Adrian-Cătălin Bulboacă, președintele Matricei Românești, transmite un mesaj plin de căldură și spiritualitate cu ocazia Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului. Un moment de reflecție și comuniune, acest mesaj aduce bucuria și liniștea specifică acestei mari sărbători creștine.
-Sau lumini ce nu se sting niciodată-
-Dianaaaa! Am primit un joc nou de la nașa mea! Yu-huuu!
Mira are 9 ani și este extrem de fericită. Țopăie de dimineață și așteaptă să o vadă pe Diana afară și să îi dea vestea bună: au un joc nou, ce bine!
-A! Îl am de mult…e plictisitor.
Uh! Mira a rămas împietrită. Toată bucuria ei s-a stins acum….
Mama Mirei a auzit discuția. I s-a strâns inima…Și ea a trăit câteva lucruri asemănătoare în copilărie… Ce e de făcut?
Vine o vreme în viața fiecărui copil când sclipirea interioară începe să strălucească mai puternic, iar spiritul se manifestă într-un mod atât de pur și autentic, încât este imposibil să nu observi această lumină.
În jurul vârstei de 8-9 ani, acești copii încearcă să înțeleagă lumea, să o exploreze cu entuziasm și curiozitate, iar noi, ca părinți și adulți, avem datoria de a le păstra flacăra interioară aprinsă. În palma fiecărui copil, să ne imaginăm că strălucește spiritul său. Este atât de important ca această flacără să fie îngrijită, protejată și încurajată să crească.
Adesea, în viață, întâlnim oameni care, poate fără să-și dea seama, pot stinge această flacără. O replică aruncată în grabă, o critică nemiloasă, un comentariu insensibil – toate acestea pot diminua vivacitatea și entuziasmul unui copil.
„Am scris o poezie!” – „Poate, dar nu are rimă…”
„Am făcut fursecuri!” – „Nu sunt bune, sunt sărate!”
„Am o fustă nouă!” – „Da, dar nu e de firmă!”
„Plec la mare, la Constanța!” – „Poate, dar eu am fost în Grecia!”
Aceste răspunsuri, deși aparent inofensive, pot avea un impact profund asupra sufletului unui copil.
Este crucial să ne învățăm copiii să recunoască aceste momente, să fie conștienți de cei care, în loc să-i susțină, încearcă să le stingă flacăra spiritului. Nu putem controla întotdeauna cum suntem tratați de ceilalți, dar putem alege cum răspundem la aceste provocări și cum ne înconjurăm de oameni care ne prețuiesc lumina interioară.
Învățându-i pe copii să fie atenți la cei care le privesc flacăra cu admirație și respect, îi ajutăm să înțeleagă importanța de a se înconjura de oameni care le susțin spiritul. Vrem ca ei să fie alături de cei care spun: „Oau, ce lumină frumoasă! Vreau să o protejez, să o văd cum crește!” Prietenii adevărați sunt cei care îți oferă un spațiu sigur în care flacăra ta poate să strălucească, să crească și să inspire.
Totodată, este esențial să ne învățăm copiii nu doar să protejeze propria lor flacără, ci și să devină susținători ai spiritului altora. Să fie acei prieteni care, în loc să stingă lumina cuiva, o ajută să strălucească mai puternic. Prin acest gest, nu doar că își îmbogățesc propriul spirit, dar contribuie și la crearea unei lumi mai luminoase, în care fiecare flacără interioară este prețuită și protejată.
Adevărata putere a unui om, indiferent de vârstă, constă în capacitatea de a proteja și de a crește lumina, atât în sine, cât și în cei din jur. Aceasta este moștenirea pe care o putem lăsa copiilor noștri: o lume în care flăcările spiritului sunt respectate, protejate și lăsate să strălucească în toată splendoarea lor.
Profesorul de matematică Octav Chirilă dezminte niște piedici mentale cu care mai pleacă încă societatea „în viață”. Cum că dacă nu ai suficientă experiență, nu ești la fel de priceput ca cei care au ani de vechime în spate am auzit de multe ori cu toții. Din contră, entuziasmul și deschiderea cu care a plecat la braț tânărul profesor pentru a-și forma o carieră în învățământ lasă în urmă orice limitare.
A trecut un an de când s-a aventurat în sistemul educațional. A terminat studiile academice, a debutat în orașul natal, s-a înscris în organizația Teach for Romania, a creionat alături de alți colegi o platformă de meditații și nu se oprește în a progresa.
Să-l cunoaștem!
Am pornit cu gândul acesta încă de când m-am înscris la facultate, dar am fost convins că asta este menirea mea undeva prin anul 2, când am început lucrul efectiv cu copiii.
Întotdeauna mi-am dorit să fiu medic. Asta a fost singura meserie pe care mi-o imaginam ca o voi face în copilărie. Nu mă gândeam când eram copil că voi călca pe urmele dascălilor mei. Esența a rămas- îmi doresc să ajut oamenii.
Perioada studenției a fost una din cele mai frumoase experiențe pe care le-am trăit. Chiar dacă experiența studenției din primul an nu și-a atins potențialul maxim din cauza pandemiei, anii ce au urmat au fost o adevărată comoară si prin prisma experiențelor și conexiunilor pe care le-am creat, dar si prin prisma cunoștințelor acumulate. Tot în timpul studenției, între anul 2 și anul 3 am fost plecat în SUA cu Work&Travel, experiență extrem de valoroasă în dezvoltarea mea ca și om.
Anul școlar ce tocmai a trecut, am predat în comuna Costuleni, din județul Iași. Pentru anul școlar 24/25 urmează sa aleg școala în august. La anul îmi doresc sa obțin o notă astfel încât să mă pot titulariza. Sunt încrezător, în ciuda locurilor foarte puține scoase spre titularizare.
Școala în care am predat anul trecut este una minunată. Este mediul perfect pentru un debutant pentru a se obișnui cu “mersul lucrurilor”. Atât conducerea, dar si personalul didactic au fost foarte deschise și săritoare pentru mine, un copil de-abia intrat în învățământ. Experiența din primul an de predare va rămâne cu siguranță pentru totdeauna în inima mea, datorită elevilor și colegilor pe care i-am avut.
Copiii au fost minunați, m-au primit cu foarte multă deschidere. În general, copiii din zona rurală ar trebui sprijiniți mai mult de profesori, pentru că au foarte multe de oferit, au nevoie doar de o persoană care să le trezească curiozitatea despre învățare.
Da, clar. Dar într-un sens bun. Sunt mult mai conectați cu tehnologia, de acord, dar una din misiunile noastre ca profesori este să-i ajutăm să conștientizeze cum o pot folosi în folosul lor. Noi eram învățați cu învățatul automat, poate și din cauza temerilor pe care le aveam față de profesori. Copiii din ziua de azi sunt uimitori, dacă reușești să conectezi lecția de mate, la viața lor de zi cu zi, sau să integrezi elementele din realitatea lor în ora de mate, vei fi surprins cât de atenți sunt și câte curiozități pot avea, fără a mai exista “teama” de profesor.
Ei bine sunt două categorii, părinții deschiși, care sunt conștienți de faptul că un copil se conectează mult mai bine cu un profesor tânăr cu care va lucra de drag, majoritatea părinților cu care am colaborat au fost din această categorie, lucru care îmi dă speranță. Și există și a doua categorie, sceptică din cauza vârstei. E de înțeles. Când au auzit că am 21 de ani (pe atunci) au dorit să vină personal, să vadă cum decurg lucrurile. Mi-aș dori să existe mai multă încredere pe latura aceasta, chiar dacă suntem tineri, am intrat cu un scop în învățământ.
Sunt convins că spiritul mereu tânăr este cel mai mare avantaj al acestei meserii, lucru ce hrănește sufletul, indiferent de dificultățile profesionale pe care le întâmpini.
Mama și mătușa mea (sora mamei) sunt învățătoare. Deci pot spune că am crescut într-o mică cancelarie de când m-am născut. Dar nu a existat niciodată o influență din partea lor spre a mă duce spre domeniul educației. Am fost mereu încurajat să fac ce îmi face plăcere. Dar, concret, persoana care m-a ajutat să îmi dau seama că asta e meseria potrivită pentru mine, a fost profesoara cu care făceam meditații la matematică în clasa a 12-a, care a observat ce ușor prind noțiuni abstracte de matematică, dar și lejeritatea cu care le explicam colegilor de grupă. Pe această cale mi-aș dori să îi mulțumesc încă o dată.
Bunul simț și spiritul critic. Se îmbină minunat, atunci când reușești să le stăpânești.
Am intrat în programul Teach for Romania în această vară, de abia ce m-am întors din academie, care a durat 5 săptămâni. A fost o experiență senzațională, am cunoscut oameni minunați și am dobândit cunoștințe valoroase, atât despre mine, dar si despre meseria pe care o practic.
De asemenea, ca și proiect personal, am pus bazele unui centru de meditații în Iași, EasyMath, unde, alături de profesori tineri și devotați ca și mine, oferim meditații la matematică, limba română și limba engleză. Ne dorim nu doar să transmitem informații către copii, dar vrem să îi facem sa fie încrezători în propriile forțe. Ne găsiți pe toate platformele-EasyMath-Centru de meditații.
17 volume de carte, dintre care cel mai vechi a fost tipărit în anul 1548, au fost recent adăugate colecției de patrimoniu a Bibliotecii Județene “Vasile Voiculescu” (BJVV) din Buzău, informează Agerpres. Aceste scrieri, atât românești, cât și străine, au un regim special și pot fi consultate de public în condiții stricte, inclusiv purtarea mănușilor pentru a preveni deteriorarea lor.
