1 – 31 iulie 2025
Noi ne-am făcut planul de vacanță pe luna iulie:
Ilinca, arhitecta, face tururi cu dus și-ntors, desface muzeul în piese de puzzle și desenează în muzeu, printre scoarțe, costume, lăzi de zestre și furci, Beatrice, artista, ia în vacanță familiile cu mic, cu mare și îmblânzește lâna vara, iar Raluca, povestește, desenează pe pânză emoții, dar și meniuri regești, aleargă după sunete și îndeamnă la visat cai verzi pe pereți, Lidia, artista noastră invitată, bate la război, după ce se răcorește și rătăcește prin muzeu.
Dacă vrei și tu așa în vacanță, hai! Ateliere de la 3 la 99 de ani. Avem și program în această harababură. Prețul unui atelier este de 30 de lei pentru fiecare participant. Înscrierea este importantă, fără nu putem merge în vacanță împreună. Accesul la atelier se face prin intrarea principală a MNȚR (Kiseleff, 3).
Miercuri, 2 iulie
10.30 Teatru de umbre (atelier dedicat familiilor), cu Beatrice Iordan
La început, participanţii vor afla ce este teatrul de umbre, când și unde a apărut. Li se vor istorisi două legende care vorbesc despre începuturile teatrului de umbre. Apoi, pe baza unei povești simple, copiii vor trece la lucrul efectiv: vor fi împărțiți pe echipe și vor lucra siluetele reprezentând personajele poveștii. La sfârşit, fiecare echipă va realiza o scurtă reprezentație teatrală: ei vor mânui la panou siluetele tocmai construite și vor interpreta povestea propusă de coordonator.
Durata: o oră.
Înscrieri pe WhatsApp la numărul de telefon: 0723471600
11.00 Croit, țesut și cusut (8-99 ani), cu Lidia Stareș, la Atelierul de țesut
În atelierele de cusut vom descoperi semne și însemne: apa curgătoare, apa cu valuri, ploaia, soarele, păsări, pești și animale, copac, forme de relief, sensul formelor echilibrate. Apoi le vom inventa pe ale noastre și le vom coase.
La războiul vertical (gherghef cu urzeală), vom afla cum se realizează diferite forme geometrice, elemente decorative și legăturile necesare unui covor.
Înscrieri la numărul de telefon: 0722 798 284
Joi, 3 iulie
10.30 Modelaj în lut: „Cuib cu păsări” (atelier dedicat familiilor), cu Beatrice Iordan
Pentru cei care nu au mai lucrat cu lutul vom începe prin a ne obişnui cu textura lui, vom povesti un pic despre acest material şi despre importanţa pe care a jucat-o în viaţa ţăranilor români.
După aceea, vom modela un bulgăre de lut, transformându-l într-un cuib și o pasăre măiastră, inspirați de fluiericele în formă de păsări pe care le modelau olarii. Pentru ca lucrarea să fie completă, vom împleti în structura lutului ierburi uscate care să ne apropie și mai mult de ideea cuibului. Pentru că orice căsuță are nevoie să fie locuită, vom aranja frumos în cuiburile realizate o mică pasăre modelată de mâinile harnice ale participanților.
Atelierul se adresează în primul rând familiilor (copil și adult), dar și tuturor acelora cărora le place să modeleze lutul și să împletească ierburi uscate.
Durata: o oră.
Înscrieri pe WhatsApp la numărul de telefon: 0723471600
Vineri, 4 iulie
10.30 Atelier de realizat ştampile prin tehnica linogravurii: „Felicitarea” (atelier dedicat familiilor), cu Beatrice Iordan
După ce ne vom cunoaște, vom povesti un pic despre obiceiul de a dărui și de a trimite scrisori și felicitări. Acum, când comunicarea este mult facilitată de căile de comunicare online, mai trimitem scrisori sau felicitări? Dacă da, cui ne dorim să le trimitem?
După ce vom discuta despre posibilitățile pe care le avem, în zilele noastre, de a ne apropia de oamenii dragi aflați la distanță, încercăm să descoperim, cu ajutorul poveștilor, prin ce mijloace comunicau oamenii de odinioară cu persoanele dragi aflate la distanță. După discuții, vom trece la realizarea propriu-zisă a felicitărilor, folosind tehnicile de realizare a ștampilelor propuse, cu explicarea fiecărei etape în parte.
Durata: o oră.
Înscrieri pe WhatsApp la numărul de telefon: 0723471600
Miercuri, 9 iunie
11.00 Croit, țesut și cusut (8-99 ani), cu Lidia Stareș, la Atelierul de țesut
În atelierele de cusut vom descoperi semne și însemne: apa curgătoare, apa cu valuri, ploaia, soarele, păsări, pești și animale, copac, forme de relief, sensul formelor echilibrate. Apoi le vom inventa pe ale noastre și le vom coase.
La războiul vertical (gherghef cu urzeală), vom afla cum se realizează diferite forme geometrice, elemente decorative și legăturile necesare unui covor.
Înscrieri la numărul de telefon: 0722 798 284
Joi, 10 iulie
10.30 Atelier de împâslit lâna prin tehnica apei şi săpunului: „Podoabe” (atelier dedicat familiilor), cu Beatrice Iordan
Din cele mai vechi timpuri, lâna a fost materia de bază în realizarea vestimentației, a traistelor şi desagilor dar și a obiectelor care înfrumusețează casa: covoare, preşuri, peretare, ștergare etc.
La acest atelier ne vom împrieteni şi noi cu lâna netoarsă. Vom învăța s-o modelăm cu ajutorul apei şi săpunului, transformând-o în mici accesorii: broșe, șiraguri de mărgele, brățări. Podoabe bune de dăruit persoanelor dragi sau de asortat la vestimentaţia proprie.
