”, susține Ovidiu Ana, Directorul Executiv al Fundației Orange.

Prin acest parteneriat, Teach for Romania și Fundația Orange reafirmă angajamentul de a transforma educația din România, contribuind la un viitor mai bun pentru elevii din întreaga țară.

 

Despre Teach for Romania

Teach for Romania este o organizație non-guvernamentală, care de 11 ani recrutează și pregătește oameni valoroși să devină profesori, învățători și educatori în școlile publice din România, pornind de la cele mai dificile comunități. La Teach for Romania, noi credem că fiecare copil din România are dreptul și poate să aibă parte de o educație de calitate, alături de un prof/esor sau un învățător care crede în el.

În anul școlar 2024-2025, 229 de cadre didactice au făcut parte din program și au predat în 180 școli, din 29 de județe. De asemenea, ne bucurăm că, din comunitatea noastră de 336 de alumni, absolvenți ai programului, 195 au ales să rămână la catedră în școli publice din România, dezvoltând și inovând cultura organizațională a acestora. Întreaga noastră comunitate de profesori a ajuns astfel la peste 28 000 de copii.

 

Despre Fundația Orange

Fundația Orange este o organizație non-profit care se implica în viaţa comunităţii prin realizarea de proiecte de filantropie menite să aducă schimbări pozitive prin reducerea decalajelor digitale şi sociale. În ultimul an de activitate, Fundaţia Orange a investit peste 2 milioane de euro în proiecte de educaţie digitală sau programe de incluziune socială pentru persoane din medii vulnerabile ori cu deficienţe senzoriale (vedere şi auz). Principalele programe ale Fundaţiei, concentrate în sprijinirea accesului la educaţie şi incluziune digitală au însumat în 2024 aproape 88.000 de beneficiari.

 

 

„Eu sunt copilul orașului care a visat mereu satul.”

Există oameni care se nasc în povești, și oameni care aleg să le scrie. Anamaria Lăcătuș nu s-a născut cu dealul la geam, nici cu șezătorile în pragul casei. A copilărit într-un apartament din Focșani, cu sunetele orașului în fundal și cu vise care miroseau a fân, deși fânul nu era nicăieri aproape. Dar poate tocmai din absență s-a născut această dorință profundă, dureroasă și frumoasă de a recupera, de a înțelege, de a construi – nu doar o carieră, ci o punte între trecut și prezent, între ce suntem și ce alegem să devenim.

Ana, îmi place să spun că interpretează povești cu glasul. Cântă dintr-un loc sincer, necosmetizat, unde folclorul nu este decor. Este artistul care nu a moștenit o lume, ci a căutat-o cu răbdare, a documentat-o cu luciditate și a iubit-o cu toată ființa. A dus tradiția la universitate și universitatea în suflet, și a reușit să transforme licența într-un manifest identitar, un jurnal artistic și o formă de rezistență culturală.

Vulnerabilitatea și fragilitatea sunt forța ei, iar în interviul care urmează vreau să vă arătăm un fel de spovedanie artistică, o călătorie prin devenire, un document viu despre cum se naște un om al tradiției într-o lume modernă, cum se țese o identitate între versuri culese, scene mari și întrebări grele. Este vocea unei generații care nu se mulțumește să reproducă, ci simte nevoia să înțeleagă. Și dacă există un fir roșu în tot ce face, acela este adevărul – spus clar, cântat curat și trăit cu toată inima.

 

Cum arăta copilăria ta? Ce fel de muzică se auzea în casa copilăriei tale și cum te-a atins pentru prima oară dorința de a cânta?

Eu sunt copilul orașului care a visat mereu satul. Am crescut într-un apartament din Focșani, nu într-o gospodărie cu miros de fân. Dar poate tocmai asta m-a făcut să-mi doresc mai mult: să reconstruiesc o lume pe care nu am primit-o, dar am ales să o caut.
În casa copilăriei mele se auzeau de toate: de la orchestra lui Advahov, la Freddie Mercury și Queen. Așa am învățat că muzica nu are ziduri, ci doar porți deschise.
Dorința de a cânta nu a fost influență, ci mai mult instinct. Îmi găseam melodiile în orice, pasiunea m-a ales pe mine și s-a așezat acolo, neclintit, pentru totdeauna.

 

„În casa copilăriei mele se auzeau de toate: de la orchestra lui Advahov, la Freddie Mercury și Queen. Așa am învățat că muzica nu are ziduri, ci doar porți deschise.”

 

Ții minte prima dată când ai urcat pe o scenă? Ce ți-a rămas în inimă din acel moment? A fost frică, bucurie, ceva ce te-a schimbat?

Prima urcare pe scenă a fost pe la 5-6 ani, la un concurs de muzică ușoară. Era foarte mult zgomot, poate niște baloane în jur și o rochie tip gogoșar care nu-mi era pe plac. Sincer? Nu-mi amintesc emoții adânci, dar știu sigur că acolo s-a scris primul vers din cariera mea.
Momentul care m-a schimbat cu adevărat a venit la 10 ani, de Dragobete. Am cântat „Cine iubește și lasă”, o piesă cu greutate, pe care poate nici azi n-aș avea curajul s-o abordez ușor. Atunci am simțit ce înseamnă responsabilitatea unei scene. Am înțeles că aplauzele nu se cer. Se câștigă.

 

„Am înțeles că aplauzele nu se cer. Se câștigă.”

 

Ai crescut într-o zonă cu tradiții vii. Ce rol a jucat familia sau comunitatea ta în modelarea artistului care ești astăzi? Cine te-a încurajat cel mai mult?

Eu am fost copilul care și-a crescut tradiția cu mâinile goale, nu a fost moștenită pe tavă, neavând pe nimeni in familie să mă poată ghida din punct de vedere muzical. Tocmai pentru că nu am avut satul în curte, mi l-am construit în suflet.
Familia mea mi-a dat încredere, dar cel care m-a modelat artistic cu adevărat a fost Maricel Ghinea. A văzut în mine ce nici eu nu știam să văd. A avut curajul să mă pună în fața unor orchestre mari și să-mi spună: „Du-te, tu ai ce spune”.
Mama a fost firul roșu, mi-a adunat versuri culese de la bătrâna Marioara Grosu, mi-a povestit despre străbunica mea și despre cântecele care nu se mai spun. Tatăl meu a fost sprijinul tăcut.

 

„Eu am fost copilul care și-a crescut tradiția cu mâinile goale, nu a fost moștenită pe tavă, neavând pe nimeni in familie să mă poată ghida din punct de vedere muzical. Tocmai pentru că nu am avut satul în curte, mi l-am construit în suflet.”

 

Cânți despre sat, despre lume, despre suflet. Cât din muzica ta vine din observație și cât din trăire directă?

Muzica mea e o punte între ceea ce am simțit și ceea ce am învățat să simt prin alții. Este un echilibru între cele două. În ceea ce privește repertoriul tradițional și temele pe care le abordez, am o bază de observație și documentare foarte clară.
În licența mea am scris despre „autopatrimonializare” – acel moment în care preiei tradiția nu pentru că ai moștenit-o, ci pentru că ai ales să o iubești.
Versurile pe care le cânt sunt culese de mama din gura unei bătrâne de 80 de ani, iar melodiile prind viață din amintirile străbunicii mele. Dar mai presus de toate, eu cânt dintr-o viață tânără, modernă. Cânt pentru că am trăit, nu doar pentru că am citit sau auzit.

 

Ce te-a determinat să alegi etnologia, nu doar ca sursă de inspirație artistică, ci ca studiu universitar? Ce ai descoperit acolo care ți-a schimbat perspectiva?

Am ales etnologia pentru că am simțit nevoia să nu mă rezum la interpretare. Am vrut să înțeleg structura profundă a fenomenului folcloric, contextul istoric și social, funcțiile simbolice și modul în care tradiția circulă, se transformă sau se conservă.
Am simțit că nu mai pot merge mai departe în artă fără să știu de unde vine tot ce cânt. Am vrut să înțeleg de ce ne dor doinele, de ce plâng bătrânii la o horă veche și de ce portul popular nu e doar decor.
În facultate am descoperit că folclorul nu este doar artă, ci și discurs identitar, mijloc de apartenență și uneori chiar formă de rezistență culturală. Acest tip de înțelegere m-a obligat să fiu mai atentă, mai responsabilă și mai coerentă în alegerile mele artistice.
Etnologia m-a ajutat să descopăr nu doar rădăcinile folclorului, ci și propriile rădăcini. Să-mi pun întrebări incomode: „Ce păstrez? Ce reinventez? Ce pierd fără să știu?”. A fost un drum de cunoaștere, dar și de vindecare.

 

 

„Etnologia m-a ajutat să descopăr nu doar rădăcinile folclorului, ci și propriile rădăcini. Să-mi pun întrebări incomode: „Ce păstrez? Ce reinventez? Ce pierd fără să știu?”. A fost un drum de cunoaștere, dar și de vindecare.”

 

Cum te-a influențat formarea academică în felul în care abordezi astăzi folclorul? Îți alegi altfel repertoriul? Cânți cu altă responsabilitate?

Da, răspunsul e asemănător cu cel precedent. Înainte de formarea academică, repertoriul era ales mai mult intuitiv sau după criterii de impact scenic. Acum, selecția se face pe baza unor criterii clare: autenticitate, origine geografică, coerență lingvistică.
Nu mai pot trata o piesă doar ca pe un simplu produs artistic. Mă interesează ce transmite, de unde provine și ce riscă să fie pierdut dacă nu e transmis corect.
E un tip de responsabilitate care vine doar odată cu cunoașterea.

 

Cine este Anamaria Lăcătuș pe scenă și cine este în afara scenei? Se întâlnesc cele două sau rămân două personaje diferite?

Pe scenă sunt tot eu, dar într-o versiune intensificată. Nu port mască, ci port adevărul meu mai tare, mai clar, mai răspicat. Atunci când cânt, nu mă ascund în spatele unui rol, ci mă arăt așa cum vreau să fiu în lume: puternică, asumată, cu rădăcini adânci și privirea înainte. Scena nu mă schimbă, ci mă dezvăluie.
Nu intru în pielea altcuiva, ci intru mai adânc în pielea mea. Cânt cu ochii deschiși și cu sufletul la vedere. Fiecare vers pe care îl rostesc are o încărcătură din mine, e bucuria unei fete de 23 de ani care încă mai visează să schimbe lumea.

În afara scenei sunt mai ironică, mai directă, mai copil. Râd tare, mă enervez ușor, spun lucrurilor pe nume. Nu-mi aleg cuvintele cu penseta (deși, uneori, ar trebui), dar tot ce fac vine dintr-un nucleu sincer și mai ales real!
Cea de pe scenă și cea din afara scenei nu sunt două personaje sunt două tonalități ale aceleiași ființe.