Ziua Mondială a Cărților Vechi, celebrată pe 27 iulie, subliniază importanța cărților vechi ca instrument esențial în studiul istoriei. Reprezentanții Bibliotecii din Buzău subliniază rolul deosebit de important al patrimoniului bibliotecar în conservarea identității spirituale a unei națiuni, constituind o punte între trecut, prezent și viitor.
Colecția de carte veche românească include 15 exemplare din perioada 1743-1825. Printre acestea se remarcă “Legiuirea Caragea” (1818), primul cod de legi al Țării Românești, clasată în categoria tezaur, și “Apostol” (1743), o carte de cult religios tipărită la Episcopia Buzău, clasată în categoria fond. Patrimoniul de carte veche străină include două post-incunabule tipărite la Veneția: “Elucidarius Poeticus” (1548) și “Facetie Motti & Burle” (1581), ambele clasate în categoria tezaur.
Directorul BJVV, Sorin Burlacu, a declarat pentru Agerpres: “Cărțile au fost autorizate de Ministerul Culturii și au fost încadrate în categoria cărților de patrimoniu. Ne bucurăm că le-am adăugat în colecția noastră, acestea având un regim special și fiind evaluate la valori diferite față de restul cărților. Am implementat măsuri speciale pentru conservarea lor, dat fiind că hârtia poate fi ușor deteriorată după o perioadă de cel puțin 100 de ani, astfel că se folosesc mănuși atunci când sunt consultate. Cea mai veche carte din colecție are aproximativ 500 de ani și provine din Italia, dar avem și cărți românești bisericești, inclusiv Biblia de la Buzău. De asemenea, ne bucurăm de cărți cu autograf de la scriitori precum Sadoveanu și Tudor Arghezi.”
Cea mai veche carte din colecția BJVV, “Elucidarius Poeticus”, a fost tipărită în 1548 și publicată la Veneția de editorul Giovanni Andrea Valvassori. Exemplarul este complet și bine conservat, fiind tipărit pe hârtie, în limba latină, și păstrând legătura originală. Pagina de titlu conține două alegorii și marca editorială, crucea de Lorena, înălțată peste o inimă împărțită în trei segmente. Pe copertă se află semnătura olografă a colecționarului Stelian Cucu, de la care Biblioteca Județeană Buzău a achiziționat cartea.
În colecția BJVV se află și “Apostol cu mila lui Dumnezeu Sfântul”, cea mai veche carte românească păstrată în Secția specială a Bibliotecii, tipărită de Tipografia Episcopiei din Buzău în anul 1743. Exemplarul este complet, cu legătura și starea de conservare relativ bune.
Sorin Burlacu a subliniat, de asemenea, tot pentru Agerpres, și importanța cărților: “Cartea adăpostește istoria lumii; dacă nu citim ce a fost înainte, nu avem cum să știm ce se va întâmpla după. Cartea este cea care ne formează, poezia, proza, romanele stau la baza culturii lumii și a umanității.”
Colecția celor 17 volume de patrimoniu cuprinde:
„Elucidarius Poeticus” (1548)
„Facetie Motti & Burle” (1581)
„Legiuirea lui Caragea” (1818)
„Apostol” (1743 – Biblia Noul Testament-Tipografia Episcopiei din Buzău)
„Apostol” (1743 – Biblia Noul Testament-Tipografia Mitropoliei Ungrovlahiei)
„Evanghelia” (1750 – Biblia Noul testament)
„Psaltire” (1767 – Biblie Vechiul Testament)
„Ceaslov” (1777)
„Apostol” (1784 – Biblie Noul Testament)
„Pravoslavnica Învățătură” (1794)
„Evhologhion” (1808)
„Propovedanii la îngropăciunea oamenilor morți” (1809)
„Didhanii” (1809)
„Adunare în scurt din cărțile împărăteștilor pravile” (1814)
„Jucăria norocului” (1816)
„Rânduiala cum se cuvine a cânta cei doisprezece psalmi deosebi” (1820)
„Din cuvintele lui Ioan Filosiful” (1825)
Sursă foto: Florin Zafiu – AGERPRES
Sibiu, 6 august 2024 – Asociația Elite Art este încântată să anunțe că ediția a XIV-a a festivalului „Classics for Pleasure – Unity in Harmony” a fost un succes, adunând peste 10.000 de iubitori de muzică clasică în cele cinci zile de desfășurare, între 17 și 21 iulie 2024. Ediția din acest an, intitulată „Unity in Harmony”, a reunit artiști de renume internațional și a oferit publicului o experiență muzicală deosebită.
Festivalul a început cu un concert extraordinar susținut de Orchestra Medicilor „Dr. Ermil Nichifor” și Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu, sub bagheta maestrului Iosif Ion Prunner. Solistul serii a fost Andrei Ioniță, unul dintre cei mai apreciați violonceliști din lume. Concertul, desfășurat în Sala Thalia a Filarmonicii de Stat Sibiu, a inclus compoziții clasice dedicate medicilor din Sibiu și împrejurimi, în semn de recunoaștere a muncii și dedicării lor.
A doua zi a festivalului a fost dedicată copiilor și a avut loc la Muzeul Astra. Atelierul de percuție a oferit micilor participanți ocazia de a descoperi instrumentele de percuție și de a confecționa propriile instrumente din materiale reciclabile. Ziua s-a încheiat cu un spectacol dinamic și interactiv susținut de copii, alături de mentorul lor, percuționista Mia Popescu. Entuziasmul și creativitatea copiilor au transformat această zi într-o adevărată sărbătoare a muzicii și a ecologiei.
Pe 19 iulie, Classics for Pleausure s-a mutat în Piața Mare, și a continuat cu un concert captivant susținut de Marin Cazacu și ansamblul de cameră Violoncellissimo. Programul artistic a inclus piese din epoca clasică a muzicii, dar și interpretări moderne de rock, pop și heavy metal. Publicul a fost încântat de versatilitatea și energia artiștilor, care au demonstrat că muzica nu are limite de vârstă.
Ziua de 20 iulie a adus pe scenă Athenaeum Chamber Orchestra, condusă de Rafael Butaru, concertmaestrul Filarmonicii George Enescu din București. Deși vremea nu a fost prielnică și ploaia a încercat să descurajeze participanții, iubitorii de muzică au venit în număr mare, pentru a se bucura de repertoriul variat oferit de orchestră. Concertul a reflectat perfect conceptul de unitate prin muzică, demonstrând că arta poate uni oamenii indiferent de circumstanțe.
Festivalul s-a încheiat cu un spectacol memorabil intitulat „Proms of Delight – Unity in Harmony”. Baritonul Florin Estefan și tenorul Eusebiu Huțan, acompaniați de Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu, bandoneonistul Gabriele Corsaro și pianistul Ovidiu Lup, sub bagheta dirijorului Vladimir Lungu, au evocat atmosfera caldă și emoționantă a serilor italiene. Piese celebre precum „Vivo per lei”, „Caruso” și „Parla più piano” au fost interpretate cu o expresivitate deosebită, încheind festivalul într-o notă caldă.
Festivalul „Classics for Pleasure – Unity in Harmony” a fost organizat de Asociația Elite Art, fiind o acțiune cofinanțată de Primăria Municipiului Sibiu și Ministerul Culturii.
Sponsori: Terapia – o companie SUN PHARMA, MHS Truck & Bus Group, La Fântâna, Colegiul Medicilor, Viva Credit, Clic Market, Turbomecanica, Bittnet Systems, Innergy.
Parteneri instituționali: Filarmonica de Stat Sibiu, Muzeul ASTRA, Filarmonica „George Enescu”, Fundația „Medicină și Muzică”.
Parteneri: en-Life Art, Casa Weidner, Konak Turkish Restaurant, Pepiniera Sibiu, Florăria Gift Art, Domeniile Alexandrion Rhein 1892.
Parteneri media: Magic FM, Zile și Nopți, TVS Media Group, TVSat Go, Centrul Cultural Ion Besoiu, Eveniment Sibiu, TVR Cluj, Radio România Muzical, România Pozitivă, Modernism, The Woman, Societatea Muzicală, Sibiu Independent, Radio Clasic FM, Matricea Românească, EnLife Medical.
Asociația Elite Art este un ONG cultural, care și-a început activitatea în anul 2003 și care desfășoară numeroase programe culturale, care au drept scop dezvoltarea societății civile prin artă. Promisiunea pe care o face lumii este de a promova și susține universalitatea și accesibilitatea artei în beneficiul tuturor oamenilor. Astfel, cu sprijinul partenerilor, sponsorilor şi voluntarilor, de-a lungul celor 20 de ani de activitate, Elite Art a implementat peste 150 de proiecte în domeniile muzicii și artei vizuale, cât şi proiecte educaţionale.
Terapia – o companie SUN PHARMA, este cel mai mare producător de medicamente din România. Din luna martie 2015, a devenit parte a Sun Pharma, o organizație bazată pe cercetare și dezvoltare care reunește 42 de situri de producție, în care se fabrică peste 2.000 de medicamente inovative, generice si OTC ce sunt distribuite în peste 100 de țări, prin implicarea a mai mult de 32.000 de angajați la nivel global.