Durata: o oră.
Înscrieri pe WhatsApp la numărul de telefon: 0723471600
Vineri, 11 iulie
10.30 De poveste — Pomul vieții (5-99 ani), cu Raluca Minoiu
Voi începe cu o poveste de tare departe. Dar dacă voi înlocui cuvântul „baobab” cu „stejar”, o să juri că-i o poveste neaoșă despre prietenie, lăcomie, puterea de a dărui și despre cum face omul la supărare. Copacul, pardon, nu omul. Apoi ne vom plimba prin muzeu și vom căuta să descoperim de ce țăranul socotea copacii atât de importanți, încât și-a imaginat chiar propria viața ca pe un pom. Și vom închipui apoi pomul nostru pe o bucată de pânză, pentru a îmbrăca cu viață, după rânduiala veche, un petic de perete.
Spațiul de desfășurare: Atelierul de creativitate și expoziția permanentă
Durata: o oră și jumătate.
Înscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com
Miercuri, 16 iulie
10.30 De poveste – Ca sarea-n bucate (5-99 ani), cu Raluca Minoiu
Pornim de la povestea Sarea-n bucate, cum altfel?, în care vom închipui niște meniuri regești. Și câteva feluri de a ne declara iubirea, desigur. Ne vom mai închipui și tot felul de năstrușnicii, de la sarmale fierte în sirop de zahăr până la spanac cu miere, apoi desenăm meniurile câștigătoare pe un șorț de bucătărie.
Participarea la acest atelier se face numai și numai cu burta plină!
Durata: o oră și jumătate.
Înscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com
11.00 Croit, țesut și cusut (8-99 ani), cu Lidia Stareș, la Atelierul de țesut
În atelierele de cusut vom descoperi semne și însemne: apa curgătoare, apa cu valuri, ploaia, soarele, păsări, pești și animale, copac, forme de relief, sensul formelor echilibrate. Apoi le vom inventa pe ale noastre și le vom coase.
La războiul vertical (gherghef cu urzeală), vom afla cum se realizează diferite forme geometrice, elemente decorative și legăturile necesare unui covor.
Înscrieri la numărul de telefon: 0722 798 284
Joi, 17 iulie
10.30 De poveste – Perna de visat bine (6-99 ani), cu Raluca Minoiu
Cu pânze, ațe și sclipici facem o pernă de visat bine: poate o scufundare în mare ori un zbor cu balonul, cine știe?
Vom începe cu o poveste despre libertatea de a visa, apoi ne vom schița propriul vis cu creionul pe hârtie. Cu schița gata vom transpune visul in culori, cu carioci, pe o pânza anume cusută pentru a se transforma în pernă. Pe care copiii o vor umple cu mâinile lor și vor pleca acasă cu o pernă numai bună de visat.
Durata: o oră și jumătate.
Înscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com
Vineri, 18 iulie
10.30 De poveste – Harta sunetelor (10-99 ani) cu Raluca Minoiu
O să dau mai departe o poveste „primită” de la un povestitor din Anglia, Jem, într-o intersecție aglomerată, pe la asfințit, stând pe un spațiu verde dintr-un giratoriu, în Brașov. O poveste despre sunete și zgomot și despre a fi diferit.
Apoi vom încerca să ne dăm seama cum acționează sunetele asupra corpului, emoțiilor, gândurilor. Vom zburda prin intersecții aglomerate, câmpuri și păduri, șantiere, stupi, oceane și locuri de joacă, case de bunici sau prin vreun scrânciob de copil, pe la noi prin atelier. Vom băga de seamă ce ne bucură, ce ne „cocoșează”, ce ne agită, ce ne rănește șin lumea nevăzută, dar atât de prezentă, a sunetelor.
Apoi fiecare va experimenta liniștea de a face o hartă a sunetelor bune. Să fie acolo, când ne înconjoară prea mult zgomot.
PS1: Aveți grijă cu ce ton sugerați copiilor să vină la acest atelier. Nici prea dramatic, nici prea serios, nici prea autoritar, știți voi…
PS2: E și pentru oameni mari.
Durata: o oră și jumătate.
Înscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com
Miercuri, 23 iulie
10.30 Puzzle mare din bucăți mici de muzeu (9-13 ani), cu Ilinca Pop
Un puzzle e o imagine pe care o construim din fragmente mici și amestecate. De obicei, le scoatem din cutiile în care stau claie peste grămadă și le așezăm la locul lor din imaginea întreagă. Dar ce-ar fi dacă fiecare piesă ar spune o poveste doar a ei, și împreună ar povesti de fiecare dată o întâmplare nouă, după imaginația celor care alătură fragmentele? După ce străbatem muzeul în lung și-n lat, redesenăm muzeul pe fragmente de pânze mai mici, pe care le compunem și recompunem într-o instalație temporară, iar apoi le luăm cu noi acasă.
Durata: două ore.
Înscrieri la: atelieruldecreativitate@gmail.com.
11.00 Croit, țesut și cusut (8-99 ani), cu Lidia Stareș, la Atelierul de țesut
În atelierele de cusut vom descoperi semne și însemne: apa curgătoare, apa cu valuri, ploaia, soarele, păsări, pești și animale, copac, forme de relief, sensul formelor echilibrate. Apoi le vom inventa pe ale noastre și le vom coase.
La războiul vertical (gherghef cu urzeală), vom afla cum se realizează diferite forme geometrice, elemente decorative și legăturile necesare unui covor.