Cele două se întâlnesc în ceea ce iubesc. Dacă nu se întâlnesc, înseamnă că e o problemă. Eu le țin unite cu grijă. Pentru că atunci când urc pe scenă, nu plec de acasă. Vin cu toată ființa mea și artistică, și umană.

„Cea de pe scenă și cea din afara scenei nu sunt două personaje sunt două tonalități ale aceleiași ființe. Cele două se întâlnesc în ceea ce iubesc. Eu le țin unite cu grijă.”

 

Astăzi cânți într-o trupă, într-un context mai modern, reușești să rămâi autentică și fidelă rădăcinilor tale, chiar și în forme muzicale noi?

Da, dar contextul este diferit și implică adaptare. Trupa cântă preponderent la evenimente private, unde repertoriul trebuie să fie accesibil, ritmat și mixt (folclor, populară stilizată, muzică de petrecere).
Aici, autenticitatea se păstrează mai mult prin atitudine și repertoriu selectiv. Încerc să mențin o linie clară între adaptare și diluare.
Este un echilibru permanent între fidelitate față de rădăcini și cerințele contextului actual.

 

De curând ai lansat primul tău album? Câtă munca a fost în spatele acestei frumoase reușite?

Albumul a fost rezultatul a cel puțin 6-7 ani de muncă intensă. De la selecția textelor (multe dintre ele scrise și culese de mama mea), la realizarea liniei melodice împreună cu Maricel Ghinea, până la înregistrări cu Orchestra Radio – fiecare etapă a implicat efort logistic și creativ.
Am fost implicată direct în procesul de creație, de la concept la mixaj. A fost un produs 100% gândit să păstreze comorile Vrancei, fără compromisuri de imagine sau conținut.

 

„Albumul a fost rezultatul a cel puțin 6-7 ani de muncă intensă. A fost un produs 100% gândit să păstreze comorile Vrancei, fără compromisuri de imagine sau conținut.”

 

Ai avut vreun model care ți-a influențat alegerile în muzică?

Nu am avut un singur model. Am fost atentă la multe voci și parcursuri artistice diferite.
Fiecare m-a ajutat să înțeleg ce vreau și ce nu vreau să devin, dar am încercat să nu copiez niciun stil.

 

Stai de vorba cu tine cea de acum 10 ani. Ce ți-ai spune?

I-aș spune să nu grăbească nimic și să aibă mai multă încredere în propria voce. Că nu are nevoie să demonstreze nimănui nimic, ci doar să înțeleagă ce vrea cu adevărat. Și că e ok să greșească, important e să rămână lucidă și constantă.

 

 

„Am inclus o cercetare teoretică serioasă despre muzica tradițională vrânceană, metodele etnografice de teren, despre ce înseamnă autopatrimonializarea pentru un tânăr care nu moștenește, ci alege să construiască. Iar de aici înainte, visul meu e să nu las această lucrare să rămână doar între coperte.”

 

La ce vis lucrezi astăzi?

Adevărul e că unul dintre cele mai importante visuri ale mele deja s-a împlinit și s-a materializat într-un proiect pe care l-am dus la capăt cu toată luciditatea, vulnerabilitatea și curajul de care am fost capabilă: lucrarea mea de licență.

În această lucrare am adunat nu doar concepte etnologice sau citate din cărți. Am pus, fără să menajez nimic, tot parcursul meu artistic, uman și identitar. Este un demers autoetnografic, intitulat „Autopatrimonializare și identitate culturală actuală în muzica populară vrânceană”, în care am analizat cum un artist tânăr crescut la oraș, fără moștenire directă de sat își construiește identitatea artistică prin alegeri conștiente, muncă și atașament cultural.

Lucrarea e structurată în jurul unei povești reale: povestea mea. De la debutul la vârsta de 6 ani în muzică ușoară, până la decizia de a reveni spre folclorul autentic. Am povestit cu sinceritate despre momentele în care am fost respinsă la preselecții, despre concursurile care au fost câștigate pe merit, dar și despre nedreptăți: criterii de selecție subiective, jurii părtinitoare, lipsă de transparență și cazuri în care folclorul autentic a fost ignorat în favoarea unor interpretări fără conținut.

În această lucrare vorbesc și despre versurile culese de mama mea, din gura unei femei din satul Paltin, Mărioara Grosu, despre viața străbunicii mele, despre influența mentorului meu Maricel Ghinea, despre cum am ajuns să cânt cu Orchestra Radio și despre procesul de creație al primului meu album care nu este doar un produs muzical, ci o formă de mărturisire artistică și document etnologic în sine.

Am analizat structura festivalurilor-concurs, am scris un jurnal de carieră care documentează nu doar concertele, ci și eșecurile, nemulțumirile, întrebările și momentele de cumpănă. Am inclus o cercetare teoretică serioasă despre muzica tradițională vrânceană, metodele etnografice de teren, despre ce înseamnă autopatrimonializarea pentru un tânăr care nu moștenește, ci alege să construiască.

Lucrarea e o formă de educație, de autodemascare și de manifest artistic în același timp. Prin ea, simt că am reușit să contribui la o înțelegere mai corectă a muzicii populare: nu ca decor la evenimente sau ca stil abordabil de oricine, ci ca formă de identitate, patrimoniu și luptă personală.

Iar de aici înainte, visul meu e să nu las această lucrare să rămână doar între coperte.

 

Spune-ne unde te putem găsi și de ce nu, cum te putem contacta pentru evenimentele frumoase din viața noastre alături de trupa al cărei suflet, ești.

Mă puteți contacta pe:

📸 Instagram: @anamaria.lacatus02
https://www.instagram.com/anamaria.lacatus02?igsh=MXJpZ24zajVmbWw3Yw%3D%3D&utm_source=qr

📘 Facebook:
Anamaria Lăcătuș

https://www.facebook.com/share/1EGKHSiy3g/?mibextid=wwXIfr

Pentru evenimente private, colaborez și cu Trupa Music Art din Bârlad, formată din instrumentiști profesioniști, iar împreună acoperim un repertoriu variat, adaptat pentru evenimente private, dar cu respect pentru muzica autentică. Pentru detalii suplimentare sau oferte personalizate, sunt disponibilă pe oricare dintre canalele menționate.🤗

https://www.facebook.com/share/16aWXTkCXK/?mibextid=wwXIfr

 

„Pentru evenimente private, colaborez și cu Trupa Music Art din Bârlad, formată din instrumentiști profesioniști, iar împreună acoperim un repertoriu variat, adaptat pentru evenimente private, dar cu respect pentru muzica autentică.”

 

Totodată, Florin, îți mulțumesc sincer pentru ideea ta de a-mi lua un interviu, pentru întrebările atent alese, dar mai ales pentru intenția din spate. Ai deschis un spațiu în care am reușit să privesc cu claritate, onestitate și curaj spre tot ce am trăit ca artistă și ca om.

Mulțumesc că ai văzut în povestea mea ceva ce merită spus. Și mai ales, că ai știut cum să-l spui fără să forțezi nimic, dar lăsând loc să iasă tot ce trebuia. A contat mai mult decât pare.

 

„Ai deschis un spațiu în care am reușit să privesc cu claritate, onestitate și curaj spre tot ce am trăit ca artistă și ca om.”

Într-un episod captivant și profund, discutăm despre realitățile sistemul educațional românesc cu doamna profesor Laura D. Stifter, specialistă în religie și științe socio-umane, absolventă a Facultăților de Teologie și Filosofie, cu două masterate în domeniu și doctorandă a Facultății de Filosofie. Un dialog sincer și valoros despre școală, profesori, elevi și viitorul educației – într-un context în care totul pare să se miște prea repede, iar școala riscă să rămână în urmă.

 

Iată doar câteva din subiectele pe care le-am discutat în acest podcst:

  • Criza abandonului școlar și cauzele profunde ale acestui fenomen;
  • Rolul și adaptabilitatea programei școlare la nevoile elevilor de azi;
  • Problema bullying-ului în școli;
  • Soluții și oportunități reale pentru o educație incluzivă și eficientă;

 

 

Unii copii sunt urcați devreme pe un piedestal. Sunt lăudați continuu: „Ești cel mai cuminte!”, „Tu nu faci niciodată prostii!”, „Ești un exemplu pentru ceilalți!”. Și poate chiar așa e — sunt copii blânzi, inteligenți, atenți. Dar în această validare continuă, se strecoară o așteptare periculoasă: aceea de a nu greși niciodată.

Și totuși, ce se întâmplă când greșesc?

Apare frica. Frica de a fi dați jos de pe piedestal. Frica de a nu mai fi „cei buni”. Și-atunci, uneori, aleg să mintă. Nu din lipsă de moralitate. Nu din obrăznicie. Ci dintr-o nevoie profundă de a proteja imaginea cu care au fost mereu asociați. Pentru că, în ochii lor, o greșeală poate însemna pierderea iubirii și a acceptării.

 

 

Tudor și minciuna lui care ținea loc de scut

Tudor are 9 ani și e un copil „de nota 10”. Cuminte, politicos, premiant. Lumea îl iubește și toți adulții vorbesc despre el ca despre un copil exemplar.

Într-o după-amiază, Tudor se joacă cu o cutie de chibrituri. Fascinat, aprinde unul, apoi altul. Din greșeală, scapă un chibrit aprins pe masă și lasă o pată de arsură pe mobilă. O acoperă repede, cu teamă.

Când mama îl întreabă cine a ars masa, Tudor spune fără să clipească: 
— Nu știu. Poate bunicul. Poate o lumânare…

…Și ține minciuna până în pânzele albe. Nu pentru că e un copil rău. Ci pentru că el nu are voie să greșească. Pentru că în familia și în lumea lui, el e copilul care nu face prostii. Iar dacă a greșit, atunci ce mai e el?

Așa se naște o ruptură: între adevăr și imagine, între ce simte și ce ar trebui să fie.

Și copiii buni greșesc

Și copiii buni spun uneori minciuni. Țipă. Se înfurie. Spun lucruri grele: „Te urăsc!”, „Nu mai vreau să te văd!”. Asta nu îi face răi. Nu îi face mai puțin demni de iubire.

La fel și cu adulții. Și ei mint uneori. Țipă. Rănesc. Nu pentru că nu sunt buni — ci pentru că uneori sunt doar oameni care nu mai știu cum să gestioneze ce simt.

Nimeni nu e perfect. Nici copiii, nici părinții. Comportamentele pot fi greșite, dar asta nu înseamnă că oamenii sunt greșiți. Uneori, și cei mai buni dintre noi avem reacții discutabile. Important este ce facem după aceea.