MHS Truck & Bus Group este distribuitorul vehiculelor comerciale MAN în România, având o experiență de peste 15 ani și peste 350 de angajați. Aceasta dispune de o rețea de nouă ateliere proprii și cinci parteneri de service, care se întinde la nivel național. MHS Truck & Bus Group oferă o gamă largă de servicii, precum: vânzările de vehicule comerciale grele și ușoare MAN, servicii after-sales, vânzări de piese de schimb și accesorii originale, servicii de finanțare. Compania face parte din grupul MHS Holding, care operează în România, Austria și Germania și are afaceri în principal în industria automotive.
La Fântâna este un furnizor major de servicii de aprovizionare cu apă în sistem watercooler și purificator pentru companii și segmentul rezidențial din Sud-Estul Europei și al doilea cel mai mare furnizor din Europa Centrală și de Est. Grupul este lider de piață în România și Serbia în soluții pentru furnizarea apei în sistem de îmbuteliere (bottled watercooler) și purificator (POU).
Grupul, condus de către Cristian Amza, a format și transformat efectiv piața de soluții de aprovizionare cu apă din România și Serbia și operează în prezent o afacere integrată cu acoperire națională în cele două țări, care include întregul lanț de activități, de la sursa de apă la facilitățile de îmbuteliere, până la logistica și distribuția proprie de apă și cafea către portofoliul de clienți.
Da, da! Punem foarte multe în rucsac, pentru tabăra ce se apropie! Însă este foarte bine să știm că și taberele așază în rucsacul copiilor noștri, la întoarcere, o grămadă de lucruri bune cu care ei vin spre casă!
Puterea de a lucra în echipă! Este indiscutabil una dintre cele mai importante abilități pe care le pot învăța copiii. Pe tot parcursul vieții, copilul tău va trebui să învețe cum să se înțeleagă și să lucreze cu ceilalți chiar și atunci când sunt viziuni diferite sau opinii opuse. Tabăra de vară duce ,,munca în echipă” la un nivel cu totul nou!
Deciziile! Când sunt tineri, copiii nu au întotdeauna un cuvânt de spus în viețile lor. Adesea trebuie să urmeze cerințele părinților, membrilor familiilor și profesorilor. Să urmezi regulile este un lucru bun, dar la fel de bine este să știi să te descurci singur, să fii independent, să iei decizii pentru tine și pentru cei din grupul tău, dacă este cazul. Sunt mulți copii care mărturisesc că niciodată nu și-au imaginat că vor putea să fie lideri, că ceilalți îi vor asculta și le vor respecta ideile. Cei ce își asumă călătoria, pot descoperi că au un adevărat talent pentru leadership în tabăra de vară, chiar dacă nu s-au gândit niciodată la ei înșiși ca la niște lideri. Este întotdeauna incredibil să urmărești cum copiii timizi și nesiguri devin liderii grupului din cabană, echipelor sportive și comunității de prieteni.
Reziliența va fi și ea despachetată din bagaj! Orice loc nou, orice tranziție, va avea provocările sale. Copiii învață în tabăra de vară ce să facă când apar aceste momente dificile și cum să le gestioneze bine. Mama sau tata nu sunt în preajmă pentru a rezolva totul. Copiii trebuie să învețe cum să se descurce singuri sau cum să ceară ajutorul potrivit!
Ce ați mai găsit? Fair-play-ul? Așa este! Fair-play-ul nu se aplică doar în sport. Este arta de a învăța cum să joci corect, să urmezi regulile, să lupți pentru ceea ce este adevărat și să te manifești bine chiar și în fața înfrângerii. Cuprinde ideea de a fi corect și generos față de ceilalți.
Curajul a răsărit și el! Nu este niciodată ușor să încerci ceva nou, cum ar fi să pleci de acasă cu oameni noi, într-un mediu nou. Dar acesta este adesea cel mai bun loc de învățare pentru copii, pentru a realiza de ce sunt capabili. Au șansa să iasă din zona lor de confort și să încerce lucruri noi. Poate fi ceva simplu, de la mâncăruri noi la activități noi și la prieteni noi. Taberele își încurajează copiii să încerce noul și îi recompensează pentru eforturile lor.
Ce de lucruri s-au așezat în bagajul de întoarcere! Și ce bucurie să îți vezi fiul sau fiica altfel! Taberele vin cu daruri: înțelepciune, așezare, reziliență, toleranță, înțelegere, respect, atenție la nevoile proprii. Așa că să dăruim copiilor noștri o tolbă mare, la plecare! Sigur va veni plină! Vacanță minunată!
Primăria Oradea și Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune (Visit Oradea) au anunțat, de curând, organizarea unui eveniment cultural de excepție: celebrul Andrea Bocelli va susține un concert extraordinar la Oradea Arena pe 17 noiembrie 2024.
Cu o carieră impresionantă de peste 30 de ani, Bocelli este recunoscut la nivel global pentru vocea sa excepțională și interpretările emoționante. Repertoriul său combină armonios muzica clasică și pop, incluzând arii de operă renumite, hituri atemporale și piese de pe cel mai recent album al său, “Duets – 30th Anniversary”.
Concertul de la Oradea face parte din turneul aniversar care sărbătorește 30 de ani de carieră muzicală a lui Andrea Bocelli, oferind publicului o selecție impresionantă de piese ce evidențiază extraordinara gamă vocală și profunzimea emoțională a artistului.
Alexandra Chira, directorul general al Visit Oradea, a declarat: “Faptul că am reușit să convingem un artist de talie mondială, precum Andrea Bocelli, să concerteze în Oradea, va contribui semnificativ la creșterea notorietății orașului ca destinație de evenimente și de city break cultural, impulsionând astfel și turismul local.”
Biletele pentru concertul din Oradea sunt disponibile online pe www.iabilet.ro începând din 31 iulie. Sunt puse în vânzare 5.000 de bilete, organizate în cinci categorii, inclusiv o zonă VIP. Cei dornici să ia parte la eveniment cu încurajați să își achiziționeze bilete din timp.
Andrea Bocelli este un tenor italian de renume mondial, născut pe 22 septembrie 1958 în Lajatico, Toscana, Italia. Și-a descoperit pasiunea pentru muzică la o vârstă fragedă, începând să cânte la pian la vârsta de șase ani. De-a lungul timpului, a învățat să cânte la flaut, saxofon, trompetă, trombon, chitară și tobe.
Când încă era un adolescent, Bocelli a fost diagnosticat cu glaucom congenital și a devenit complet orb la vârsta de 12 ani după un accident la fotbal. Acest incident nefericit nu l-a împiedicat să-și urmeze pasiunea pentru muzică.
În 1992, Bocelli a fost descoperit de Pavarotti după ce a înregistrat un demo cu “Miserere”. În 1994 a câștigat secțiunea “Nuevo Proposte” la Festivalul de Muzică de la Sanremo cu piesa “Il mare calmo della sera”. Această victorie a marcat începutul carierei sale impresionante în muzica clasică și pop.
În prezent, Andrea Bocelli este o emblemă a muzicii clasice și pop, având peste 90 de milioane de albume vândute și mai mult de 16 miliarde de streamuri. Evenimentul său “Music for Hope” din 2020 a stabilit recorduri, devenind una dintre cele mai vizionate reprezentanții live din toate timpurile. Bocelli a primit multiple distincții, inclusiv șase nominalizări la Premiile Grammy, șase nominalizări la Premiile Latin Grammy, un Glob de Aur, șapte Classical BRIT Awards, șapte World Music Awards și o stea pe Hollywood Walk of Fame.
A cântat pentru patru președinți americani, trei Papi, Familia Regală Britanică și numeroși lideri mondiali. De asemenea, a fost invitat la ceremonii de mare profil, precum Jocurile Olimpice, Cupa Mondială, Ceremonia de deschidere UEFA Euro 2020 și multe altele.
Bocelli a colaborat cu artiști de renume, precum Luciano Pavarotti, Sarah Brightman, Celine Dion, Ed Sheeran, Jennifer Lopez, Christina Aguilera, Dua Lipa, Bono, Ariana Grande, Stevie Wonder și Tony Bennett. Filmul său autobiografic din 2017, “The Music of Silence”, a avut un succes răsunător, iar anul 2024 va aduce lansarea documentarului “Andrea Bocelli: Because I Believe”.
Pe lângă cariera sa muzicală, Bocelli este implicat activ și în acțiuni caritabile. În 2011, a fondat Andrea Bocelli Foundation (ABF), o organizație care are ca scop ajutarea persoanelor aflate în dificultate din întreaga lume, prin proiecte de dezvoltare și educație.
A primit numeroase premii și onoruri pentru contribuțiile sale la muzică și caritate, inclusiv titlul de Cavaliere di Gran Croce, unul dintre cele mai înalte distincții civile ale Italiei.
Cu o carieră impresionantă și o viață dedicată artei, Andrea Bocelli continuă să inspire milioane de oameni din întreaga lume cu vocea sa inconfundabilă, iar anul acesta, românii vor avea ocazia să trăiască live magia pe care artistul o creează și o împărtășește cu publicul său.
Sursă foto: Facebook Visit Oradea, Facebook Andrea Bocelli
Sorin Hagiu, tânărul director al unei școli din Timiș a fost premiat și felicitat anul acesta la scenă deschisă în cadrul Galei Merito. Este un profesor implicat de care sistemul educațional nu se poate desprinde. Merita cu tărie să fie valorizat pentru că înainte de a se aventura în discuții cu copiii într-o limbă străină, le vorbește despre prietenie, empatie și iubire. În ochii lor vede viitorul.