Înscrieri la numărul de telefon: 0722 798 284
Joi, 24 iulie
10.30 Desen în muzeu (8-14 ani), cu Ilinca Pop
Ne așezăm pe perne, direct pe podeaua muzeului, și desenăm ce vedem, simțim sau ne imaginăm privind obiectele expuse. În mijlocul poveștilor țărănești, al lemnului cioplit (sub forma prințesei-spătar, a inimii decupate, a zmeului cu două capete) și al firelor colorate țesute laolaltă (oare poți măcar numi fiecare din culorile pe care le vezi în muzeu?), timpul încetinește și mâna începe să urmeze altfel contururile. Nu vom învăța să desenăm „corect”, ci să privim cu atenție, să observăm detalii și să găsim propriul fel de a le pune pe hârtie. Atelierul începe cu un tur ghidat în câteva dintre sălile muzeului, continuă cu o sesiune de desen în muzeu și se încheie în atelierul de creativitate cu finalizarea lucrărilor.
Durata: o oră și jumătate.
Înscrieri la: atelieruldecreativitate@gmail.com.
Vineri, 25 iulie
10:30 Tur ghidat cu dus și întors (10-14 ani), cu Ilinca Pop
Ne plimbăm împreună prin muzeu, dus-și-întors. La dus, vă ghidează vizita o arhitectă: vă spune povești, vă arată obiecte și ne imaginăm împreună viața lor secretă, iar în timpul acesta le desenați, luați notițe (sau nu!) și le prindeți în noi povești. La întors, voi ghidați vizita: îi spuneți cum se vede muzeul cu fața pe dos și cu dosul pe față, ce-ați mai aduce în camerele sale înalte, ce-a povestit bine și ce n-a povestit bine — sau poate vom auzi cu totul și cu totul alte povești.
Durata: două ore.
Înscrieri la: atelieruldecreativitate@gmail.com.
Miercuri, 30 iulie
10.30 Puzzle mare din bucăți mici de muzeu (6-8 ani), cu Ilinca Pop
Un puzzle e o imagine pe care o construim din fragmente mici și amestecate. De obicei, le scoatem din cutiile în care stau claie peste grămadă și le așezăm la locul lor din imaginea întreagă. Dar ce-ar fi dacă fiecare piesă ar spune o poveste doar a ei, și împreună ar povesti de fiecare dată o întâmplare nouă, după imaginația celor care alătură fragmentele? După ce străbatem muzeul în lung și-n lat, redesenăm muzeul pe fragmente de pânze mai mici, pe care le compunem și recompunem într-o instalație temporară, iar apoi le luăm cu noi acasă.
Durata: o oră și jumătate.
Înscrieri la: atelieruldecreativitate@gmail.com.
11.00 Croit, țesut și cusut (8-99 ani), cu Lidia Stareș, la Atelierul de țesut
În atelierele de cusut vom descoperi semne și însemne: apa curgătoare, apa cu valuri, ploaia, soarele, păsări, pești și animale, copac, forme de relief, sensul formelor echilibrate. Apoi le vom inventa pe ale noastre și le vom coase.
La războiul vertical (gherghef cu urzeală), vom afla cum se realizează diferite forme geometrice, elemente decorative și legăturile necesare unui covor.
Înscrieri la numărul de telefon: 0722 798 284
Joi, 31 iulie
10:30 Tur ghidat cu dus și întors (10-14 ani), cu Ilinca Pop
Ne plimbăm împreună prin muzeu, dus-și-întors. La dus, vă ghidează vizita o arhitectă: vă spune povești, vă arată obiecte și ne imaginăm împreună viața lor secretă, iar în timpul acesta le desenați, luați notițe (sau nu!) și le prindeți în noi povești. La întors, voi ghidați vizita: îi spuneți cum se vede muzeul cu fața pe dos și cu dosul pe față, ce-ați mai aduce în camerele sale înalte, ce-a povestit bine și ce n-a povestit bine — sau poate vom auzi cu totul și cu totul alte povești.
Durata: două ore.
Înscrieri la: atelieruldecreativitate@gmail.com.
Ediția a VII-a 𝐅𝐎𝐑𝐁𝐄𝐒 𝐊𝐈𝐃𝐒 𝐅𝐄𝐒𝐓𝐈𝐕𝐀𝐋: Povestea continuă în cea mai magică aventură pentru copii și părinți, pe 28 iunie, începând cu ora 09:00, pe pajiștea Mogoșoaia, lângă Palatul Brâncovenesc!
Forbes Kids Festival 2025 – Lumea basmelor și a aventurilor aduce la viață o călătorie magică, unde creativitatea și curajul ghidează micii eroi prin tărâmuri fantastice. Fiecare colț al parcului devine o scenă a descoperirii, plină de povești captivante, provocări magice și experiențe de neuitat, invitând copiii să devină personaje în propriile lor povești.
FORBES KIDS FESTIVAL își propune să creeze experiențe inspirate din poveștile copilăriei, aducând la viață personaje, aventuri sau tărâmuri fermecate. Practic, ne propunem să conturăm magia din basmele clasice sau să creăm noi universuri fantastice, iar fiecare experiență se va transforma într-o călătorie plină de descoperiri și zâmbete. Ne dorim ca fiecare experiență să inspire creativitate, curaj sau spirit de echipă, transformând poveștile în aventuri memorabile pentru cei mici!