 

 

Ce putem face ca adulți?

Să nu construim iubirea pe performanță.
Să nu învățăm copiii că sunt iubiți doar dacă sunt „cei mai cuminți” sau „cei mai buni”.
Să nu punem imaginea mai presus de adevăr.

În schimb, să le spunem:

„Poți greși. Și tot te iubesc.”
„Poți recunoaște. Și nu vei fi pedepsit cu rușine.”
„Ești un copil bun chiar și atunci când ai un comportament care nu e bun.”
„Vreau să știu adevărul, oricare este el.”

Adevărata siguranță nu vine din a fi perfect. Vine din a ști că ești iubit chiar și când greșești. Acolo începe curajul. Acolo începe sinceritatea.

 

Un eveniment dedicat revitalizării învățământului la sat și excelenței în educație, Gala BookLand – ediția a II-a a avut loc la Muzeul Național al Țăranului Român din București, marcând și împlinirea a 15 ani de activitate pentru Asociația BookLand. Programul a debutat cu o suită de momente dedicate Campusului Preuniversitar Profesional Dual pe care asociația îl construiește în satul argeșean Vulturești. Un model inovator, care îmbină învățământul general cu formarea profesională practică, Campusul BookLand este primul de acest fel construit în mediul rural.

 

 

Gala a continuat cu surprize artistice pregătite de 35 de elevi talentați din școli de la sat renovate de Asociația BookLand. Copiii au urcat pe scenă pentru a încânta publicul cu numere de dans tradițional – hora elevilor de la Școala Gimnazială Leleasca și Școala Gimnazială Alunișu, ambele din județul Olt, teatru – sceneta elevilor de la Școala Gimnazială nr 3 Uzunu, județul Giurgiu, sub îndrumarea actriței și Ambasadoarei BookLand Adriana Trandafir și muzică clasică – cu un moment la vioară, în interpretarea tinerei Andrada Lungu, Bursieră BookLand la ediția 2024 a Galei. Seara a prilejuit și o audiție în premieră: „Știi cine ești” – Imnul BookLand, compus pentru asociație de Ambasadorul acesteia, Marius Moga, și echipa DeMoga Music, și interpretat live în cadrul evenimentului de tinerele soliste Anastasia Elena Orlescu & Alexandra Mihai.

Poate cel mai așteptat moment al serii a fost decernarea Burselor BookLand. Cea de-a doua ediție a programului Bursele BookLand a venit cu două ori mai mulți candidați din toată țara și cu 4 burse în valoare totală de 140.000 de EURO (35.000 euro/bursă), acordate cu sprijinul PRO TV. Astfel, 4 tineri elevi excepționali de clasa a VIII-a, din mediul rural, au fost răsplătiți pentru performanța școlară dovedită și încurajați să-și urmeze visurile și pasiunile, căci Bursa BookLand le va asigura toate cheltuielile pentru transport, cazare, masă, rechizite & alte cheltuieli necesare parcursului educațional, pe durata următorilor 7 ani, la liceu și facultate. Tinerii bursieri sunt: Maria Silvia Dărăban – Comuna Apa, jud. Satu Mare, Delia Miruna Varga – Comuna Vama, jud. Satu Mare, Luca Emanuel Rus – Comuna Șieu, jud. Maramureș și Denis Oprița – Comuna Barcea Mare, jud. Hunedoara.

Pentru că departajarea celor 8 finaliști nu a fost una ușoară, PRO TV a acordat 4 premii speciale pentru încă 4 elevi ajunși în clasamentul final: Gabriel Șerbu – comuna Valea Râmnicului, jud. Buzău, Fabiani Manasia – comuna Podenii Noi, jud. Prahova, Delia-Ioana Mihalache – comuna Berzunți, jud. Bacău și Dalin Sala – comuna Buntești, jud. Bihor. Fiecare elev a primit câte-un premiu în valoare de 2.500 EURO din partea PRO TV, constând într-un laptop, un telefon și un voucher pentru cursuri, ateliere, cărți și rechizite, iar din partea BookLand câte-un loc în Tabăra Coolturală organizată de asociație pe durata vacanței de vară. Bucuria decernării Burselor și premiilor speciale a fost completată de cea a turului ghidat în culisele & platourile de la PRO TV, tinerii având astfel ocazia să descopere lumea fascinantă a televiziunii.

„La PRO TV, credem cu tărie că educația este cel mai puternic motor al schimbării durabile. Ne bucurăm să susținem Asociația BookLand și să investim în viitorul unor copii excepționali, care, în ciuda provocărilor mediului rural, demonstrează că ambiția, munca și talentul pot depăși orice barieră. Bursele oferite reprezintă o confirmare/dovadă că viitorul lor contează, o încurajare să viseze și să acționeze cu încredere. Suntem onorați să le fim alături în această călătorie, să contribuim la dezvoltarea unei generații educate, responsabile și implicate, și să transformăm împreună România prin educație.” – Hanaan Yaseen-Baciu, Manager Strategie și Sustenabilitate PRO TV.

 

 

Astfel, în anul școlar 2025-2026, Asociația BookLand susține un număr total de 7 elevi bursieri care intră în clasa a IX-a: 4 elevi cu burse acordate în 2025, cu sprijinul PRO TV, și alți 3 elevi ale căror burse au fost acordate la finalul anului 2024, cu sprijinul PRO TV și Star Assembly.

Pe scena Galei BookLand au urcat și Ambasadorii asociației: Sergiu Neguț, Mirela Retegan, Florin Rareș Stoica, Mihaela Tatu, Felix Tătaru & Cornel Bertea Hanganu, care au adresat mesaje de susținere pentru tinerii de la sat, promovând accesul la educație de calitate și pregătirea profesională temeinică. Mărturii și impresii legate de inițiativele concretizate în cei 15 ani de misiune educațională, și mai ales de șantierul Campusului Profesional Dual din Vulturești, au împărtășit și partenerii prezenți: Monica Grădinaru (ASEVI), Mirela Aruxandei (Corteva), Gherghina Ionescu (Max Bet Group), Monica Dîrvariu (TP România), Marian Șeitan (Mediaposte Hit Mail) și Miruna Herețoiu (Blum). Seara s-a încheiat cu o surpriză muzicală din partea Ambasadorului BookLand Grigore Leșe, iar prezentatori și maeștri de ceremonii au fost Adela Pârvu și Claudia Maria Popina.

Gala BookLand a devenit o tradiție de suflet, iar cea de-a doua ediție ne-a găsit recunoscători și fericiți că pregătirile avansează pentru a le putea dărui copiilor din Argeșul rural Campusul Profesional Dual mult visat. Serbarea noastră a fost dedicată educației, meseriilor, copiilor talentați și excepționali pe care îi are satul românesc, dar și Ambasadorilor, susținătorilor misiunii noastre și tuturor partenerilor care au investit și investesc resurse valoroase în tinerii din mediul rural, ca ei să aibă un viitor mai bun aici, în țara lor.” – Mihaela Petrovan, Președinta Asociației BookLand

Mai mult decât o școală, Campusul Profesional Dual din satul Vulturești, județul Argeș, este o rampă de lansare pentru o nouă generație de profesioniști, tineri pregătiți atât teoretic, cât și practic, pentru a contribui activ la economia românească. Campusul BookLand va integra programe de formare duală dezvoltate în parteneriat cu companii locale, oferind elevilor până la 2.000 de ore de practică în firme. Astfel, tinerii au șansa de a învăța și carte, și meserie, iar operatorii economici au acces la o sursă stabilă de forță de muncă calificată, contribuind la reducerea costurilor de recrutare și scăderea fluctuației de personal. Campusul va fi inaugurat parțial în toamna lui 2025 pentru primii elevi, urmând să fie finalizat în 2026. La capacitate maximă, va primi peste 1.200 de elevi, de la clasa Pregătitoare, până la clasa a XI-a (profesional dual) sau clasa a XII-a (profil teoretic).

Printre cele peste 1000 de companii care contribuie la misiunea educațională BookLand în mediul rural se numără: Leroy Merlin, Verbund, CEC Bank, Zahăr Mărgăritar, Asevi, Coca Cola HBC, MaxBet, Puran Architecture & Design, Cargill, UniCredit, Zentiva, SAP, Mediaposte Hit Mail, Novomatic, TP România, Valrom Industrie, Asa Cons, Corteva, Brico Depot, Rocas Decor, Timac Agro, Noventa, Sipex, Rotary Club Pitești, Rofer Design, Collavini & Partners, Vopseaua Oskar, Huawei Technologies, Kober, Asko Group, Decathlon, Siniat, Honeywell, Leoni, Linde Gaz, Serv Class, Turbomecanica, Viacon, European Pastry, Stroia Product, Kronospan, BMI Group, Novaintermed, Mobilift, Bauelemente, LSG Building Solutions, BOMA Prefabricate, UP România, Arrise, Intertrans Continental, Polon Alfa, Strizo, Virtuoso, Grădinariu, Continental Hotels, Somaco Grup Prefabricate, Lesaffre, Bella Casa, SIT România, Raveli, Elvon, Elserv, Ferro, Dolo Trans Olimp, Emerson, Frigotehnica, Intersnack, Pall-Ex, Douglas, Game World, Team Montage, TIAB, Terra Gres, Garanti BBVA, Diversey, Steinel, Porsche Finance Group, Renania, Danlin XXL, Eximprod Group, PGA Electric, Blum, Schneider Electric, Paco Invest, BIC, Media Med Publicis, Terqua, Bilka, Protect Chemical, Monolit Legal&Tax.

 

 

De 15 ani Asociatia BookLand contribuie la sublinierea importanței educației & dezvoltării personale prin Întâlnirile BookLand Evolution, care le facilitează liceenilor dialogul cu varii personalități, prin Taberele Coolturale BookLand, care le oferă copiilor un mix de activități educaționale & distractive, prin Bursele BookLand care asigura unor elevi excepționali de la sat șansa de a urma liceul și facultatea fără nicio grijă financiară, dar mai ales prin Renovarea & Dotarea școlilor. „Împreună CONSTRUIM oameni” a adus laolaltă sute de companii din mediul privat, autorități locale, profesori-părinți-elevi care, la îndemnul BookLand, și-au dat mâna pentru a contribui la modernizarea școlilor de la sat. Acest parteneriat public-privat a fost posibil datorită obiectivului comun de a reduce abandonul școlar, oferindu-le elevilor acces la o educație de calitate în clădiri sigure, moderne și prietenoase. Rezultatul? 80 de școli rurale renovate & echipate în 4 ani, 15.000 de copii care vin cu drag la școală și rezultate mai bune la învățătură. În 2025 BookLand va inaugura în Argeș primul Campus Preuniversitar Profesional Dual din mediul rural, construit exclusiv din bani privați, locul în care educația & formarea profesională se întâlnesc cu dezvoltarea economică sustenabilă, asigurându-le tinerilor locuri de muncă, stabilitate și un nivel de trai mai bun. Mobilizarea exemplară reușită de BookLand a fost recunoscută printre bunele practici încurajate de Guvernul României în Raportul Național Voluntar al României, prezentat la Forumul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (New York, 2023).