Pe tânărul profesor îl găsim din ianuarie 2022 și în rolul de conducere la școala unde chiar el s-a format. Giarmata este locul copilăriei sale, al dezvoltării, al creșterii. Guvernează și în prezent în jurul acestei comunități fiind implicat în educație, deși, în vremea copilăriei sale, nu se visa tocmai dascăl. E coleg cu profesorii care l-au introdus în tainele cititului și a scrisului, al matematicii, al istoriei și al culturii noastre și nu doar. Sentimentul pe care îl simte atunci când împreună cresc comunitatea este de neprețuit. Să-l cunoaștem!
La finalul fiecărui an școlar, pe lângă oboseala acumulată, simt o profundă împlinire și recunoștință. Analizez tot ce s-a întâmplat în acel an și ce aș putea face mai bine anul școlar viitor. Este un moment în care reflectez la progresul elevilor și la toate momentele frumoase petrecute împreună. Fiecare an școlar este o călătorie unică, plină de provocări și realizări, iar sentimentul de a fi parte din dezvoltarea și formarea acestor copii este neprețuit. Mă simt mândru că pun umărul la progresul pe mai multe planuri al acestor copii.
Valorile pe care încerc să le insuflu elevilor mei sunt respectul, empatia, integritatea și responsabilitatea. Îmi doresc foarte tare ca ei să fie oameni cu încredere de sine, oameni care înțeleg importanța relațiilor interpersonale și care să fie pregătiți să facă față provocărilor vieții cu încredere și curaj. Încerc să le arăt că fiecare acțiune contează și că prin perseverență, dăruire și multă muncă pot realiza orice.
În ochii mei elevii sunt viitorul, plini de potențial și posibilități infinite. Ei reprezintă speranța unor comunități unite, speranța că sufletul și mintea împreună vor ghida societatea de mâine. Fiecare dintre ei este unic și aduce ceva special în clasă. Îi văd curioși, dornici să învețe și să exploreze, și mai presus de toate, îi văd buni și capabili de a crea o lume mai bună.
În acești 11 ani în școală am învățat să privesc lumea prin ochii lor, să fiu mai răbdător și mai deschis. Elevii mei m-au învățat să apreciez micile bucurii ale vieții și să nu renunț niciodată, indiferent de obstacole. În fiecare zi, ei îmi arată cât de important este să fii autentic și să îți urmezi visurile. M-au învățat că idealurile mărețe merită orice sacrificiu. De asemenea, elevii fac imposibilă „maturizarea” mea, în sensul încrâncenat al cuvântului. Spiritul ludic mă reprezintă după atâția ani datorită acestor copii minunați.
Vorbim des despre empatie, prietenie și iubire, deoarece acestea sunt fundamentul unei vieți armonioase. Înainte de a ne aventura în discuții în limba engleză, ne asigurăm că înțelegem și respectăm unii pe alții. Aceste valori sunt la fel de importante pentru mine ca orice lecție de gramatică sau vocabular.
Evident, elevii de azi sunt mult mai conectați la tehnologie și informație. Sunt curioși, inovativi și au acces la resurse pe care noi nu le aveam. Consider că elevii de azi sunt mai ușor adaptabili și pot face cu ușurință mai multe lucruri în același timp. În același timp, tinerilor de astăzi le este mai greu să inițieze și să întrețină relații de prietenie, iar gradul lor de sensibilitate emoțională este mai ridicat decât al generațiilor precedente. Totuși, esența lor rămâne aceeași: sunt la fel de entuziaști, dornici să învețe și să se dezvolte, ca și noi în acele vremuri.
Școala din Giurmata este locul unde mi-am petrecut și eu anii de formare, un loc cu o mare însemnătate pentru mine. Aici am învățat să mă leg la șireturi în grădiniță și aici am urmat toate clasele primare și gimnaziale. Acum sunt coleg cu mulți din foștii mei profesor, iar acest lucru mă emoționează. Astăzi, instituția noastră este o școală cu deschidere spre inovație, unde ne străduim să creăm un mediu educațional de înaltă calitate, adaptat nevoilor fiecărui elev.
De mic copil am avut o pasiune pentru curiozitate și pentru a-i ajuta pe ceilalți. Chiar și așa, nu am știut dintotdeauna că voi urma calea profesoratului. Cred că acest lucru a devenit clar pentru mine atunci când am intrat pentru prima dată într-o sală de clasă când făceam practica pedagogică. M-am îndrăgostit de atmosfera dintr-o sală încărcată de emoții și am știut că îmi doresc să dau bucăți din mine către copii. Mai apoi, drumul meu către învățământ a fost unul firesc, ghidat de dorința de a face o diferență în viețile elevilor mei. Această profesie este în continuare plină de descoperiri, care m-a adus în locul unde îmi găsesc cea mai mare satisfacție.
Sunt director din ianuarie 2022, iar această funcție vine cu multe responsabilități. Printre atribuțiile mele se numără coordonarea echipei de cadre didactice, gestionarea resurselor școlii și asigurarea unui mediu educațional sigur și stimulant pentru elevi. De asemenea, eu sunt răspunzător de conceperea și implementarea bugetului școlii, de relația cu instituțiile din jurul școlii, de scrierea și implementarea proiectelor europene sau naționale și de multe alte responsabilități care îmi ocupă foarte mult timp într-o zi de lucru. Sunt foarte norocos să am lângă mine o echipă de colegi care mă susțin și preiau deseori din aceste responsabilități și, astfel, am mai mult timp pentru a gândi strategii și programe pentru copiii școlii noastre.
Cea mai mare provocare a fost, fără îndoială, partea birocratică. Gestionarea documentației și a cerințelor administrative poate fi copleșitoare. Totuși, am învățat să navighez aceste provocări cu răbdare și să mă concentrez pe ceea ce contează cu adevărat: educația și bunăstarea elevilor. Pe acest plan, într-adevăr, ne lovim deseori de multă nepăsare și lipsă de implicare. Chiar dacă școala noastră deține toate materialele necesare, observ cu tristețe cum incluziunea multor copii se face foarte lent sau deloc. Iar aici nu doresc să afirm că este vorba de vreo lipsă de profesionalism, ci de o incapacitate a sistemului de a pregăti profesorii să gestioneze eficient problemele legate de incluziune, cerințe educaționale speciale ș.a.
Este greu de imaginat o situație în care aș abandona această meserie, deoarece este o parte fundamentală a identității mele. Poate doar dacă aș simți că nu mai pot aduce nicio contribuție pozitivă sau dacă sănătatea mea ar fi în pericol, dar până atunci, rămân dedicat cu toată inima acestei vocații.
Titlul primit din partea Proiectului Merito mă onorează și mă responsabilizează în egală măsură. Este o recunoaștere a muncii mele și a echipei mele, dar și un impuls de a continua să îmbunătățim și să inovăm în educație. Simt o mare responsabilitate de a ridica standardele și de a inspira atât elevii, cât și colegii mei.
Cred că fiecare generație are nevoie de curaj, să își urmeze visurile cu multă muncă și să nu uite niciodată importanța valorilor umane. Le spun să fie deschiși la învățare, să respecte diversitatea și să contribuie activ la crearea unei lumi mai bune. Încrederea și determinarea sunt cheia succesului în orice domeniu, iar educația este fundamentul pe care își vor construi viitorul. Bineînțeles, mi-aș dori ca toate generațiile, de la mic la mare, să pună o cărămidă valoroasă în construcția unei societăți mai incluzive în care nimeni nu e lăsat în urmă prin îndemnul care este și mottoul Școlii Gimnaziale Giarmata: „Împreună pentru copii!”
Comitetul Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a încheiat pe 27 iulie înscrierea de noi situri pe Lista Patrimoniului Mondial, după ce în ultimele zile au fost adăugate 26 de situri, printre care, din România, „Frontierele Imperiului Roman – Dacia” și o serie de sculpturi în aer liber ale maestrului modernist român Constantin Brâncuși, marcând locul acestora drept unele dintre cele mai notabile exemple de artă publică ale secolului al XX-lea.
Creată de Brâncuși în Târgu Jiu în perioada 1937-1938, colecția în aer liber, ansamblul monumental “Calea Eroilor”, care include „Coloana fără Sfârșit”, „Poarta Sărutului”, “Masa Tăcerii” și “Aleea Scaunelor”, reprezintă un omagiu adus soldaților căzuți în Primul Război Mondial. Aliniate pe o axă de 1,5 km lungime de-a lungul Bulevardului Eroilor din Târgu Jiu, lucrările care compun „Calea Eroilor” sunt unele dintre puținele lucrări ale lui Brâncuși aflate în România.
„Recunoașterea acordată ne obligă să protejăm ansamblul monumental, să-l păstrăm intact pentru generațiile viitoare și pentru memoria culturală a umanității”, a declarat ministrul Culturii, Raluca Turcan.
Brâncuși s-a născut în micul sat Hobița de lângă Munții Carpați, dar a trăit la Paris cea mai mare parte a vieții. A ajuns la Paris în 1904, după o călătorie de un an și jumătate și, în cele din urmă, a lucrat sub conducerea lui Auguste Rodin. A părăsit atelierul lui Rodin în 1907 spunând că „nimic nu crește sub copaci mari” și a devenit unul dintre cei mai influenți artiști ai secolului XX. Și-a lăsat moștenire atelierul și o parte din arta sa statului francez după moartea sa, în 1957. Aceasta pentru că, deși a dorit să-și lase lucrările României, guvernul comunist de atunci a refuzat oferta.