Explorează lumea fascinantă a basmelor, unde poveștile prind viață, iar imaginația nu cunoaște limite! La 𝐅𝐎𝐑𝐁𝐄𝐒 𝐊𝐈𝐃𝐒 𝐅𝐄𝐒𝐓𝐈𝐕𝐀𝐋, micii exploratori vor descoperi comori ascunse, vor înfrunta provocări curajoase și vor învăța lecții despre prietenie, curaj și creativitate. Fiecare colț al festivalului transformă poveștile îndrăgite în experiențe interactive: de la labirinturi misterioase și păduri fermecate, până la întâlniri cu păpuși vorbitoare și eroi neînfricați.
Pregătiți-vă să trăiți farmecul copilăriei în aceste lumi de poveste:
⋇⋆✦⋆⋇ Alice în Țara Minunilor
⋇⋆✦⋆⋇ Cei Trei Muschetari
⋇⋆✦⋆⋇ Peter Pan
⋇⋆✦⋆⋇ Scufița Roșie
⋇⋆✦⋆⋇ Pinocchio
⋇⋆✦⋆⋇ Mica Sirenă
⋇⋆✦⋆⋇ Cenușăreasa
⋇⋆✦⋆⋇ Cartea Junglei
⋇⋆✦⋆⋇ Punguța cu doi bani
⋇⋆✦⋆⋇ Hänsel și Gretel
Pregătiți-vă pentru o explozie de distracție și adrenalină în „Lumea Aventurilor”! La FORBES KIDS FESTIVAL, copiii vor trăi experiențe unice care le vor pune la încercare curajul, energia și creativitatea. Fiecare colț al festivalului este plin de activități care aduc la viață cele mai palpitante provocări. Așadar, pregătiți-vă să explorați o lume de distracție fără limite:
⋇⋆✦⋆⋇ Carusel Muzical
⋇⋆✦⋆⋇ Tir cu Arcul
⋇⋆✦⋆⋇ Laser Tag
⋇⋆✦⋆⋇ Dino Park
⋇⋆✦⋆⋇ Face Painting
⋇⋆✦⋆⋇ Piese de Teatru
⋇⋆✦⋆⋇ Dance Party
⋇⋆✦⋆⋇ Mascote
IMPORTANT!
În cazul în care întâmpinați dificultăți, contactați organizatorii la adresa de e-mail: evenimente@forbes.ro.
În vederea permiterii accesului la eveniment este necesară completarea datelor de pe platformă (confirma participarea) (nume, prenume, companie, funcție, număr de telefon și adresă de e-mail).
FORBES KIDS își rezervă dreptul de selectare a invitaților!
Evenimente speciale, activități interactive și digitalizarea colecțiilor marchează aniversarea unei instituții emblematice. În vara anului 2025, Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu aniversează 130 de ani de activitate neîntreruptă, printr-un amplu proiectul cultural intitulat „Muzeul de Istorie Naturală Sibiu, 130 de ani: O Poveste Vie a Patrimoniului”. Proiectul își propune o serie de activități educaționale, expoziționale și digitale, care celebrează moștenirea acestei instituții cu rădăcini adânci în cultura științifică a României.
Fondat oficial în 1895, Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu este una dintre cele mai vechi instituții de acest tip din România și unul dintre primele muzee care au funcționat într-un cadru organizat, destinat exclusiv științei. Originea colecțiilor sale se leagă însă de activitatea Societății Ardelene de Științe Naturale, înființată în 1849, o organizație care a pus bazele cercetării și educației științifice în Transilvania. Din 2006, muzeul este parte a Muzeului Național Brukenthal, integrându-se astfel într-unul dintre cele mai prestigioase complexe muzeale din România.
Cu un patrimoniu de peste un milion de piese, de la fosile rare la insecte exotice, de la păsări și mamifere conservate până la minerale spectaculoase, muzeul oferă o panoramă amplă a biodiversității și a cunoașterii științifice acumulate în ultimele două secole.
Proiectul aniversar desfășurat în perioada iunie – iulie 2025, propune un program complex, care include:
Modernizarea expoziției de bază
Începând cu 31 iulie 2025, vizitatorii vor descoperi etichete expoziționale complet modernizate, cu informații actualizate, adaptate publicului tânăr și interesat de știință. Noile suporturi informative vor îmbogăți experiența cu vizitare și vor facilita înțelegerea exponatelor.
Digitalizarea colecțiilor
Între 19 iunie și 20 iulie, o parte a colecției muzeului va fi digitalizată prin macrofotografii și scanare 3D. Acestea vor fi accesibile online începând cu 21 iulie, oferind publicului o incursiune detaliată în lumea fascinantă a specimenelor naturalistice.
Tururi ghidate gratuite
În perioada 2 iulie – 31 iulie, de miercuri până duminică, muzeul va organiza tururi ghidate pentru grupuri, în cadrul cărora muzeografi cu experiență vor vorbi despre evoluția muzeului și colecțiile sale valoroase. Participarea se face prin programare la numărul 0269 436 545.
Pentru publicul tânăr, muzeul propune ateliere educative interactive care stimulează curiozitatea și învățarea activă:
Toate activitățile educaționale necesită programare prealabilă la același număr de telefon.
Unul dintre cele mai spectaculoase momente ale programului aniversar a avut loc pe 21 iunie, de la ora 21:00, când fațada Muzeului de Istoria Naturală a fost animată printr-un video mapping artistic, care a ilustrat momente esențiale din istoria instituției, transformând clădirea într-o pânză vie a memoriei culturale și științifice.
În luna iunie, muzeul a fost onorat de prezența copiilor din corurile sibiene participante în Programul Național Cantus Mundi, care au susținut momente muzicale în incinta muzeului. Această inițiativă artistică, parte a celui mai mare program de integrare socială prin muzică din România, a adus un plus de emoție și comunitate aniversării celor 130 de ani.