 

 

Festivalul de muzică clasică Classics for Pleasure revine în perioada 9-13 iulie 2025, la Sibiu, cu cea de-a XV-a ediție, desfășurată sub tema The Next Crescendo – o celebrare a noii generații de muzicieni. Evenimentul aduce împreună artiști consacrați și tinere talente promițătoare, într-un dialog viu între tradiție și inovație.

Organizat de Asociația Elite Art, festivalul își păstrează misiunea de a oferi o scenă deschisă și inspirațională pentru tinerii interpreți, dar și de a apropia publicul, în special pe cel tânăr, de frumusețea muzicii clasice. Programul cuprinde concerte, povești muzicale, ateliere interactive și întâlniri culturale complementare desfășurate în locuri emblematice din Sibiu, de la Biserica Ursulinelor și Muzeul ASTRA până în inima orașului, în Piața Mare. Festivalul este și în acest an un spațiu al inspirației și al schimbului de idei care facilitează dialogul între artiști consacrați și tinerele talente ale muzicii clasice.

„În muzică, un crescendo simbolizează o creștere, o intensificare, un moment în care totul se îndreaptă spre un punct de maximă expresie. În viață, însă, fiecare crescendo reprezintă o oportunitate de a privi către viitor – către ceea ce urmează, către următoarea generație, către visurile care abia prind contur. Privind spre viitor, nu doar perpetuăm frumusețea muzicii clasice, ci îi dăm și noi forme, noi direcții. Fiecare tânăr muzician este un crescendo în sine – o poveste care începe timid, dar promite să răsune puternic în timp. Iar noi, cei care ascultăm, ghidăm și susținem, devenim parte din această călătorie.Să ne uităm mereu către The Next Crescendo înseamnă să credem că viitorul se construiește acum, prin educație, oportunități și armonie între generații. Că muzica are puterea nu doar de a încânta, ci de a inspira o lume întreagă să meargă mai departe, împreună”, a declarat Mihaela Dragomir, Președinte Asociația Elite Art.

 

PROGRAM

Ziua 1 – Future Fortissimo
9 iulie, ora 19:00 | Biserica Romano-Catolică Ursulinelor (Strada General Magheru, nr. 36)

Deschidere dedicată bursierilor din programul Tinere Talente al Fundației Regale Margareta a României – o seară emoționantă alături de:

Julia Coteanu (violoncel), Emma Gherganu (flaut), Emilia Tudorache (soprană), Ioan Bănescu (chitară), Sabin Bănescu (pian)

 

Ziua 2 – Once Upon a Sound
10 iulie, ora 16:00 | Muzeul ASTRA, zona Ethno Tehno Park (Strada Pădurea Dumbrava 16)

Un concert-poveste pentru întreaga familie, cu o aventură muzicală inspirată din basme, cu muzica unor compozitori clasici.
Dirijor: Dalma Lidia Toadere
Cu participarea unei formații de suflători:

Grigore Ciobanu (trompeta 1), Béres Dóra (trompeta 2), Török Csaba (corn), Neamț Gilovan Leonard (trombon 1), Man Cornelius (trombon 2), Dénes Fábián (trombon 3), Turák Botond Ferencz (tuba)

 

 

Ziua 3 – Cinematic Symphony
11 iulie, ora 20:00 | Piața Mare
O seară spectaculoasă dedicată muzicii de film și musicalurilor.
Dirijor: Constantin Grigore

Adrian Nour (solist), Daniela Bucșan, Cristina Popa (soprane)

În deschidere: Claudiu Șuțu (saxofon) bursier al Fundației Regale Margareta a României.
Orchestra Filarmonicii de Stat Pitești

 

Ziua 4 – Stradivarius in the Spotlight
12 iulie, ora 20:00 | Piața Mare
Un tribut dedicat lui Mozart, cu lucrări îndrăgite interpretate de:

Dirijor: Vlad Vizireanu
Rebekka Hartmann (solistă)
Orchestra Gather Through Music
Deschidere: Ioan Bănescu (chitară) bursier al Fundației Regale Margareta a României.

 

Ziua 5 – Proms of Delight
13 iulie, ora 20:00 | Piața Mare

Finalul festivalului aduce pe scenă magia valsurilor vieneze, într-un regal muzical dedicat lui Johann Strauss și contemporanilor săi, respectiv un omagiu adus muzicii din epoca de aur cu lucrări celebre precum Blue Danube și Tales from the Vienna Woods.

Dirijor: Alexandru Ilie
Veronica Anușca (soprană), Mihai Urzicana (tenor)
Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu
Deschidere: Alexandra Dumitrache (mezzosoprană) bursieră a Fundației Regale Margareta a României.

 

Despre Asociația Elite Art

Asociația Elite Art este un ONG cultural, care și-a început activitatea în anul 2003 și care desfășoară numeroase programe culturale, care au drept scop dezvoltarea societății civile prin artă. Promisiunea pe care o face lumii este de a promova și susține universalitatea și accesibilitatea artei în beneficiul tuturor oamenilor. Astfel, cu sprijinul partenerilor, sponsorilor şi voluntarilor, de-a lungul celor 20 de ani de activitate, Elite Art a implementat peste 150 de proiecte în domeniile muzicii și artei vizuale, cât şi proiecte educaţionale.                    

 

Classics for Pleasure este mai mult decât un festival – este o invitație la descoperire, conectare prin muzică și susținerea noilor voci. Vă așteptăm în Sibiu să trăiți alături de noi următorul crescendo al muzicii clasice!

 

Pentru informații suplimentare accesați:
eliteart.org

 

Vă era dor de Pufin? Noua- DA!
Este la mare (asta puteți vedea cu ochiul liber!).
Pare relaxată, tolănită și…. bronzată!
Daaaaar…. Oare așa să fie?
Credem, totuși, că ne pregătește ceva!
Hmmm…Pe curând, Pufin! Te așteptăm!

1 – 31 iulie 2025

 

Noi ne-am făcut planul de vacanță pe luna iulie:

 

Ilinca, arhitecta, face tururi cu dus și-ntors, desface muzeul în piese de puzzle și desenează în muzeu, printre scoarțe, costume, lăzi de zestre și furci, Beatrice, artista, ia în vacanță familiile cu mic, cu mare și îmblânzește lâna vara, iar Raluca, povestește, desenează pe pânză emoții, dar și meniuri regești, aleargă după sunete și îndeamnă la visat cai verzi pe pereți, Lidia, artista noastră invitată, bate la război, după ce se răcorește și rătăcește prin muzeu.

Dacă vrei și tu așa în vacanță, hai! Ateliere de la 3 la 99 de ani. Avem și program în această harababură. Prețul unui atelier este de 30 de lei pentru fiecare participant. Înscrierea este importantă, fără nu putem merge în vacanță împreună. Accesul la atelier se face prin intrarea principală a MNȚR (Kiseleff, 3).

 

Săptămâna I

 

Miercuri, 2 iulie

10.30 Teatru de umbre (atelier dedicat familiilor), cu Beatrice Iordan

 

La început, participanţii vor afla ce este teatrul de umbre, când și unde a apărut. Li se vor istorisi două legende care vorbesc despre începuturile teatrului de umbre. Apoi, pe baza unei povești simple, copiii vor trece la lucrul efectiv: vor fi împărțiți pe echipe și vor lucra siluetele reprezentând personajele poveștii. La sfârşit, fiecare echipă va realiza o scurtă reprezentație teatrală: ei vor mânui la panou siluetele tocmai construite și vor interpreta povestea propusă de coordonator.

 

Durata: o oră.

Înscrieri pe WhatsApp la numărul de telefon: 0723471600

 

11.00 Croit, țesut și cusut  (8-99 ani), cu Lidia Stareș, la Atelierul de țesut

În atelierele de cusut vom descoperi semne și însemne: apa curgătoare, apa cu valuri, ploaia, soarele, păsări, pești și animale, copac, forme de relief, sensul formelor echilibrate. Apoi le vom inventa pe ale noastre și le vom coase.

La războiul vertical (gherghef cu urzeală), vom afla cum se realizează diferite forme geometrice, elemente decorative și legăturile necesare unui covor.

Înscrieri la numărul de telefon: 0722 798 284

 

Joi, 3 iulie

10.30 Modelaj în lut: „Cuib cu păsări” (atelier dedicat familiilor), cu Beatrice Iordan

 

Pentru cei care nu au mai lucrat cu lutul vom începe prin a ne obişnui cu textura lui, vom povesti un pic despre acest material şi despre importanţa pe care a jucat-o în viaţa ţăranilor români.

După aceea, vom modela un bulgăre de lut, transformându-l într-un cuib și o pasăre măiastră, inspirați de fluiericele în formă de păsări pe care le modelau olarii. Pentru ca lucrarea să fie completă, vom împleti în structura lutului ierburi uscate care să ne apropie și mai mult de ideea cuibului. Pentru că orice căsuță are nevoie să fie locuită, vom aranja frumos în cuiburile realizate o mică pasăre modelată de mâinile harnice ale participanților.

Atelierul se adresează în primul rând familiilor (copil și adult), dar și tuturor acelora cărora le place să modeleze lutul și să împletească ierburi uscate.

 

Durata: o oră.

Înscrieri pe WhatsApp la numărul de telefon: 0723471600

 

Vineri, 4 iulie

10.30 Atelier de realizat ştampile prin tehnica linogravurii: „Felicitarea” (atelier dedicat familiilor), cu Beatrice Iordan

 

După ce ne vom cunoaște, vom povesti un pic despre obiceiul de a dărui și de a trimite scrisori și felicitări. Acum, când comunicarea este mult facilitată de căile de comunicare online, mai trimitem scrisori sau felicitări? Dacă da, cui ne dorim să le trimitem?

După ce vom discuta despre posibilitățile pe care le avem, în zilele noastre, de a ne apropia de oamenii dragi aflați la distanță, încercăm să descoperim, cu ajutorul poveștilor, prin ce mijloace comunicau oamenii de odinioară cu persoanele dragi aflate la distanță. După discuții, vom trece la realizarea propriu-zisă a felicitărilor, folosind tehnicile de realizare a ștampilelor propuse, cu explicarea fiecărei etape în parte.

 

Durata: o oră.