În 2023, orașul Timișoara din vestul României a organizat prima expoziție retrospectivă a lucrărilor artistului care a avut loc în țara sa natală în mai bine de 50 de ani. O expoziție completă separată Brancuși s-a încheiat în luna iulie la Centrul Pompidou din Paris.
De asemenea, “Frontierele Imperiului Roman – Dacia” este cea mai complexă nominalizare făcută de România până acum, dosarul conținând 277 de componente distribuite de-a lungul a peste 1.000 de kilometri.
Noile înscrieri completează prezența României pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, ce include Delta Dunării (1991), Satele cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Bisericile din Moldova (1993, 2010), Mânăstirea Hurezi (1993), Cetățile dacice din Munții Orăștiei (1999), Centrul Istoric Sighișoara (1999), Bisericile de lemn din Maramureș (1999), Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei (2017) și Peisajul cultural minier Roșia Montană (2021).
Între cele 26 de noi situri adăugate se mai numără Axa Centrală a Beijingului, deși cu o atenționare din cauza „presiunilor de dezvoltare” cu care se confruntă unele secțiuni ale acesteia, sistemul de peșteri din Parcul Național Niah, din Malaezia, complexul rezidențial Schwering, din Germania și situl arheologic Al-Faw din Arabia Saudită.
Japonia, Thailanda, Rusia, Kenya și Iran au primit, de asemenea, confirmarea includerii unor noi situri recunoscute pe Lista UNESCO.
Mănăstirea Sfântul Ilarion din Fâșia Gaza, în pericol din cauza războiului dintre Israel și organizația teroristă Hamas, sau Parcul Național Lencois Maranhenses Brazilia sunt alte situri care au primit aprobarea UNESCO.
China a fost țara cu cele mai multe situri înscrise în acest an, după ce comitetul a aprobat includerea rezervațiilor de păsări migratoare din Marea Galbenă și coasta Golfului Bohai, precum și a deșertului Badain Jaran, al treilea ca mărime din țară. Astfel, China a devenit țara cu al doilea cel mai mare număr de situri înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial, cu 59, cu unul mai puțin comparativ cu Italia.
UNESCO a decis, de asemenea, retragerea celui mai mare parc natural din Senegal, Niokolo-Koba, de pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, în urma „eforturilor încurajatoare” ale autorităților de a conserva această rezervație mondială a biosferei, care se confrunta cu o serie de amenințări.
Până în prezent, Comitetul Patrimoniului Mondial a înscris 1.222 de situri din 168 de țări pe Lista Patrimoniului Mondial, printre care Taj Mahal din India, monumentele din Piazza del Duomo din Pisa, Italia, sau grupul de proprietăți eclectice construite de arhitectul Antoni Gaudi în Barcelona, Spania.
Sursă foto: www.centrulbrancusi.ro
Nimic în lume nu se realizează fără pasiune, iar dorința ascuțită și pulsatorie este punctul oricărei realizări. Întărește această idee prin exemplul propriu invitata interviului de azi, ilustratoarea și autoarea de cărți pentru copii Diana Tivu. La bază, ea este arhitect. Și-a aprofundat cunoștințele pe acest segment, dar în paralel joaca favorită de când era mică, „de-a ilustratorul”, a devenit una serioasă. E una de care nu se desprinde niciodată, deși își alege atent proiectele și creează un echilibru între ele.
Să o cunoaștem!
Creioanele colorate au fost joaca mea favorită în copilărie și m-am jucat „de-a ilustratorul” în tot soiul de proiecte încă din școala gimnazială. Din 2015 lucrez liber profesionist ca ilustrator și autor de carte pentru copii, dar îmi dezvolt portofoliul grafic în toate direcțiile în care îmi găsesc inspirație.
Educația mea academică este de arhitect. Am obținut în 2014 o diplomă de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, unde am avut parte de aprofundarea istoriei arhitecturii și stăpânirea noțiunilor de proiectare specializată, în paralele cu joaca de-a ilustratorul de povești. Unele abilități dobândite atunci se resimt și în munca mea de acum: atenția de la imaginea de ansamblu până la cele mai mici detalii ale unui proiect, disciplina execuției și managementului unui proiect complex, plus referințe stufoase de elemente arhitecturale.
Editura Didactica Publishing House a răspuns pozitiv la portofoliul meu de începător și mi-au propus din prima atât publicarea primului meu proiect „Prostia omenească” adaptare după Ion Creangă, dar și o colaborare cu Simona Epure la volumul în versuri „Povestea celor trei vrăjitoare toante”, ambele apărute la începutul anului 2016.
Nu mă pot întâlni cu pasiunea mea pentru că este parte din mine, din cine sunt, nu ne despărțim niciodată. Cea mai frumoasă întâlnire este însă mereu cu produsul final al acestei pasiuni – o nouă carte proaspăt ieșită de la tipar. Este atât de multă muncă în spate, abstractă și răsfirată în zeci de hârtii, fișiere și emailuri, încât nu pot să nu mă emoționez ca un copil în fața lui Moș Crăciun când urmează să am prima întâlnire cu o carte lucrată de mine.
Ilustrația s-a născut din pasiune și rămâne zi de zi o căutare care mă pune în mișcare, mă face să zâmbesc și să mă încrunt, mă epuizează și mă încarcă de sens.
De departe, stilul este acel ceva al ilustratorului care devine recognoscibil, dar, de aproape, este totul, de la modulația liniei la paleta cromatică, de la înclinația către a reprezenta anumite lumi la atenția pentru anumite detalii, de la stilizarea personajelor la expresivitatea cu care își pune în scenă povestea.
Nu mi-am căutat niciodată stilul, ba chiar m-am încăpățânat să mă descopăr și să cresc cât mai mult ca artist provocându-mă mereu să îmi modelez grafica după nevoile proiectului, de aici și diversitatea de tehnici pe care le stăpânesc: tehnici tradiționale de pictură în acuarelă și linie de peniță pe hârtie, pictură complet digitală și orice între. Proiect după proiect, a început însă să se lege un stil mai ales în proiectele care vin de la mine, în care nevoia narativă se suprapune cu propria-mi viziune și preferințe de tehnică, cum sunt poveștile vizuale din „lumea țărăneilor”, subiect de printuri de artă, printuri pe suveniruri și carte ilustrată „Căruța-căsuța”, editura ACS, 2023.
Provocările sunt în toate aspectele muncii mele, de la cât mă străduiesc să îmi dezvolt grafica, până la gestionarea cifrelor de tot felul. În general sunt foarte organizată cu managementul unui proiect și am o disciplină a muncii de care sunt mândră. Cea mai mare provocare și frustrare pentru mine este imposibilitatea adesea de a împăca limitările financiare ale proiectelor editoriale din industria autohtonă de carte ilustrată cu viziunea și aspirațiile mele de a aduce pe lume cărțile pe care vreau să le creez.
Momentan lucrez la un al doilea volum din seria „Români de succes” recent lansată cu volumul „Traian Vuia și pasărea de metal” la editura Corint Junior, în paralel cu o primă colaborare cu editura Paralela 45 pe un text clasic (nu vă stric surpriza) și alte proiecte diverse din zona de editorial și grafică. Niciodată nu am doar un proiect în lucru, ci am mai multe în diferite stadii de lucru. Ocazional caut eu să demarez proiecte, dar de cele mai multe ori vin proiectele la mine, eu doar mă îngrijesc să fiu omul potrivit pentru ele.
Cred că cea mai de preț trăsătură a unui artist vizual este să învețe să se uite în jur, să fie prezent în senzațiile, experiențele și emoțiile pe care ni le oferă oamenii, lumea, viața oriunde suntem. Lăsând să treacă prin noi totul, ne adunăm mărgeluțele colorate de inspirație cu care să ne activăm munca, iar eu asta încerc să fac zi de zi. Apoi mai am grijă să țin larg deschise porțile către amintirile mele din copilărie, să nu mă deconectez de la ele și să îmi păstrez cu orice preț aprinsă gândirea magică de copil, indiferent cu câtă maturitate trebuie să navighez lumea în care sunt dincolo de foile de hârtie.
Pentru că îmi plătesc toate necesitățile vieții din munca mea creativă, nu am încă privilegiu să iau pauze când am nevoie de ele neapărat, dar am învățat să îmi aleg proiectele și să le distribui în calendarul de lucru ca să nu mă prăjesc, să echilibrez munca după un proiect care mă stoarce creativ și emoțional cu ceva poate într-o altă stilistică, cu o altă încărcătură sufletească. Însă știu că lucrurile cu adevărat valoroase pe care le fac vin din momentele de pauză, când îmi dau spațiu să creez fără agendă, să alerg după fluturașii cu idei ce îmi zboară prin minte. Văd fără dubiu valoare unor pauze nu atât de la partea creativă, ci de la munca efectivă cu responsabilitatea unor termene de finalizare.