Evenimentele dedicate acestei aniversări se adresează tuturor categoriilor de public – de la pasionați de știință, familii cu copii, cadre didactice, până la turiști și iubitori de patrimoniu. Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu nu este doar un loc de expunere, ci o instituție vie, care continuă să educe, să inspire și să conserve patrimoniul natural pentru generațiile viitoare.
Sursă foto: sibiucity.ro, Facebook Muzeul de Istorie Naturala Sibiu
Adrian-Cătălin Bulboacă, președintele Matricei Românești, transmite un mesaj cu adâncă vibrație spirituală cu prilejul sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel.
Pentru micii școlari lumea este o aventură continuă, iar desenul devine una dintre cele mai profunde forme prin care copiii se exprimă. În mâinile lor mici, creionul capătă puteri magice, transformând foi albe în povești vizuale pline de culoare, emoție și imaginație. Pentru ei, arta nu este doar o activitate, ci o stare de spirit, un spațiu sigur unde se regăsesc, se exprimă și cresc.
„Desenul e artă. Arta îmi dă o stare de liniște”, spune Toma A, exprimând o legătură sinceră și profundă cu creația. Aris G. completează: „Desenul mă face fericit, este liniștitor”, în timp ce David D. mărturisește simplu: „Arta mă face să fiu emoționat” (și chiar este!).
Fiecare copil simte diferit și trăiește arta în felul său. Unii o văd ca pe o bucurie – „Să desenez este o bucurie!”, spune Ioana G – iar alții o privesc ca pe o distracție plină de entuziasm, cum afirmă Iosif B: „Arta este distracție!” (el este amuzat de ceea ce realizează, este plin de zâmbet).
Copiii descoperă surse de inspirație peste tot: în natură, în jocuri, în cărți sau în desene animate. Și chiar în adâncul mării (neexplorat încă, ci doar imaginat!). Mihai E. spune cu sensibilitate: „Tot ce văd în jur mă poate inspira să desenez. Arta este fericire pentru sufletul meu.” Teodor D. își găsește personajele preferate în jocurile video, iar Marina recunoaște că „cărțile pe care le citesc mă inspiră să desenez mai mult.” Pentru Alexia C., inspirația vine din personaje și din parcurile în care se plimbă, iar Anna Maria F. își însoțește desenul cu muzică, transformând creația într-o experiență completă. (așa îi place ei să lucreze, sunetele armonioase îi sporesc inspirația…).
Pe lângă bucurie, arta aduce și dorința de evoluție. Cezar D. afirmă cu mândrie: „Vreau să desenez din ce în ce mai bine… apoi sunt mândru când mă uit la lucrarea mea”.
Aceeași dorință de perfecționare o are și Anisia N: „Vreau să exersez și să fiu mai bună.” Copiii învață, prin artă, lecții importante despre răbdare, perseverență și încredere în propriile forțe. Ilinca T. spune: „Arta este pentru mine o formă de a învăța să am răbdare. Este un proces foarte lung…”, iar Antonia R. completează: „Arta înseamnă să vrei cu adevărat să faci ceva la care visezi mult.”
Pentru unii, arta devine chiar o formă de cunoaștere și înțelegere a lumii. „Mă simt bine și înțeleg mai bine lumea când desenez”, mărturisește Anisia N.
Stefan C. o vede ca pe un efort de suflet: „Pentru mine, arta este un desen foarte frumos, făcut când îți dai tot sufletul”.
Gabriel S. ne oferă o definiție largă și plină de acceptare: „Pentru mine, arta este tot ce e frumos. Oricine poate să facă artă și să arate ceva frumos.”
Toate aceste gânduri și trăiri s-au reunit sub tema „Lumea din adâncuri”, un prilej pentru copii de a-și imagina și crea universuri subacvatice pline de culoare, viață și mister.
Prin fiecare val desenat, fiecare creatură fantastică și fiecare detaliu marin, copiii au arătat nu doar talent, ci și o profundă bucurie de a explora, de a visa și de a se exprima liber. Desenul nu este doar o activitate pentru ei — este o punte spre sine și spre lume.
Copiii clasei I ,,D” din Școala Gimnazială numărul 197 sunt îndrumați zi de zi, pas cu pas, de tânăra și energica învățătoare Ioana-Daria Dănel. Aceasta le-a vorbit micuților elevi despre rubrica ,,Desenele lui David” din ,,Matricea Românească”. Toți, plini de bucurie, au dăruit imaginație și culoare. Se simte și voioșia lor, nu-i așa?
Ziua Internațională a Iei, celebrată anual pe 24 iunie, se suprapune cu Sărbătoarea Sânzienelor, un ritual străvechi de fertilitate și protecție, când zânele aduceau daruri naturii și oamenilor. Ia, cămașa tradițională românească, a devenit un simbol autentic al identității noastre. Confecționată manual din in, cânepă sau bumbac și brodată cu motive regionale, ia poartă semnificații adânci: protecție, feminitate și apartenență. Istoria sa, de la tunica celtică “tunicae lineae” și până la popularizarea internațională, vorbește despre o călătorie din vechime spre globalizare.
De la inițiativa comunității La Blouse Roumaine (2013), evenimentul a devenit global – români din peste 50 de țări și peste 100 de orașe sărbătoresc în aceeași zi. În 2015, primarul Washington DC a proclamat oficial 24 iunie drept Ziua Universală a Iei.
ARCUB marchează Ziua Universală a Iei și sărbătoarea Sânzienelor prin deschiderea expoziției Alai, un eveniment dedicat portului popular românesc, găzduit între 24 iunie și 6 iulie 2025, la Casa Eliad din Bd. Mircea Vodă nr. 5.