Înscrieri pe WhatsApp la numărul de telefon: 0723471600

 

Săptămâna a II-a

 

Miercuri, 9 iunie

11.00 Croit, țesut și cusut  (8-99 ani), cu Lidia Stareș, la Atelierul de țesut

În atelierele de cusut vom descoperi semne și însemne: apa curgătoare, apa cu valuri, ploaia, soarele, păsări, pești și animale, copac, forme de relief, sensul formelor echilibrate. Apoi le vom inventa pe ale noastre și le vom coase.

La războiul vertical (gherghef cu urzeală), vom afla cum se realizează diferite forme geometrice, elemente decorative și legăturile necesare unui covor.

Înscrieri la numărul de telefon: 0722 798 284

 

Joi, 10 iulie

10.30 Atelier de împâslit lâna prin tehnica apei şi săpunului: „Podoabe” (atelier dedicat familiilor), cu Beatrice Iordan

Din cele mai vechi timpuri, lâna a fost materia de bază în realizarea vestimentației, a traistelor şi desagilor dar și a obiectelor care înfrumusețează casa: covoare, preşuri, peretare, ștergare etc.

La acest atelier ne vom împrieteni şi noi cu lâna netoarsă. Vom învăța s-o modelăm cu ajutorul apei şi săpunului, transformând-o în mici accesorii: broșe, șiraguri de mărgele, brățări. Podoabe bune de dăruit persoanelor dragi sau de asortat la vestimentaţia proprie.

 

Durata: o oră.

Înscrieri pe WhatsApp la numărul de telefon: 0723471600

 

Vineri, 11 iulie

10.30 De poveste — Pomul vieții (5-99 ani), cu Raluca Minoiu

Voi începe cu o poveste de tare departe. Dar dacă voi înlocui cuvântul „baobab” cu „stejar”, o să juri că-i o poveste neaoșă despre prietenie, lăcomie, puterea de a dărui și despre cum face omul la supărare. Copacul, pardon, nu omul. Apoi ne vom plimba prin muzeu și vom căuta să descoperim de ce țăranul socotea copacii atât de importanți, încât și-a imaginat chiar propria viața ca pe un pom. Și vom închipui apoi pomul nostru pe o bucată de pânză, pentru a îmbrăca cu viață, după rânduiala veche, un petic de perete.

Spațiul de desfășurare: Atelierul de creativitate și expoziția permanentă

Durata: o oră și jumătate.

Înscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com

 

Săptămâna a III-a

 

Miercuri, 16 iulie

10.30 De poveste – Ca sarea-n bucate (5-99 ani), cu Raluca Minoiu

Pornim de la povestea Sarea-n bucate, cum altfel?, în care vom închipui niște meniuri regești. Și câteva feluri de a ne declara iubirea, desigur. Ne vom mai închipui și tot felul de năstrușnicii, de la sarmale fierte în sirop de zahăr până la spanac cu miere, apoi desenăm meniurile câștigătoare pe un șorț de bucătărie.

Participarea la acest atelier se face numai și numai cu burta plină!

 

Durata: o oră și jumătate.

Înscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com

 

11.00 Croit, țesut și cusut  (8-99 ani), cu Lidia Stareș, la Atelierul de țesut

În atelierele de cusut vom descoperi semne și însemne: apa curgătoare, apa cu valuri, ploaia, soarele, păsări, pești și animale, copac, forme de relief, sensul formelor echilibrate. Apoi le vom inventa pe ale noastre și le vom coase.

La războiul vertical (gherghef cu urzeală), vom afla cum se realizează diferite forme geometrice, elemente decorative și legăturile necesare unui covor.

Înscrieri la numărul de telefon: 0722 798 284

 

Joi, 17 iulie

10.30 De poveste – Perna de visat bine (6-99 ani), cu Raluca Minoiu

Cu pânze, ațe și sclipici facem o pernă de visat bine: poate o scufundare în mare ori un zbor cu balonul, cine știe?

Vom începe cu o poveste despre libertatea de a visa, apoi ne vom schița propriul vis cu creionul pe hârtie. Cu schița gata vom transpune visul in culori, cu carioci, pe o pânza anume cusută pentru a se transforma în pernă. Pe care copiii o vor umple cu mâinile lor și vor pleca acasă cu o pernă numai bună de visat.

 

Durata: o oră și jumătate.

Înscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com

 

Vineri, 18 iulie

10.30 De poveste – Harta sunetelor (10-99 ani) cu Raluca Minoiu

O să dau mai departe o poveste „primită” de la un povestitor din Anglia, Jem, într-o intersecție aglomerată, pe la asfințit, stând pe un spațiu verde dintr-un giratoriu, în Brașov. O poveste despre sunete și zgomot și despre a fi diferit.

Apoi vom încerca să ne dăm seama cum acționează sunetele asupra corpului, emoțiilor, gândurilor. Vom zburda prin intersecții aglomerate, câmpuri și păduri, șantiere, stupi, oceane și locuri de joacă, case de bunici sau prin vreun scrânciob de copil, pe la noi prin atelier. Vom băga de seamă ce ne bucură, ce ne „cocoșează”, ce ne agită, ce ne rănește șin lumea nevăzută, dar atât de prezentă, a sunetelor.

Apoi fiecare va experimenta liniștea de a face o hartă a sunetelor bune. Să fie acolo, când ne înconjoară prea mult zgomot.

PS1: Aveți grijă cu ce ton sugerați copiilor să vină la acest atelier. Nici prea dramatic, nici prea serios, nici prea autoritar, știți voi…

PS2: E și pentru oameni mari.

Durata: o oră și jumătate.

Înscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com

 

Săptămâna a IV-a

 

Miercuri, 23 iulie

10.30 Puzzle mare din bucăți mici de muzeu (9-13 ani), cu Ilinca Pop

Un puzzle e o imagine pe care o construim din fragmente mici și amestecate. De obicei, le scoatem din cutiile în care stau claie peste grămadă și le așezăm la locul lor din imaginea întreagă. Dar ce-ar fi dacă fiecare piesă ar spune o poveste doar a ei, și împreună ar povesti de fiecare dată o întâmplare nouă, după imaginația celor care alătură fragmentele? După ce străbatem muzeul în lung și-n lat, redesenăm muzeul pe fragmente de pânze mai mici, pe care le compunem și recompunem într-o instalație temporară, iar apoi le luăm cu noi acasă.

 

Durata: două ore.

Înscrieri la: atelieruldecreativitate@gmail.com.

 

11.00 Croit, țesut și cusut  (8-99 ani), cu Lidia Stareș, la Atelierul de țesut

În atelierele de cusut vom descoperi semne și însemne: apa curgătoare, apa cu valuri, ploaia, soarele, păsări, pești și animale, copac, forme de relief, sensul formelor echilibrate. Apoi le vom inventa pe ale noastre și le vom coase.

La războiul vertical (gherghef cu urzeală), vom afla cum se realizează diferite forme geometrice, elemente decorative și legăturile necesare unui covor.

Înscrieri la numărul de telefon: 0722 798 284

 

Joi, 24 iulie

10.30 Desen în muzeu (8-14 ani), cu Ilinca Pop

Ne așezăm pe perne, direct pe podeaua muzeului, și desenăm ce vedem, simțim sau ne imaginăm privind obiectele expuse. În mijlocul poveștilor țărănești, al lemnului cioplit (sub forma prințesei-spătar, a inimii decupate, a zmeului cu două capete) și al firelor colorate țesute laolaltă (oare poți măcar numi fiecare din culorile pe care le vezi în muzeu?), timpul încetinește și mâna începe să urmeze altfel contururile. Nu vom învăța să desenăm „corect”, ci să privim cu atenție, să observăm detalii și să găsim propriul fel de a le pune pe hârtie. Atelierul începe cu un tur ghidat în câteva dintre sălile muzeului, continuă cu o sesiune de desen în muzeu și se încheie în atelierul de creativitate cu finalizarea lucrărilor.

 

Durata: o oră și jumătate.

Înscrieri la: atelieruldecreativitate@gmail.com.

 

Vineri, 25 iulie

10:30 Tur ghidat cu dus și întors (10-14 ani), cu Ilinca Pop

Ne plimbăm împreună prin muzeu, dus-și-întors. La dus, vă ghidează vizita o arhitectă: vă spune povești, vă arată obiecte și ne imaginăm împreună viața lor secretă, iar în timpul acesta le desenați, luați notițe (sau nu!) și le prindeți în noi povești. La întors, voi ghidați vizita: îi spuneți cum se vede muzeul cu fața pe dos și cu dosul pe față, ce-ați mai aduce în camerele sale înalte, ce-a povestit bine și ce n-a povestit bine — sau poate vom auzi cu totul și cu totul alte povești.

 

Durata: două ore.
Înscrieri la: atelieruldecreativitate@gmail.com.

 

Săptămâna a V-a

 

Miercuri, 30 iulie

10.30 Puzzle mare din bucăți mici de muzeu (6-8 ani), cu Ilinca Pop

Un puzzle e o imagine pe care o construim din fragmente mici și amestecate. De obicei, le scoatem din cutiile în care stau claie peste grămadă și le așezăm la locul lor din imaginea întreagă. Dar ce-ar fi dacă fiecare piesă ar spune o poveste doar a ei, și împreună ar povesti de fiecare dată o întâmplare nouă, după imaginația celor care alătură fragmentele? După ce străbatem muzeul în lung și-n lat, redesenăm muzeul pe fragmente de pânze mai mici, pe care le compunem și recompunem într-o instalație temporară, iar apoi le luăm cu noi acasă.

 

Durata: o oră și jumătate.

Înscrieri la: atelieruldecreativitate@gmail.com.

 

11.00 Croit, țesut și cusut  (8-99 ani), cu Lidia Stareș, la Atelierul de țesut

În atelierele de cusut vom descoperi semne și însemne: apa curgătoare, apa cu valuri, ploaia, soarele, păsări, pești și animale, copac, forme de relief, sensul formelor echilibrate. Apoi le vom inventa pe ale noastre și le vom coase.

La războiul vertical (gherghef cu urzeală), vom afla cum se realizează diferite forme geometrice, elemente decorative și legăturile necesare unui covor.

Înscrieri la numărul de telefon: 0722 798 284

 

 

Joi, 31 iulie

10:30 Tur ghidat cu dus și întors (10-14 ani), cu Ilinca Pop

Ne plimbăm împreună prin muzeu, dus-și-întors. La dus, vă ghidează vizita o arhitectă: vă spune povești, vă arată obiecte și ne imaginăm împreună viața lor secretă, iar în timpul acesta le desenați, luați notițe (sau nu!) și le prindeți în noi povești. La întors, voi ghidați vizita: îi spuneți cum se vede muzeul cu fața pe dos și cu dosul pe față, ce-ați mai aduce în camerele sale înalte, ce-a povestit bine și ce n-a povestit bine — sau poate vom auzi cu totul și cu totul alte povești.