Expoziția inspirată de Brâncuși, dedicată frumuseții persoanelor cu dizabilități
1 – 14 august 2024, Sala Acvariu
Muzeul Național al Țăranului Român
Vanner Collective anunță proiectul artistic multidisciplinar Să cunoști lumea, reunind sub umbrela empatiei și inclusivității o serie de activități menite să apropie persoanele cu dizabilități de propria lor expresivitate, de la ateliere creative și de dezvoltare personală, la terapie prin artă, educație vizuală și psiho-relațională, culminând cu sesiuni de fotografie menite să surprindă frumusețea și capacitatea de a inspira a participanților. Fotografiile rezultate vor fi expuse apoi în cadrul unei mari instalații artistice participative și sculpturale, inspirată de Masa Tăcerii. Echipa își propune de asemenea realizarea unui film making of, cât și a unei serii de discuții deschise cu actori importanți din sfera artelor vizuale și a eforturilor de integrare socială și culturală a persoanelor cu dizabilități.
Un aspect mai puțin cunoscut al activității lui Constantin Brâncuși este consecvența extraordinară de care sculptorul a dat dovadă în documentarea fotografică a proceselor sale creative. Brâncuși era foarte atent la încadrare, la efectele și jocurile de lumină, la texturile și proporțiile fotografiilor sale, care devin, la o privire mai atentă, un adevărat ecou al sculpturilor și al atmosferei din atelierul său. Proiectul Să cunoști lumea a fost inspirat în parte de această latură a activității marelui sculptor, însă dezideratul principal este explorarea potențialului creativ al persoanelor cu dizabilități și integrarea lor într-o narațiune mai largă a artei contemporane, asigurându-le astfel o platformă de expresie și de auto-descoperire, atât prin arta fotografică, cât și prin intersecții cu alte limbaje artistice, de la sculptură la teatru.
Atelierele propuse în cadrul proiectului sunt adresate unui număr de aproximativ 80 de persoane cu dizabilități, iar temele sunt pe cât de variate pe atât de interconectate: creșterea creativității prin tehnici teatrale cu Ana Covalciuc (actriță și facilitator acreditat de ateliere creative), terapie prin artă cu Sabina Brândușe (specialist în psihoterapie-psihodramă clasică și NLP), educație vizuală cu Eduard Enache (specialist în istoria artei) și psiho-educație relațională cu Silvia Ciubotaru (specialist în psihoterapie experiențială). Fiecare dintre ele creează spații sigure pentru participanți și sunt concentrate pe dezvoltarea încrederii în sine și în potențialul individual, cât și pe dezvoltarea unui instrumentar relațional eliberat de stigmă și orientat înspre o mai bună integrare în societate.
Artista Alina Rotaru a lucrat cu zece participanți la ateliere, selecționați în funcție de nevoile artistice ale proiectului și de disponibilitatea personală a fiecărui participant, realizând o serie de 12 fotografii inspirate de lucrări ale lui Brâncuși, imprimate pe hârtie din bumbac, ce au devenit parte a instalației Ecou și tăcere, realizată de scenografa și artista vizuală Cristina Milea. Instalația este o lucrare sculpturală, semitransparentă, inspirată de inelele de creștere ale copacilor și de undele sonore, simbolizând viața, curățenia și reînnoirea, într-un dialog de idei cu Masa Tăcerii.
„Să cunoști lumea propune ca arta vizuală să întărească legătura dintre tradiție și accesul la cultură. Intenționăm să inițiem un proces de destigmatizare, de schimbare a prejudecății dintre oamenii „normali” și oamenii „cu probleme”. Suntem făcuți din același material și avem dreptul să ne bucurăm de cultură în egală măsură, ba mai mult, dorim ca oamenii cu dizabilități să devină parte integrantă și să dobândească o voce prin intermediul acestui proiect”, spune Alina Rotaru.
„Prin Ecou și Tăcere ne propunem să lăsăm o amprentă durabilă asupra vizitatorilor, provocându-i să gândească și să acționeze în moduri care promovează înțelegerea și acceptarea în societate. Proiectul invită la reflecție asupra rolului artei în abordarea temelor sociale și culturale urgențe, cum ar fi acceptarea diversității și combaterea stigmatizării, devenind un manifest pentru o societate mai incluzivă și empatică”, mai adaugă și Cristina Milea.
Expoziția Să cunoști lumea va avea vernisajul pe data de 1 august 2024, ora 19.00, la Sala Acvariu din cadrul Muzeului Național al Țăranului Român, unde va rămâne deschisă până în data de 14 august. Dar publicul va avea încă trei ocazii de a interacționa cu aceste lucrări în toamna lui 2024, în alte trei expoziții amplasate în spații din București.
În cadrul fiecărei iterații a expoziției vor avea loc și discuții publice cu persoane din echipa artistică sau cu actori importanți din sferele artelor vizuale și a eforturilor de integrare culturală și socială a persoanelor cu dizabilități. Astfel, sunt programate discuții cu Alina Rotaru, echipa artistică a proiectului și persoanele cu dizabilități participante, cu Sorin Trâncă, critic de fotografie și autorul cărții „Drumul lui Constantin – Evadarea lui Brâncuși din România, o reconstituire”, publicată la Humanitas în 2023, cu Ioana Gonțea, managerul operațional al Fundației Art Encounters în 2023 și co-organizator al expoziției „Brâncuși: Surse Românești și Perspective Universale” – expoziție eveniment în cadrul Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii și, nu în ultimul rând, cu Daniela Tontsch, reprezentată a Federației Consiliului Național al Dizabilității din România.
Proiectul Să cunoști lumea invită la reflecție asupra rolului artei în abordarea temelor sociale și culturale urgente, cum ar fi acceptarea diversității și combaterea stigmatizării, devenind un manifest pentru o societate mai incluzivă și empatică, recunoscând totodată modul în care rădăcinile culturale cele mai profunde pot constitui o bază minunată pentru un discurs adaptat obiectivelor și priorităților contemporane.
Să cunoști lumea este un proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
Proiectul este inițiat de Vanner Collective.
Parteneri: Muzeul Național al Țăranului Român, Arcub, Galateca, The Institute.
Asociația Open Your Heart alături de Primăria Municipiului Iași, Kaufland România și NICHI – Cristina Nichita, vă invită joi, 25 iulie, de la ora 19, la “Atipic Beauty Tradițional Iași 2024 by Magda Coman” un eveniment emoționant aflat la a-44-a ediţie, care transmite un mesaj puternic: Frumuseţea e în noi, nu în aparențe!
Avem deosebita plăcere de a vă invita la ediția specială a evenimentului Atipic Beauty, care va avea loc în Grădina Palas Mall și va celebra frumusețea autentică și valorile tradiționale românești. Tema acestei ediții este una cu totul specială, axată pe tradițiile și creațiile populare românești. Modelele noastre vor defila în costume populare stilizate, punând în valoare portul tradițional și meșteșugurile străvechi, dar și frumusețea diversității umane. Vom avea alături designeri care promovează și păstrează autenticitatea costumului popular românesc.
Pe scena Atipic Beauty vor urca 13 modele în fotoliul rulant alături de 13 persoane publice, cu speranța de a schimba ideile preconcepute și credințele negative despre persoanele cu dizabilități și a arăta societății că verticalitatea, calitatea si determinarea unui om nu constau în modul de deplasare. Atipic Beauty este o pledoarie despre oameni cu motivații puternice, curaj, ambiție, solidaritate și conștientizare. Este un eveniment prin care vrem să vă îndemnăm să priviți omul, nu dizabilitatea sau defectele sale, pentru că în spatele unor aparențe se pot ascunde calități minunate. Totodată, evenimentul este despre neșansa unor oameni ce au ajuns, din diverse motive și provocări ale vieții, să depindă de un fotoliu rulant.
Cu toate astea, acești oameni au reușit să doboare munți de provocări și obstacole, iar astăzi au multiple realizări și sunt o inspirație pentru cei din jur. Cosmina Păsărin va fi gazda acestui eveniment de neuitat, iar atmosfera va fi completată cu momente muzicale susținute de Emanuel Cîrstea și Vision Art Academy. În deschidere va lua cuvântul Magda Coman, președintele Asociaţiei Open Your Heart. Ținutele modelelor care vor urca pe scenă poartă semnătura designerilor: Nichi by Cristina Nichita, CATERINE, Ie Breaza de Anda Mănescu, D@D Concept, Valentina CC, Şezătoare Iași. Asociaţia Open Your Heart dorește să mulȚumească tuturor celor care ni s-au alăturat şi fac posibil acest proiect: Arcadia, Regina Maria Dental Clinics,Tbi Bank, Q Estetic, Figo.Pay, Dentesse, Vision Art Academy, CA Terrsparts piese si accesorii utilaje industriale, Avon, Magda Moga – consilier dezvoltare personală, Unirea Hotel, Royal Print, BRAS, Gramma, Asociația “dream is – Ajută şi vei fi ajutat”, GSM, Volkswagen Iași Sandra Grup, Toyota Iași Sandra Grup, Brândușa Bordeianu Academy, Cafeneaua Unirea, Alex Rădulescu Make-up Artist, DONNA Carina Salon&academy, STAR Make up Academy, Gabriela Plăcintă Makeup Studio, Portretica. Partenerii media: Tvr Iași, Life.ro, Biz, Matricea Românescă, Telem Alătură-te nouă într-o călătorie plină de emoții și inspirație, în care vom sărbători frumusețea dincolo de orice bariere și prejudecăți, promovând și valorile tradiționale românești. Vom avea ocazia să ne conectăm cu oameni minunați și să ne bucurăm de momente de încântare și recunoștință pentru darul suprem – viața, dar și să facem bine împreună. Astfel, te așteptăm să ne fii alături joi, 25 iulie, ora 19:00, în Grădina Palas Mall. Accesul este liber.