Curatoriată de Ștefana Samfira, actriță și conferențiar universitar la UNATC, expoziția propune o explorare vizuală și simbolică a costumelor tradiționale, cu accent pe piesele purtate în contexte festive și ritualice din diferite regiuni etnografice ale țării.
Expoziția reunește costume autentice din zone precum Mehedinți, Oltenia, Mărginimea Sibiului, Muscel sau Pădureni, fiecare cu particularități estetice și simbolice distincte. Detaliile – de la croi și cromatică la simbolurile cusute manual, reflectă nu doar stiluri regionale, ci și coduri sociale, credințe străvechi și relația omului cu mediul său.
Ștefana Samfira a afirmat: „Colecția ‘Alai’ este mai mult decât un omagiu adus frumuseții costumelor populare. Este un apel la valorizarea și protejarea patrimoniului cultural. Costumele devin instrumente de conectare între generații și păstrătoare ale unui bogat patrimoniu cultural”.
Evenimentul se desfășoară în preajma Zilei Universale a Iei (24 iunie), sărbătoare globală a identității culturale românești, care coincide cu Sânzienele. În această dublă cheie simbolică, expoziția Alai devine o punte între sacru și cotidian, între trecutul rural și prezentul urban.
Vernisajul expoziției va avea loc marți, 24 iunie 2025, la ora 18:30, la ARCUB – Casa Eliad.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 25 iunie – 6 iulie 2025, de marți până duminică în intervalul 12:00 – 19:00.
Intrarea este gratuită. Expoziția este închisă în zilele de luni.
Curatoarea expoziției, Ștefana Samfira, este o voce distinctă în cultura românească actuală, cunoscută atât ca actriță, cât și ca cercetătoare și colecționară de costume populare. De peste un deceniu, documentează piese vestimentare din toate colțurile țării, însoțind fiecare obiect de o poveste locală, de o amprentă a memoriei vii.
Proiectele ei curatoriale devin astfel și acte educative, aducând în fața publicului o perspectivă actualizată asupra tradiției. În viziunea sa, portul popular nu este doar un obiect estetic, ci un mediu de transmitere a valorilor, un limbaj vizual care transcede generațiile.
Sursă foto: arcub.ro, bookhub.ro
Școala s-a încheiat… aceeași școală începe.
Oare? Noul ministru al Educației, domnul Daniel David, vine cu o viziune curajoasă, e deschis spre consultare publică, însă, întâmpină rezistență din partea sistemului disfuncțional. România rurală profund ʽamorțită’, cu sate depopulate și îmbătrânite, cu multe școli încă lipsite de dotări elementare, rămâne săracă, lipsită de oportunități și de viitor. Cu stomacul gol, cu hainele murdare și peticite, muncind în gospodărie pentru a-și ajuta familia să pună de mâncare pe masă, copiii de la sat (acolo unde trăiește 45% din populația țării, conform datelor raportate în 2025 de Institutul Național de Statistică) au rezultate din ce în ce mai slabe la învățătură.
Suntem ʽrenumiți’ în Europa pentru abandonul școlar timpuriu, aceasta fiind una dintre cele mai mari probleme ale educației din România. „Toate studiile arată că dacă vii din mediul rural, (…) șansa ta de a reuși în viață și de a reuși în școală, în primul rând, este mult, mult mai mică decât comparat cu cineva care vine din mediul urban, ceea ce este o nedreptate foarte mare.” – afirmă domnul ministru. Rata de abandon școlar în mediul rural este uriașă: 1 din 3 elevi abandonează studiile până la finalul clasei a VIII-a, 4 din 10 nu trec de nota 5 la limba română, iar 9 din 10 ies de pe băncile școlii cu un uriaș handicap (analfabetism funcțional), ajungând să muncească în țară sau în străinătate ca zilieri, lipsiți de orice șansă la un viitor demn și prosper. Apropo, tinerii din mediul rural sunt semnificativ subreprezentați în învățământul universitar, 7 din 10 nevisând măcar să ajungă la Facultate.
Nici la oraș situația nu e mai brează: 4 din 10 liceeni aleg să nu dea bacalaureatul. Iar dintre cei care aleg să dea examenul, doar 70% îl și trec. Astfel că, trăgând linie, aproape 6 din 10 liceeni nu termină liceul cu diploma necesară pentru a merge la facultate. Așa că, nu-i de mirare că România are cei mai puțini absolvenți de învățământ superior din Uniunea Europeană.
Pentru început, hai să prioritizăm accesul la educație de calitate pentru toți copiii și să eliminăm decalajul dintre învățământul din mediul rural și cel urban (nicăieri în Europa acesta nu este mai pronunțat decât în România). Raportul de diagnoză și soluții privind învățământul românesc – „Raportul final de țară pe educație”, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), arată ceea ce știm deja: avem nevoie de o curriculă bazată pe formarea de competențe și abilități, în care să încurajăm învățarea activă, gândirea critică și o formare profesională bazată pe aptitudini și învățare practică. Avem nevoie să ne îndepărtăm de un sistem educațional care insistă pe acumularea de cunoștințe pur teoretice, în timp ce dezvoltarea abilităților practice, atât de necesare tinerilor în viața de zi cu zi, dar și realitățile și cerințele cu care urmează să se confrunte pe piața muncii, rămân în plan secund.