 

Durata: două ore.
Înscrieri la: atelieruldecreativitate@gmail.com.

 

Ediția a VII-a 𝐅𝐎𝐑𝐁𝐄𝐒 𝐊𝐈𝐃𝐒 𝐅𝐄𝐒𝐓𝐈𝐕𝐀𝐋: Povestea continuă în cea mai magică aventură pentru copii și părinți, pe 28 iunie, începând cu ora 09:00, pe pajiștea Mogoșoaia, lângă Palatul Brâncovenesc!

Forbes Kids Festival 2025 – Lumea basmelor și a aventurilor aduce la viață o călătorie magică, unde creativitatea și curajul ghidează micii eroi prin tărâmuri fantastice. Fiecare colț al parcului devine o scenă a descoperirii, plină de povești captivante, provocări magice și experiențe de neuitat, invitând copiii să devină personaje în propriile lor povești.

FORBES KIDS FESTIVAL își propune să creeze experiențe inspirate din poveștile copilăriei, aducând la viață personaje, aventuri sau tărâmuri fermecate. Practic, ne propunem să conturăm magia din basmele clasice sau să creăm noi universuri fantastice, iar fiecare experiență se va transforma într-o călătorie plină de descoperiri și zâmbete. Ne dorim ca fiecare experiență să inspire creativitate, curaj sau spirit de echipă, transformând poveștile în aventuri memorabile pentru cei mici!

 

În lumea basmelor

Explorează lumea fascinantă a basmelor, unde poveștile prind viață, iar imaginația nu cunoaște limite! La 𝐅𝐎𝐑𝐁𝐄𝐒 𝐊𝐈𝐃𝐒 𝐅𝐄𝐒𝐓𝐈𝐕𝐀𝐋, micii exploratori vor descoperi comori ascunse, vor înfrunta provocări curajoase și vor învăța lecții despre prietenie, curaj și creativitate. Fiecare colț al festivalului transformă poveștile îndrăgite în experiențe interactive: de la labirinturi misterioase și păduri fermecate, până la întâlniri cu păpuși vorbitoare și eroi neînfricați.

Pregătiți-vă să trăiți farmecul copilăriei în aceste lumi de poveste:
⋇⋆✦⋆⋇ Alice în Țara Minunilor
⋇⋆✦⋆⋇ Cei Trei Muschetari
⋇⋆✦⋆⋇ Peter Pan
⋇⋆✦⋆⋇ Scufița Roșie
⋇⋆✦⋆⋇ Pinocchio
⋇⋆✦⋆⋇ Mica Sirenă
⋇⋆✦⋆⋇ Cenușăreasa
⋇⋆✦⋆⋇ Cartea Junglei
⋇⋆✦⋆⋇ Punguța cu doi bani
⋇⋆✦⋆⋇ Hänsel și Gretel

 

În lumea aventurilor

Pregătiți-vă pentru o explozie de distracție și adrenalină în „Lumea Aventurilor”! La FORBES KIDS FESTIVAL, copiii vor trăi experiențe unice care le vor pune la încercare curajul, energia și creativitatea. Fiecare colț al festivalului este plin de activități care aduc la viață cele mai palpitante provocări. Așadar, pregătiți-vă să explorați o lume de distracție fără limite:
⋇⋆✦⋆⋇ Carusel Muzical
⋇⋆✦⋆⋇ Tir cu Arcul
⋇⋆✦⋆⋇ Laser Tag
⋇⋆✦⋆⋇ Dino Park
⋇⋆✦⋆⋇ Face Painting
⋇⋆✦⋆⋇ Piese de Teatru
⋇⋆✦⋆⋇ Dance Party
⋇⋆✦⋆⋇ Mascote

 

IMPORTANT!

În cazul în care întâmpinați dificultăți, contactați organizatorii la adresa de e-mail: evenimente@forbes.ro.

În vederea permiterii accesului la eveniment este necesară completarea datelor de pe platformă (confirma participarea) (nume, prenume, companie, funcție, număr de telefon și adresă de e-mail).

FORBES KIDS își rezervă dreptul de selectare a invitaților!

 

Evenimente speciale, activități interactive și digitalizarea colecțiilor marchează aniversarea unei instituții emblematice. În vara anului 2025, Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu aniversează 130 de ani de activitate neîntreruptă, printr-un amplu proiectul cultural intitulat „Muzeul de Istorie Naturală Sibiu, 130 de ani: O Poveste Vie a Patrimoniului”. Proiectul își propune o serie de activități educaționale, expoziționale și digitale, care celebrează moștenirea acestei instituții cu rădăcini adânci în cultura științifică a României.

 

 

De la începuturile secolului XIX la patrimoniu modern

Fondat oficial în 1895, Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu este una dintre cele mai vechi instituții de acest tip din România și unul dintre primele muzee care au funcționat într-un cadru organizat, destinat exclusiv științei. Originea colecțiilor sale se leagă însă de activitatea Societății Ardelene de Științe Naturale, înființată în 1849, o organizație care a pus bazele cercetării și educației științifice în Transilvania. Din 2006, muzeul este parte a Muzeului Național Brukenthal, integrându-se astfel într-unul dintre cele mai prestigioase complexe muzeale din România.

Cu un patrimoniu de peste un milion de piese, de la fosile rare la insecte exotice, de la păsări și mamifere conservate până la minerale spectaculoase, muzeul oferă o panoramă amplă a biodiversității și a cunoașterii științifice acumulate în ultimele două secole.

 

Proiectul aniversar desfășurat în perioada iunie – iulie 2025, propune un program complex, care include:

Modernizarea expoziției de bază

Începând cu 31 iulie 2025, vizitatorii vor descoperi etichete expoziționale complet modernizate, cu informații actualizate, adaptate publicului tânăr și interesat de știință. Noile suporturi informative vor îmbogăți experiența cu vizitare și vor facilita înțelegerea exponatelor.

Digitalizarea colecțiilor

Între 19 iunie și 20 iulie, o parte a colecției muzeului va fi digitalizată prin macrofotografii și scanare 3D. Acestea vor fi accesibile online începând cu 21 iulie, oferind publicului o incursiune detaliată în lumea fascinantă a specimenelor naturalistice.

Tururi ghidate gratuite

În perioada 2 iulie – 31 iulie, de miercuri până duminică, muzeul va organiza tururi ghidate pentru grupuri, în cadrul cărora muzeografi cu experiență vor vorbi despre evoluția muzeului și colecțiile sale valoroase. Participarea se face prin programare la numărul 0269 436 545.

Pentru publicul tânăr, muzeul propune ateliere educative interactive care stimulează curiozitatea și învățarea activă:

  • 26 iunie – Cum e să fii paleontolog? – prezentare și activități practice
  • 30 iunie – Călătorie în lumea insectelor – descoperiri ludice și interactive
  • 7-11 iulie – Pe urmele animalelor – jocuri și prezentări educative
  • Iunie – Iulie – Treasure Hunt în muzeu – o explorare sub formă de aventură

 

 

Toate activitățile educaționale necesită programare prealabilă la același număr de telefon.

Unul dintre cele mai spectaculoase momente ale programului aniversar a avut loc pe 21 iunie, de la ora 21:00, când fațada Muzeului de Istoria Naturală a fost animată printr-un video mapping artistic, care a ilustrat momente esențiale din istoria instituției, transformând clădirea într-o pânză vie a memoriei culturale și științifice.

În luna iunie, muzeul a fost onorat de prezența copiilor din corurile sibiene participante în Programul Național Cantus Mundi, care au susținut momente muzicale în incinta muzeului. Această inițiativă artistică, parte a celui mai mare program de integrare socială prin muzică din România, a adus un plus de emoție și comunitate aniversării celor 130 de ani.

Evenimentele dedicate acestei aniversări se adresează tuturor categoriilor de public – de la pasionați de știință, familii cu copii, cadre didactice, până la turiști și iubitori de patrimoniu. Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu nu este doar un loc de expunere, ci o instituție vie, care continuă să educe, să inspire și să conserve patrimoniul natural pentru generațiile viitoare.

Sursă foto: sibiucity.ro, Facebook Muzeul de Istorie Naturala Sibiu

 

Adrian-Cătălin Bulboacă, președintele Matricei Românești, transmite un mesaj cu adâncă vibrație spirituală cu prilejul sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel.

 

 

Pentru micii școlari lumea este o aventură continuă, iar desenul devine una dintre cele mai profunde forme prin care copiii se exprimă. În mâinile lor mici, creionul capătă puteri magice, transformând foi albe în povești vizuale pline de culoare, emoție și imaginație. Pentru ei, arta nu este doar o activitate, ci o stare de spirit, un spațiu sigur unde se regăsesc, se exprimă și cresc.

„Desenul mă face fericit, este liniștitor”

„Desenul e artă. Arta îmi dă o stare de liniște”, spune Toma A, exprimând o legătură sinceră și profundă cu creația. Aris G. completează: „Desenul mă face fericit, este liniștitor”, în timp ce David D. mărturisește simplu: „Arta mă face să fiu emoționat” (și chiar este!).

Fiecare copil simte diferit și trăiește arta în felul său. Unii o văd ca pe o bucurie – „Să desenez este o bucurie!”, spune Ioana G – iar alții o privesc ca pe o distracție plină de entuziasm, cum afirmă Iosif B: „Arta este distracție!” (el este amuzat de ceea ce realizează, este plin de zâmbet).

,,Arta este fericire pentru sufletul meu”

Copiii descoperă surse de inspirație peste tot: în natură, în jocuri, în cărți sau în desene animate. Și chiar în adâncul mării (neexplorat încă, ci doar imaginat!). Mihai E. spune cu sensibilitate: „Tot ce văd în jur mă poate inspira să desenez. Arta este fericire pentru sufletul meu.” Teodor D. își găsește personajele preferate în jocurile video, iar Marina recunoaște că „cărțile pe care le citesc mă inspiră să desenez mai mult.” Pentru Alexia C., inspirația vine din personaje și din parcurile în care se plimbă, iar Anna Maria F. își însoțește desenul cu muzică, transformând creația într-o experiență completă. (așa îi place ei să lucreze, sunetele armonioase îi sporesc inspirația…).

Pe lângă bucurie, arta aduce și dorința de evoluție. Cezar D. afirmă cu mândrie: „Vreau să desenez din ce în ce mai bine… apoi sunt mândru când mă uit la lucrarea mea”.