Ce faci atunci când grupul tău pune presiune pe tine? Ce înseamnă să îți păstrezi coloana vertebrală? Și ce este cu presiunea grupului?
Presiunea grupului reprezintă influența exercitată de un grup asupra comportamentului, atitudinilor sau convingerilor unui individ, determinându-l să se conformeze normelor grupului pentru a fi acceptat și apreciat. Aceasta poate fi pozitivă, încurajând comportamente benefice, sau negativă, promovând acțiuni dăunătoare. Factori precum dorința de apartenență, teama de respingere și nevoia de aprobare socială joacă un rol important în intensitatea presiunii resimțite.
Rezistența la presiunea grupului depinde de încrederea în sine, valorile personale și capacitatea de a lua decizii independente.
Este foarte important momentul în care fiul tău, fiica ta se va lovi de aceste presiuni. Și este foarte important momentul în care va alege CORECT pentru sine!
*desenul este inspirat dintr-o întâmplare adevărată ce s-a petrecut în interacțiunile lui David Bulboacă. El a avut puterea de a spune: ,,…nu, mulțumesc!”
Produs alimentar tradițional, sardeluța marinată din România a câștigat recunoaștere și protecția Uniunii Europene datorită valorii sale culturale și tradiționale, fiind inclus miercuri, 17 iulie, în Registrul specialităților tradiționale garantate al Uniunii Europene.
Șprotul este un pește mic, argintiu, care se găsește din abundență în Marea Neagră. Are o textură delicată și un gust specific, care devine și mai pronunțat după marinare. Tradiția marinării acestui pește datează de secole, fiind o metodă de conservare utilizată de pescari de-a lungul coastei românești. Procesul de marinare a fost dezvoltat ca răspuns la necesitatea de a păstra peștele proaspăt pe perioade lungi de timp, când refrigerarea modernă nu era disponibilă.
Sardeluța marinată este un preparat iubit în bucătăria Românească, în special în Dobrogea. În această zonă, în cadrul târgurilor locale și festivalurilor pescărești, sardeluța marinată joacă un rol important, fiind unul dintre cele mai apreciate preparate atât de localnici, cât și de turiști.
Pentru a prepara sardeluța marinată conform metodei tradiționale românești, sunt necesare câteva ingrediente: șprot proaspăt, sare grunjoasă, oțet de vin, apă, ulei de floarea soarelui sau de măsline, condimente – boabe de piper, foi de dafin, boabe de ienupăr și, eventual, zahăr și alte condimente, precum coriandu sau semințe de muștar, după gust.
Se începe cu pregătirea sardeluțelor – acestea sunt mai întâi curățate de solzi și eviscerate. După curățare, sunt spălate bine în apă rece. Peste peștele curat se presară sare grunjoasă, urmând ca acesta să fie lăsat să stea timp de 24-48 ore. Acest pas ajută la deshidratarea parțială a peștelui și la conservarea lui. Sardeluțele sunt așezate în straturi, fiecare strat fiind acoperit de sare.
După sărare, sardeluțele sunt clătite pentru a îndepărta excesul de sare. Apoi, sunt așezate în borcane sau vase de ceramică, intercalând straturile de pește cu condimente (boabe de piper, foi de dafin, boabe de ienupăr). Amestecul de marinadă, format din oțet din vin și apă (în proporții egale), este turnat peste sardeluțe până ce acestea sunt complet acoperite. Uneori, pentru a echilibra aciditatea, se adaugă și zahăr. Borcanele sunt sigilate și lăsate la maturat timp de 1-2 săptămâni într-un loc răcoros. În acest timp, peștele absoarbe aromele condimentelor și se marinează complet.
După maturare, sardeluțele marinate pot fi păstrate la rece timp de mai multe luni. Uneori, se adaugă un strat de ulei deasupra, pentru a sigila marinada și a preveni oxidarea.
Prin obținerea statutului Specialitate Tradițională Garantată (STG) din partea Uniunii Europene, este asigurat faptul că numai sardeluțele marinate conform metodelor tradiționale și provenind din regiunea specifică pot purta această denumire. Acest lucru ajută la păstrarea calității și autenticității produsului.
România are îl total 14 produse recunoscute și protejate la nivel european, printre care:
Sursă foto: Facebook Deltaica
Ce să mai facem în zilele de vacanță, sub nuc sau sub umbrela colorată sau pe banca din parcul plin de copaci umbroși?
Eu spun că e foarte potrivit acum să dăruim copiilor noștri proverbe, zicale, snoave, expresii împământenite!
Toate acestea sunt bijuterii ale înțelepciunii populare, transmise din generație în generație, și joacă un rol esențial în dezvoltarea copiilor. Cunoașterea înțelesurilor lor oferă numeroase beneficii, atât din punct de vedere educațional, cât și social.
În primul rând, toate aceste îmbogățesc vocabularul copiilor. Ele sunt pline de cuvinte și expresii interesante care nu se găsesc întotdeauna în vorbirea de zi cu zi. Prin învățarea zicalelor, copiii își extind vocabularul și devin mai expresivi în comunicare. În al doilea rând, zicalele ajută la înțelegerea culturii și tradițiilor. Acestea reflectă înțelepciunea și valorile unei culturi, iar prin învățarea lor, copiii ajung să înțeleagă mai bine tradițiile și obiceiurile comunității lor, precum și importanța respectării acestora.
Cristian așteaptă cu nerăbdare să ajungă la mătușa lui. Trenul se mișcă ritmat și peisajul e încântător. Pe scaunul din față, două doamne deapănă amintiri. La un moment dat, o doamnă râde și spune tare:
-Ce să îți fac? Te-ai băgat ca musca în lapte! Recunoști?
-Recunosc, îi spune partenera de drum. Râd amândouă…
,,Cum să te bagi ca musca în lapte? Și ce poate să însemne asta? A-ha, tuși sigur va ști să explice totul!”
Și tușica chiar știe! Începe chiar în seara în care băiatul ajunge la ea să depene povești:
Într-un sat pitoresc, unde dealurile erau împodobite cu flori colorate și cerul era întotdeauna albastru, trăiau mulți oameni veseli și prietenoși. În acest sat, era o fermă mică dar bine îngrijită, unde trăia o văcuță pe nume Lăptița. Ea era renumită pentru laptele ei delicios și cremos pe care îl dăruia zilnic sătenilor.
Într-o zi frumoasă de vară, când soarele strălucea pe cer, Lăptița și prietenii ei de la fermă se pregăteau pentru Festivalul Laptelui. Acest festival era cel mai așteptat eveniment din sat, deoarece oamenii se adunau să sărbătorească și să guste toate bunătățile pregătite cu lapte: brânzeturi, smântână, unt proaspăt și multe altele.
Totul era aproape pregătit. Maria, fermiera care avea grijă de Lăptița, tocmai terminase de muls laptele proaspăt și îl așezase în boluri mari, strălucitoare, așezate pe mese lungi, acoperite cu fețe de masă brodate. În aer plutea un miros dulceag de lapte proaspăt și toată lumea aștepta nerăbdătoare să înceapă să guste.
Dar în acel moment, o muscă mică și ageră, pe nume Zbârnâilă, s-a trezit din somnul ei de dimineață. Era flămândă și căuta ceva delicios de mâncat. Zbârnâilă a zburat peste tot prin sat, iar mirosul dulce de lapte a atras-o ca un magnet. Așa că, fără să se gândească prea mult, a zburat direct spre Festival.
Odată ajunsă acolo, Zbârnâilă a văzut toate bolurile cu lapte și s-a gândit că ar fi o idee minunată să se așeze pe unul din ele și să guste puțin. Așa că s-a așezat, chiar în mijlocul bolului cel mai mare și mai plin cu lapte.
Când sătenii au văzut musca în laptele lor proaspăt, au început să murmure nemulțumiți:
„Uite-o pe muscă! A stricat tot laptele nostru curat!”
„Ce inoportun gest! Acum trebuie să aruncăm acest bol!”
Maria, fermiera, a venit repede și a văzut ce se întâmplase. A înțeles imediat că musca nu era de vină, dar prezența ei acolo era cu adevărat inoportună. A scos musca cu grijă și a dus bolul la spălat, pentru a se asigura că totul era din nou curat.
Zbârnâilă și-a dat seama că a greșit și s-a simțit foarte rușinată. A învățat că uneori, chiar și cele mai mici acțiuni pot avea consecințe mari și că trebuie să fie mai atentă data viitoare.
În cele din urmă, Festivalul a continuat și toată lumea s-a bucurat de bunătățile pregătite. Iar de atunci, când cineva din sat voia să explice cât de inoportun poate fi un lucru, spunea: „Este ca musca în lapte!”
Și astfel, Zbârnâilă a învățat o lecție valoroasă despre cum să fie mai atentă și mai respectuoasă față de ceilalți, iar sătenii au avut o poveste amuzantă de spus generațiilor viitoare.
-Ohhhhh…, tuși, să știi că și eu sunt Zbârnăilă uneori…voi fi mai atent!
-Mă bucur că ai înțeles totul și mă bucură hotărârea ta!
Mătușa și nepotul pun deja la cale zilele de vacanță! Cu bucurie!
„Un înger în trup și piatra de temelie a profeților, / al doilea înaintemergător al venirii lui Hristos…” Cu aceste cuvinte Biserica Sfântă îl cinstește pe marele drept al Vechiului Testament care a trăit cu 900 de ani înainte de Hristos – Slăvitul Sfânt Prooroc al lui Dumnezeu, Ilie. Prin viața sa ascetică neobișnuit de strictă, el părea mai degrabă înger decât om.