Dezvoltarea învățământului în mediul rural (unde peste jumătate din populație se confruntă cu riscul sărăciei și excluziunii sociale) și crearea mai multor opțiuni de tip profesional dual – în care teoria este dublată de practică făcută nu doar la școală, ci mai ales la sediul operatorilor economici care asigură, la rândul lor, formare prin personal de specialitate – este soluția încurajată de OCDE, cu rezultate dovedite în Vestul și Nordul Europei. Parteneriatele solide între unități școlare și companii private reprezintă o soluție win-win atât pentru elevi, cât și pentru operatorii economici, care se plâng de slaba formare făcută de școlile profesionale ai căror reprezentanți nu înțeleg cât de important e rolul lor în acest sens, considerându-l o ʽpovarăʼ.
În același timp, piața muncii ne arată că operatorii economici preferă candidații cu competențe și experiență practică. Pentru absolvenții care s-au axat pe educația strict teoretică, lipsa practicii reprezintă un dezavantaj major când vine vorba de găsirea unui loc de muncă. Conform unui sondaj realizat de Banca Mondială, în 2024, 3 din 10 antreprenori au identificat forța de muncă insuficient calificată drept o constrângere majoră pentru desfășurarea și dezvoltarea afacerilor în România. Așadar, iată-ne martori la celebra expresie „Roata se întoarce”, respectiv, dacă în ultimii 30 de ani nu era deloc la modă să urmezi o școală profesională (sistemul dual fiind introdus în țară abia în urmă cu 12 ani), acum această formă practică de învățământ care asigură calificare profesională e mult mai apreciată și căutată de angajatori.
Incluziunea etniei rome în societate și economie este posibilă prin educație și formare profesională și poate duce la bunăstarea comunităților. „Comunitatea romă, suprareprezentată în zonele rurale sărace, rămâne unul dintre grupurile cele mai marginalizate, cu rate de abandon ridicate și o participare redusă la educația timpurie, în școală și în învățământul universitar”. (Raport OCDE)
Raportul elaborat de OCDE, reconfirmă faptul că drumul pe care Asociația BookLand a plecat din 2024 este unul care aduce sens și soluții concrete tinerilor din mediul rural. După ce a renovat 80 de școli și grădinițe rurale în toată țara, Asociația și-a asumat construirea unui Campus Preuniversitar Profesional în sistem Dual în satul Vulturesti, unde va asigura gratuit elevilor din N-E județului Argeș educație teoretică de calitate, dublată de formare profesională temeinică pe multiple specializări, cu ore de curs în ateliere dotate cu echipamente de ultimă oră, și cu practică atât în întreprinderile sociale din campus, cât mai ales la sediul operatorilor economici – parteneri ai programului de formare în sistem dual.
Practic, un ONG implementează ceea ce își dorește ministrul Educației și Cercetării: „În învățământul rural, când se concentrează copiii în structuri școlare mai complexe (…) se pot face dotări de top și se poate aduce resursă umană de calitate, ambele contribuind la un act educațional așa cum trebuie să fie.”
Mai mult, în Campusul din Vulturești (primul de acest fel din România rurală, construit exclusiv din sponsorizările obținute de la mediul privat de afaceri), abordarea BookLand se axează pe dezvoltarea competențelor și învățării continue, încurajarea aptitudinilor și cultivarea respectului pentru muncă în rândul elevilor. Cu o ofertă care include toate ciclurile preuniversitare de învățământ – primar, gimnazial, liceal -, precum și servicii complete (transport, uniforme, rechizite-manuale, mese calde, afterschool), elevii au timp să-și descopere și cultive vocația. Fiindcă decizia asupra meseriei pe care vor să o învețe nu o iau în necunoștință de cauză. Încă din clasa Pregătitoare, elevii au șansa de a se implică, câte o oră pe zi, în diverse activități care îi vor ajuta să-și dezvolte noi abilități și să se cunoască mai bine pe ei înșiși, să știe ce le place și să aleagă asumat meseria care li se potrivește. Totul sub îndrumarea unor dascăli pasionați și dedicați, care devin mentorii lor, încurajându-i spre performanță. În plus, tinerii vor beneficia de burse profesionale, iar cei cu rezultate deosebite vor primi și burse de studiu & excelență, pentru a-i susține mai departe la facultate.
Campusul Profesional Dual BookLand își deschide porțile în septembrie 2025 pentru primii elevi înscriși în clasa Pregătitoare / clasa a V-a / clasa a IX-a (pe profil profesional dual, dar și profil teoretic), urmând ca din 2026, după finalizarea lucrărilor pe întreaga suprafață (72.000 mp), să poată forma noi elevi, până la atingerea capacității maxime de 1.200 de elevi în 5 ani.
În contextul în care astăzi 26,3% dintre tinerii din România cu vârstă sub 25 de ani sunt șomeri (față de 14,6% la nivelul Uniunii Europene), iar Ministerul Educației recunoaște importanța învățământului profesional secundar și face eforturi pentru a extinde acest tip de program dual care integrează învățarea la locul de muncă, Campusul BookLand reprezintă o direcție de viitor pentru tinerii de la sat.
În plus, Campusul BookLand reprezintă un model de bune practici pentru atragerea de finanțare a educației din fonduri private și pentru creșterea eficienței cheltuielilor, două alte sugestii amintite de experții OCDE în Raportul de țară pentru revitalizarea educației. Construit exclusiv cu bani, servicii și materiale de construcții asigurate de firme private (prin redirecționarea a 20% din impozitul pe profit, inclusiv prin completarea Formularului 177) și cu un model de funcționare care ii va permite peste câțiva ani să fie autosustenabil în proporție de peste 60%, Campusul BookLand reprezintă o alternativă de succes și o soluție inovatoare, care unește eficient interesele tinerilor și ale angajatorilor, asigurând stabilitate și dezvoltare personală, profesională și economică.