„Arta înseamnă să vrei cu adevărat să faci ceva”

Aceeași dorință de perfecționare o are și Anisia N: „Vreau să exersez și să fiu mai bună.” Copiii învață, prin artă, lecții importante despre răbdare, perseverență și încredere în propriile forțe. Ilinca T. spune: „Arta este pentru mine o formă de a învăța să am răbdare. Este un proces foarte lung…”, iar Antonia R. completează: „Arta înseamnă să vrei cu adevărat să faci ceva la care visezi mult.”

Pentru unii, arta devine chiar o formă de cunoaștere și înțelegere a lumii. „Mă simt bine și înțeleg mai bine lumea când desenez”, mărturisește Anisia N.

Stefan C. o vede ca pe un efort de suflet: „Pentru mine, arta este un desen foarte frumos, făcut când îți dai tot sufletul”.

Gabriel S. ne oferă o definiție largă și plină de acceptare: „Pentru mine, arta este tot ce e frumos. Oricine poate să facă artă și să arate ceva frumos.”

Toate aceste gânduri și trăiri s-au reunit sub tema „Lumea din adâncuri”, un prilej pentru copii de a-și imagina și crea universuri subacvatice pline de culoare, viață și mister.

Prin fiecare val desenat, fiecare creatură fantastică și fiecare detaliu marin, copiii au arătat nu doar talent, ci și o profundă bucurie de a explora, de a visa și de a se exprima liber. Desenul nu este doar o activitate pentru ei — este o punte spre sine și spre lume.

Copiii clasei I ,,D” din Școala Gimnazială numărul 197 sunt îndrumați zi de zi, pas cu pas, de tânăra și energica învățătoare Ioana-Daria Dănel. Aceasta le-a vorbit micuților elevi despre rubrica ,,Desenele lui David” din ,,Matricea Românească”. Toți, plini de bucurie, au dăruit imaginație și culoare. Se simte și voioșia lor, nu-i așa?

Ziua Internațională a Iei, celebrată anual pe 24 iunie, se suprapune cu Sărbătoarea Sânzienelor, un ritual străvechi de fertilitate și protecție, când zânele aduceau daruri naturii și oamenilor. Ia, cămașa tradițională românească, a devenit un simbol autentic al identității noastre. Confecționată manual din in, cânepă sau bumbac și brodată cu motive regionale, ia poartă semnificații adânci: protecție, feminitate și apartenență. Istoria sa, de la tunica celtică “tunicae lineae” și până la popularizarea internațională, vorbește despre o călătorie din vechime spre globalizare.

De la inițiativa comunității La Blouse Roumaine (2013), evenimentul a devenit global – români din peste 50 de țări și peste 100 de orașe sărbătoresc în aceeași zi. În 2015, primarul Washington DC a proclamat oficial 24 iunie drept Ziua Universală a Iei.

 

 

Costumul popular românesc, în prim-plan la Casa Eliad

ARCUB marchează Ziua Universală a Iei și sărbătoarea Sânzienelor prin deschiderea expoziției Alai, un eveniment dedicat portului popular românesc, găzduit între 24 iunie și 6 iulie 2025, la Casa Eliad din Bd. Mircea Vodă nr. 5.

Curatoriată de Ștefana Samfira, actriță și conferențiar universitar la UNATC, expoziția propune o explorare vizuală și simbolică a costumelor tradiționale, cu accent pe piesele purtate în contexte festive și ritualice din diferite regiuni etnografice ale țării.

Expoziția reunește costume autentice din zone precum Mehedinți, Oltenia, Mărginimea Sibiului, Muscel sau Pădureni, fiecare cu particularități estetice și simbolice distincte. Detaliile – de la croi și cromatică la simbolurile cusute manual, reflectă nu doar stiluri regionale, ci și coduri sociale, credințe străvechi și relația omului cu mediul său.

Ștefana Samfira a afirmat: „Colecția ‘Alai’ este mai mult decât un omagiu adus frumuseții costumelor populare. Este un apel la valorizarea și protejarea patrimoniului cultural. Costumele devin instrumente de conectare între generații și păstrătoare ale unui bogat patrimoniu cultural”.

Evenimentul se desfășoară în preajma Zilei Universale a Iei (24 iunie), sărbătoare globală a identității culturale românești, care coincide cu Sânzienele. În această dublă cheie simbolică, expoziția Alai devine o punte între sacru și cotidian, între trecutul rural și prezentul urban.

 

Program și acces

Vernisajul expoziției va avea loc marți, 24 iunie 2025, la ora 18:30, la ARCUB – Casa Eliad.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 25 iunie – 6 iulie 2025, de marți până duminică în intervalul 12:00 – 19:00.

Intrarea este gratuită. Expoziția este închisă în zilele de luni.

 

Ștefana Samfira – între scenă și patrimoniu

Curatoarea expoziției, Ștefana Samfira, este o voce distinctă în cultura românească actuală, cunoscută atât ca actriță, cât și ca cercetătoare și colecționară de costume populare. De peste un deceniu, documentează piese vestimentare din toate colțurile țării, însoțind fiecare obiect de o poveste locală, de o amprentă a memoriei vii.

Proiectele ei curatoriale devin astfel și acte educative, aducând în fața publicului o perspectivă actualizată asupra tradiției. În viziunea sa, portul popular nu este doar un obiect estetic, ci un mediu de transmitere a valorilor, un limbaj vizual care transcede generațiile.

Sursă foto: arcub.ro, bookhub.ro

 

Școala s-a încheiat… aceeași școală începe.

Oare? Noul ministru al Educației, domnul Daniel David, vine cu o viziune curajoasă, e deschis spre consultare publică, însă, întâmpină rezistență din partea sistemului disfuncțional. România rurală profund ʽamorțită’, cu sate depopulate și îmbătrânite, cu multe școli încă lipsite de dotări elementare, rămâne săracă, lipsită de oportunități și de viitor. Cu stomacul gol, cu hainele murdare și peticite, muncind în gospodărie pentru a-și ajuta familia să pună de mâncare pe masă, copiii de la sat (acolo unde trăiește 45% din populația țării, conform datelor raportate în 2025 de Institutul Național de Statistică) au rezultate din ce în ce mai slabe la învățătură.

Suntem ʽrenumiți’ în Europa pentru abandonul școlar timpuriu, aceasta fiind una dintre cele mai mari probleme ale educației din România. „Toate studiile arată că dacă vii din mediul rural, (…) șansa ta de a reuși în viață și de a reuși în școală, în primul rând, este mult, mult mai mică decât comparat cu cineva care vine din mediul urban, ceea ce este o nedreptate foarte mare.” – afirmă domnul ministru. Rata de abandon școlar în mediul rural este uriașă: 1 din 3 elevi abandonează studiile până la finalul clasei a VIII-a, 4 din 10 nu trec de nota 5 la limba română, iar 9 din 10 ies de pe băncile școlii cu un uriaș handicap (analfabetism funcțional), ajungând să muncească în țară sau în străinătate ca zilieri, lipsiți de orice șansă la un viitor demn și prosper. Apropo, tinerii din mediul rural sunt semnificativ subreprezentați în învățământul universitar, 7 din 10 nevisând măcar să ajungă la Facultate.

Nici la oraș situația nu e mai brează: 4 din 10 liceeni aleg să nu dea bacalaureatul. Iar dintre cei care aleg să dea examenul, doar 70% îl și trec. Astfel că, trăgând linie, aproape 6 din 10 liceeni nu termină liceul cu diploma necesară pentru a merge la facultate. Așa că, nu-i de mirare că România are cei mai puțini absolvenți de învățământ superior din Uniunea Europeană.

 

Mai putem salva sistemul de educație și pune bazele unui model de succes?

Pentru început, hai să prioritizăm accesul la educație de calitate pentru toți copiii și să eliminăm decalajul dintre învățământul din mediul rural și cel urban (nicăieri în Europa acesta nu este mai pronunțat decât în România). Raportul de diagnoză și soluții privind învățământul românesc – „Raportul final de țară pe educație”, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), arată ceea ce știm deja: avem nevoie de o curriculă bazată pe formarea de competențe și abilități, în care să încurajăm învățarea activă, gândirea critică și o formare profesională bazată pe aptitudini și învățare practică. Avem nevoie să ne îndepărtăm de un sistem educațional care insistă pe acumularea de cunoștințe pur teoretice, în timp ce dezvoltarea abilităților practice, atât de necesare tinerilor în viața de zi cu zi, dar și realitățile și cerințele cu care urmează să se confrunte pe piața muncii, rămân în plan secund.

Dezvoltarea învățământului în mediul rural (unde peste jumătate din populație se confruntă cu riscul sărăciei și excluziunii sociale) și crearea mai multor opțiuni de tip profesional dual – în care teoria este dublată de practică făcută nu doar la școală, ci mai ales la sediul operatorilor economici care asigură, la rândul lor, formare prin personal de specialitate – este soluția încurajată de OCDE, cu rezultate dovedite în Vestul și Nordul Europei. Parteneriatele solide între unități școlare și companii private reprezintă o soluție win-win atât pentru elevi, cât și pentru operatorii economici, care se plâng de slaba formare făcută de școlile profesionale ai căror reprezentanți nu înțeleg cât de important e rolul lor în acest sens, considerându-l o ʽpovarăʼ.

 

 

În același timp, piața muncii ne arată că operatorii economici preferă candidații cu competențe și experiență practică. Pentru absolvenții care s-au axat pe educația strict teoretică, lipsa practicii  reprezintă un dezavantaj major când vine vorba de găsirea unui loc de muncă. Conform unui sondaj realizat de Banca Mondială, în 2024, 3 din 10 antreprenori au identificat forța de muncă insuficient calificată drept o constrângere majoră pentru desfășurarea și dezvoltarea afacerilor în România. Așadar, iată-ne martori la celebra expresie „Roata se întoarce”, respectiv, dacă în ultimii 30 de ani nu era deloc la modă să urmezi o școală profesională (sistemul dual fiind introdus în țară abia în urmă cu 12 ani), acum această formă practică de învățământ care asigură calificare profesională e mult mai apreciată și căutată de angajatori.

Incluziunea etniei rome în societate și economie este posibilă prin educație și formare profesională și poate duce la bunăstarea comunităților. „Comunitatea romă, suprareprezentată în zonele rurale sărace, rămâne unul dintre grupurile cele mai marginalizate, cu rate de abandon ridicate și o participare redusă la educația timpurie, în școală și în învățământul universitar”. (Raport OCDE)

 

Primul campus profesional dual de la sat, unde teoria și practica merg mână-n mână

Raportul elaborat de OCDE, reconfirmă faptul că drumul pe care Asociația BookLand a plecat din 2024 este unul care aduce sens și soluții concrete tinerilor din mediul rural. După ce a renovat 80 de școli și grădinițe rurale în toată țara, Asociația și-a asumat construirea unui Campus Preuniversitar Profesional în sistem Dual în satul Vulturesti, unde va asigura gratuit elevilor din N-E județului Argeș educație teoretică de calitate, dublată de formare profesională temeinică pe multiple specializări, cu ore de curs în ateliere dotate cu echipamente de ultimă oră, și cu practică atât în întreprinderile sociale din campus, cât mai ales la sediul operatorilor economici – parteneri ai programului de formare în sistem dual.