Acest lucru se datorează faptului că, la fel cum înainte de prima venire a lui Hristos în lume, Sfântul Ioan Botezătorul s-a arătat „în duhul și puterea lui Ilie” (Luca 1:17), tot așa înainte de a doua venire a lui Hristos pe pământ, prorocul Ilie însuși se va arăta (vezi Maleahi 4:5). După cum știm, el nu a murit, ci a fost ridicat la cer viu, cu trupul, într-un car de foc (vezi 4 Regi 2, 11).
Ucenicul iubit al lui Hristos, Sfântul Ioan Evanghelistul, vorbește despre acest lucru în minunata sa Apocalipsă. Sfântul Proroc Ilie, împreună cu alt drept al Vechiului Testament – Enoh, care a fost, de asemenea, ridicat la cer viu fiind pentru că „umbla cu Dumnezeu” (Geneza 5:24), vor apărea din nou în zilele Antihristului. Ei vor proroci și vor întoarce oamenii de la a-l adora pe Antihrist. Cel ce a văzut aceste taine îi numește pe amândoi „martorii lui Dumnezeu”, „doi măslini și două sfeșnice care stau înaintea Domnului pământului” (Apocalipsa 11:3-11). Amândoi – Enoh și Ilie – vor prooroci timp de o mie două sute șaizeci de zile (sau 42 de luni, sau trei ani și jumătate), adică pe toată durata domniei Antihristului, și vor face semne mari și minuni pentru a convinge oamenii să nu recunoască, sau să accepte semnul Antihristului pe mâna dreaptă și pe frunte (Apocalipsa 13:16).
Dar, cu permisiunea lui Dumnezeu, „fiara care se ridică din adânc”, adică Antihristul însuși, „va face război împotriva lor, îi va birui și îi va ucide” (Apocalipsa 11:7).
Este demn de remarcat faptul că „cei ce locuiesc pe pământ se se vor bucura de moartea lor şi vor fi în veselie şi îşi vor trimite daruri unul altuia, pentru că aceşti doi prooroci au chinuit pe locuitorii de pe pământ” (Apocalipsa 11:10).
Oamenii sunt „chinuiți” pentru că prorocii vor apela la conștiința lor. Pentru că vor încerca să trezească conștiința adormită – îndepărtându-i de la a-l adora pe Antihrist și întorcându-i la adevăratul Dumnezeu, la Hristos.
Așa a fost întotdeauna cu proorocii lui Dumnezeu. Niciunul dintre ei nu și-a sfârșit viața printr-o moarte naturală – toți au fost chinuiți și uciși de oamenii pe care i-au mustrat pentru viețile lor păcătoase.
Aceeași soartă îi va lovi pe cei care nu doresc să „țină pasul cu vremurile”, nu vor să participe la corupția generală a moralelor și care încearcă să trezească conștiința altora, indicându-le greșeala sau eroarea căii alese în viață, a abordării și comportamentului lor necorespunzător.
Astfel de oameni, care doresc să-și păstreze conștiința curată, vor fi urâți de alții și căutați să fie distruși în toate modurile – dacă nu fizic, atunci cel puțin mental.
Nu avem informații pentru a afirma că Antihristul a venit deja, dar… doar oamenii spiritual complet orbi nu pot vedea că ceea ce se întâmplă acum în lume pregătește sosirea și domnia sa rapidă. Mai mult, slujitorii săi fideli lucrează cu o energie extraordinară (demnă de o cauză mai bună). Ei și-au vândut deja sufletele pentru bani și tot felul de bunuri pământești: pentru onoare, putere și dominație în societatea umană, pentru tot felul de plăceri și desfătări trupești, pentru a se bucura de ele fără piedici, sau pedepse.
Din numeroasele vederi înainte ale Sfinților Părinți ai Bisericii, știm că majoritatea oamenilor, din toate religiile, inclusiv credința noastră ortodoxă, și fără a exclude preoții, îl vor accepta cu entuziasm pe Antihrist ca pe stăpânul și regele lor. Îl vor adora și vor începe să persecute și să distrugă pe oricine i se opune Antihristului.
Și, deși nu vedem încă Antihristul ca pe o persoană specifică, chiar acum are loc o mare „cernere” a oamenilor. Unii „țin pasul” cu slujitorii Antihristului care vine, fiind cumpărați pentru bani sau alte bunuri pământești și recrutați în tabăra lui. Alții – evită hotărât, se disociază și se îndepărtează rapid de ei, provocând astfel mânia și ura celorlalți.
Fraților! Niciodată nu a fost un timp atât de viclean, în care oamenii să exceleze atât de mult în înșelăciune, falsitate, viclenie și minciună. Este necesar să fim extrem de vigilenți, deosebit de atenți și precauți în abordarea lor, pentru a nu fi tentați de cuvinte ispititoare și a nu ne încurca în mrejele Antihristului. Nu aveți încredere în nimeni care vine la voi cu orice propuneri măgulitoare sau promisiuni lucrative, chiar dacă este o persoană îmbrăcată în veșminte de slujitor, dacă știți că sunt aproape de unele organizații dubioase, sau evident anti-creștine, dacă întrețin prietenii cu dușmanii lui Hristos, și mai ales – dacă primesc bani de la ei, indiferent de scuzele plauzibile.
A venit vremea acum, mai mult ca niciodată, să distingem cu atenție cine dintre purtătorii chemării înalte de Păstori ai Bisericii lui Hristos slujește cu adevărat lui Hristos și cine s-a vândut deja slujitorilor Antihristului. Prin aceasta, în loc să slujească lui Hristos, slujesc Antihristului. Trebuie să distingem, pentru a nu fi găsiți de lupul cel ce umblă în lume – chiar și îmbrăcat în haine de oaie – în locul unui adevărat Păstor.
Lucrătorii deosebit de periculoși dintre astfel de păstori falși sunt cei care predică o nevoie de pace cu toată lumea, sub pretextul „necondamnării” și „iubirii și iertării creștine”. Să ne amintim că pacea cu Antihristul (ca și cu slujitorii săi) este deja o trădare a lui Hristos – și, prin urmare, dușmănie împotriva lui Hristos!
Pentru că „ce însoțire poate avea dreptatea cu nedreptatea? Sau ce împărtăşire are lumina cu întunericul? Şi ce învoire este între Hristos şi Veliar sau ce parte are un credincios cu un necredincios?” (2 Corinteni 6:14-15).
Chiar și cea mai mică cochetare cu slujitorii Antihristului și mulțumirea lor indiferent de cât de plauzibil ar fi scopul – este o crimă și nu va trece fără consecințe. Nu este întâmplător că un vechi proverb spune: „Spune-mi cine sunt prietenii tăi și îți voi spune cine ești!”
În vremurile noastre rele, ceea ce este cel mai necesar pentru noi toți, care dorim să rămânem credincioși lui Hristos Mântuitorul, este râvna arzătoare. Aceasta este ceea ce prorocul sfânt și slăvit al lui Dumnezeu, Ilie, a fost atât de renumit. În loc de orice compromis cu slujitorii Antihristului, ar trebui să avem o ireconciliabilitate completă față de ei, chiar dacă suntem amenințați cu moartea cea trecătoare. Să ne amintim că Enoh și Ilie, după ce vor fi uciși de Fiara-Antihrist, vor fi înviați din nou, căci scris este că „după cele trei zile şi jumătate, duh de viaţă de la Dumnezeu a intrat în ei şi s-au ridicat pe picioarele lor şi frică mare a căzut peste cei ce se uitau la ei” (Apocalipsa 11:11).
După aceasta, Însuși Domnul nostru Hristos se va arăta, care va mistui pe Antihrist cu „duhul gurii Sale și îl va distruge cu strălucirea venirii Sale” (2 Tesaloniceni 2:8). După aceasta, timpul va fi scurtat, și sfârșitul acestei lumi va veni, și Judecata de Apoi va fi deschisă.
Fraților! Dacă auziți pe cineva care relatează despre predicarea apropiatei veniri a Antihristului, a celei de-a doua veniri a lui Hristos, a sfârșitului lumii și a Judecății de Apoi cu batjocură, cu un zâmbet ironic pe față, sau cu mânie și iritare, atunci știți că aveți de-a face cu o persoană care, într-un fel sau altul, a fost atrasă de slujitorii Antihristului la implicare în pregătirea pentru sosirea și domnia sa rapidă pe pământ. Feriți-vă de astfel de oameni, ca de distrugătorii credinței noastre sfinte și ai Bisericii!
În Ziua Judecății, „tainele” lor vor fi dezvăluite, și toți aceștia, împreună cu Antihristul și slujitorii săi, vor primi o răsplată justă în „iezerul de foc unde arde pucioasă” (Apocalipsa 19:20). Dar pentru cei drepți, precum sfântul proroc Ilie, și pentru toți cei care nu s-au plecat și nu s-au alăturat slujirii Antihristului, ci mai degrabă i s-au opus cinstit și sincer, va începe acea viață binecuvântată eternă în „Noul Ierusalim”, pe care cel ce a fost găsit vrednic l-a văzut coborând de la Dumnezeu din ceruri (Apocalipsa 21:2).
„Cel ce are urechi de auzit, să audă!” Amin.
De Înaltpreasfințitul Averchie,Arhiepiscopul Australiei și Noii-Zeelande
sursa articol- https://orthochristian.com/95847.html