Practic, un ONG implementează ceea ce își dorește ministrul Educației și Cercetării: „În învățământul rural, când se concentrează copiii în structuri școlare mai complexe (…) se pot face dotări de top și se poate aduce resursă umană de calitate, ambele contribuind la un act educațional așa cum trebuie să fie.”

Mai mult, în Campusul din Vulturești (primul de acest fel din România rurală, construit exclusiv din sponsorizările obținute de la mediul privat de afaceri), abordarea BookLand se axează pe dezvoltarea competențelor și învățării continue, încurajarea aptitudinilor și cultivarea respectului pentru muncă în rândul elevilor. Cu o ofertă care include toate ciclurile preuniversitare de învățământ – primar, gimnazial, liceal -, precum și servicii complete (transport, uniforme, rechizite-manuale, mese calde, afterschool), elevii au timp să-și descopere și cultive vocația. Fiindcă decizia asupra meseriei pe care vor să o învețe nu o iau în necunoștință de cauză. Încă din clasa Pregătitoare, elevii au șansa de a se implică, câte o oră pe zi, în diverse activități care îi vor ajuta să-și dezvolte noi abilități și să se cunoască mai bine pe ei înșiși, să știe ce le place și să aleagă asumat meseria care li se potrivește. Totul sub îndrumarea unor dascăli pasionați și dedicați, care devin mentorii lor, încurajându-i spre performanță. În plus, tinerii vor beneficia de burse profesionale, iar cei cu rezultate deosebite vor primi și burse de studiu & excelență, pentru a-i susține mai departe la facultate.

Campusul Profesional Dual BookLand își deschide porțile în septembrie 2025 pentru primii elevi înscriși în clasa Pregătitoare / clasa a V-a / clasa a IX-a (pe profil profesional dual, dar și profil teoretic), urmând ca din 2026, după finalizarea lucrărilor pe întreaga suprafață (72.000 mp), să poată forma noi elevi, până la atingerea capacității maxime de 1.200 de elevi în 5 ani.

În contextul în care astăzi 26,3% dintre tinerii din România cu vârstă sub 25 de ani sunt șomeri (față de 14,6% la nivelul Uniunii Europene), iar Ministerul Educației recunoaște importanța învățământului profesional secundar și face eforturi pentru a extinde acest tip de program dual care integrează învățarea la locul de muncă, Campusul BookLand reprezintă o direcție de viitor pentru tinerii de la sat.

În plus, Campusul BookLand reprezintă un model de bune practici pentru atragerea de finanțare a educației din fonduri private și pentru creșterea eficienței cheltuielilor, două alte sugestii amintite de experții OCDE în Raportul de țară pentru revitalizarea educației. Construit exclusiv cu bani, servicii și materiale de construcții asigurate de firme private (prin redirecționarea a 20% din impozitul pe profit, inclusiv prin completarea Formularului 177) și cu un model de funcționare care ii va permite peste câțiva ani să fie autosustenabil în proporție de peste 60%, Campusul BookLand reprezintă o alternativă de succes și o soluție inovatoare, care unește eficient interesele tinerilor și ale angajatorilor, asigurând stabilitate și dezvoltare personală, profesională și economică.

Printre cele peste 1000 de companii care contribuie la misiunea educațională BookLand în mediul rural se numără: Leroy Merlin, Verbund, CEC Bank, Zahăr Mărgăritar, Asevi, Coca Cola HBC, MaxBet, Puran Architecture & Design, Cargill, UniCredit, Zentiva, SAP, Mediaposte Hit Mail, Novomatic, TP România, Valrom Industrie, Asa Cons, Corteva, Brico Depot, Rocas Decor, Timac Agro, Noventa, Sipex, Rotary Club Pitești, Rofer Design, Collavini & Partners, Vopseaua Oskar, Huawei Technologies, Kober, Asko Group, Decathlon, Siniat, Honeywell, Leoni, Linde Gaz, Serv Class, Turbomecanica, Viacon, European Pastry, Stroia Product, Kronospan, BMI Group, Novaintermed, Mobilift, Bauelemente, LSG Building Solutions, BOMA Prefabricate, UP România, Arrise, Intertrans Continental, Polon Alfa, Strizo, Virtuoso, Grădinariu, Continental Hotels, Somaco Grup Prefabricate, Lesaffre, Bella Casa, SIT România, Raveli, Elvon, Elserv, Ferro, Dolo Trans Olimp, Emerson, Frigotehnica, Intersnack, Pall-Ex, Douglas, Game World, Team Montage, TIAB, Terra Gres, Garanti BBVA, Diversey, Steinel, Porsche Finance Group, Renania, Danlin XXL, Eximprod Group, PGA Electric, Blum, Schneider Electric, Paco Invest, BIC, Media Med Publicis, Terqua, Bilka, Protect Chemical, Monolit Legal&Tax.

 

Despre Asociația BookLand

De 15 ani BookLand contribuie la sublinierea importanței educației & dezvoltării personale prin Întâlnirile BookLand Evolution, care facilitează liceenilor dialogul cu varii personalități, prin Taberele Coolturale care le oferă copiilor un mix de activități educaționale & distractive, prin Bursele BookLand care asigură unor elevi excepționali de la sat șansa de a urmă liceul și facultatea fără nicio grijă financiară, dar mai ales prin Renovarea & Dotarea școlilor. „Împreună CONSTRUIM oameni” a adus laolaltă sute de companii din mediul privat, autorități locale, profesori-părinți-elevi care, la îndemnul Asociației BookLand, și-au dat mâna pentru a contribui la renovarea și dotarea școlilor de la sat. Acest parteneriat public-privat a fost posibil datorită obiectivului comun de a reduce abandonul școlar din mediul rural, oferindu-le elevilor acces la educație de calitate în clădiri sigure, moderne și prietenoase. Rezultatul? 80 de școli rurale renovate & echipate în 4 ani, 15.000 de copii care vin cu drag la școală și rezultate mai bune la învățătură. În 2025 BookLand va inaugura în Argeș primul Campus Preuniversitar Profesional Dual din mediul rural, construit exclusiv din bani privați, locul în care educația & formarea profesională se întâlnesc cu dezvoltarea economică sustenabilă, asigurându-le tinerilor locuri de muncă în județ, stabilitate și un nivel de trăi mai bun. Mobilizarea exemplară reușită de Asociația BookLand a fost recunoscută printre bunele practici încurajate de Guvernul României în Raportul Național Voluntar al României, prezentat la Forumul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (New York, 2023). 

 

Emanoil Bucuța în memorii, lansare de carte

17 iulie 2025 |
Emanoil Bucuța: Memoria vie a culturii, reîntoarsă acasă Pe 19 iulie, în satul transilvănean Dăișoara, va avea loc un eveniment de o simbolistică rar întâlnită: lansarea volumului „Emanoil Bucuța în memorii” de Lucia Borș-Bucuța, chiar în...

Ne conduc emoțiile?

16 iulie 2025 |
Se spune adesea că bunicii noștri nu vorbeau despre emoții. Nici măcar părinții noștri nu erau prea preocupați de „lumea interioară” a copilului. Dacă plângeai, ți se spunea „nu e nimic”. Dacă te supărai, ți se zicea „termină cu prostiile”....

Anamaria Lăcătuș, un glas care reclădește

14 iulie 2025 |
 „Eu sunt copilul orașului care a visat mereu satul.”Există oameni care se nasc în povești, și oameni care aleg să le scrie. Anamaria Lăcătuș nu s-a născut cu dealul la geam, nici cu șezătorile în pragul casei. A copilărit într-un...

Copiii urcați pe piedestal

10 iulie 2025 |
Unii copii sunt urcați devreme pe un piedestal. Sunt lăudați continuu: „Ești cel mai cuminte!”, „Tu nu faci niciodată prostii!”, „Ești un exemplu pentru ceilalți!”. Și poate chiar așa e — sunt copii blânzi, inteligenți, atenți. Dar în...

Pufin la mare!

7 iulie 2025 |
Vă era dor de Pufin? Noua- DA! Este la mare (asta puteți vedea cu ochiul liber!). Pare relaxată, tolănită și.... bronzată! Daaaaar.... Oare așa să fie? Credem, totuși, că ne pregătește ceva! Hmmm...Pe curând, Pufin! Te...

Vacanța la MȚR

2 iulie 2025 |
1 – 31 iulie 2025 Noi ne-am făcut planul de vacanță pe luna iulie: Ilinca, arhitecta, face tururi cu dus și-ntors, desface muzeul în piese de puzzle și desenează în muzeu, printre scoarțe, costume, lăzi de zestre și furci,...

FORBES KIDS FESTIVAL revine cu ediția a VII-a

30 iunie 2025 |
Ediția a VII-a 𝐅𝐎𝐑𝐁𝐄𝐒 𝐊𝐈𝐃𝐒 𝐅𝐄𝐒𝐓𝐈𝐕𝐀𝐋: Povestea continuă în cea mai magică aventură pentru copii și părinți, pe 28 iunie, începând cu ora 09:00, pe pajiștea Mogoșoaia, lângă Palatul...

Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu sărbătorește 130 de ani

30 iunie 2025 |
Evenimente speciale, activități interactive și digitalizarea colecțiilor marchează aniversarea unei instituții emblematice. În vara anului 2025, Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu aniversează 130 de ani de activitate neîntreruptă, printr-un amplu proiectul...

Lumea din adâncuri...și din suflet!

27 iunie 2025 |
Pentru micii școlari lumea este o aventură continuă, iar desenul devine una dintre cele mai profunde forme prin care copiii se exprimă. În mâinile lor mici, creionul capătă puteri magice, transformând foi albe în povești vizuale pline de culoare, emoție și...

24 iunie – Ziua Universală a Iei

26 iunie 2025 |
Ziua Internațională a Iei, celebrată anual pe 24 iunie, se suprapune cu Sărbătoarea Sânzienelor, un ritual străvechi de fertilitate și protecție, când zânele aduceau daruri naturii și oamenilor. Ia, cămașa tradițională românească, a devenit un simbol...
 
×

Donează

Împreună putem construi un viitor în care cultura românească este prețuită și transmisă mai departe. Alege să susții Matricea Românească!

Donează