Printre cele peste 1000 de companii care contribuie la misiunea educațională BookLand în mediul rural se numără: Leroy Merlin, Verbund, CEC Bank, Zahăr Mărgăritar, Asevi, Coca Cola HBC, MaxBet, Puran Architecture & Design, Cargill, UniCredit, Zentiva, SAP, Mediaposte Hit Mail, Novomatic, TP România, Valrom Industrie, Asa Cons, Corteva, Brico Depot, Rocas Decor, Timac Agro, Noventa, Sipex, Rotary Club Pitești, Rofer Design, Collavini & Partners, Vopseaua Oskar, Huawei Technologies, Kober, Asko Group, Decathlon, Siniat, Honeywell, Leoni, Linde Gaz, Serv Class, Turbomecanica, Viacon, European Pastry, Stroia Product, Kronospan, BMI Group, Novaintermed, Mobilift, Bauelemente, LSG Building Solutions, BOMA Prefabricate, UP România, Arrise, Intertrans Continental, Polon Alfa, Strizo, Virtuoso, Grădinariu, Continental Hotels, Somaco Grup Prefabricate, Lesaffre, Bella Casa, SIT România, Raveli, Elvon, Elserv, Ferro, Dolo Trans Olimp, Emerson, Frigotehnica, Intersnack, Pall-Ex, Douglas, Game World, Team Montage, TIAB, Terra Gres, Garanti BBVA, Diversey, Steinel, Porsche Finance Group, Renania, Danlin XXL, Eximprod Group, PGA Electric, Blum, Schneider Electric, Paco Invest, BIC, Media Med Publicis, Terqua, Bilka, Protect Chemical, Monolit Legal&Tax.
De 15 ani BookLand contribuie la sublinierea importanței educației & dezvoltării personale prin Întâlnirile BookLand Evolution, care facilitează liceenilor dialogul cu varii personalități, prin Taberele Coolturale care le oferă copiilor un mix de activități educaționale & distractive, prin Bursele BookLand care asigură unor elevi excepționali de la sat șansa de a urmă liceul și facultatea fără nicio grijă financiară, dar mai ales prin Renovarea & Dotarea școlilor. „Împreună CONSTRUIM oameni” a adus laolaltă sute de companii din mediul privat, autorități locale, profesori-părinți-elevi care, la îndemnul Asociației BookLand, și-au dat mâna pentru a contribui la renovarea și dotarea școlilor de la sat. Acest parteneriat public-privat a fost posibil datorită obiectivului comun de a reduce abandonul școlar din mediul rural, oferindu-le elevilor acces la educație de calitate în clădiri sigure, moderne și prietenoase. Rezultatul? 80 de școli rurale renovate & echipate în 4 ani, 15.000 de copii care vin cu drag la școală și rezultate mai bune la învățătură. În 2025 BookLand va inaugura în Argeș primul Campus Preuniversitar Profesional Dual din mediul rural, construit exclusiv din bani privați, locul în care educația & formarea profesională se întâlnesc cu dezvoltarea economică sustenabilă, asigurându-le tinerilor locuri de muncă în județ, stabilitate și un nivel de trăi mai bun. Mobilizarea exemplară reușită de Asociația BookLand a fost recunoscută printre bunele practici încurajate de Guvernul României în Raportul Național Voluntar al României, prezentat la Forumul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (New York, 2023).
Vacanța e, pentru copii, ca o gură de aer proaspăt. E o pauză mult așteptată după luni întregi de școală, teme și orare stricte.
…dar asta nu înseamnă că procesul de învățare se oprește.
NU.
Dimpotrivă.
În vacanță, copiii învață altfel: mai liber, mai profund și adesea mai eficient. Fără presiunea notelor sau a performanței imediate, mintea lor prinde aripi. Iată 5 sfaturi ,,de aur” despre cum putem încuraja învățarea în vacanță, cu răbdare, iubire și inspirație.
Ce sfat bun! Cărțile nu trebuie să fie doar „pentru școală”. În vacanță, un copil poate citi ce îi place: povești cu detectivi, benzi desenate, basme sau cărți științifice pe înțelesul copiilor. Alegeți împreună lectura – fără liste impuse, fără cronometru. Citiți alături de ei, în parc sau seara înainte de culcare. Cititul devine astfel o aventură comună, nu o sarcină.
Este o formă blândă de a învăța limbaj, empatie și imaginație.
Vacanța oferă cel mai fertil teren pentru învățarea practică. Gătitul împreună, grădinăritul, construcțiile simple, micile reparații – toate dezvoltă abilități, răbdare și încredere.
Aici, greșelile sunt binevenite, pentru că nu există „nota mică/ un calificativ slab”. Copiii învață cu bucurie când sunt implicați direct, cu simțurile activate, într-un context real.
O vacanță petrecută alături de bunici sau în mediul rural, sau participarea la șezători urbane, deschide poarta către o altă formă de învățare: cea prin proverbe, zicători și povești populare. „Cum îți așterni, așa dormi” sau „Nu lăsa pe mâine ce poți face azi” sunt mai mult decât cuvinte – sunt lecții de viață transmise cu blândețe.
Explicându-le sensul, copiii învață despre responsabilitate, echilibru, comunitate.
Sunt curioși? Ce bine!
Lăsați-i să întrebe, să exploreze, să descopere. Când un copil întreabă „de ce zboară păsările în V?”, nu are nevoie imediat de o lecție de biologie – ci de o conversație, de o scânteie. Vizitele la muzee, excursiile în natură sau experimentele simple din bucătărie alimentează curiozitatea. Învățarea reală începe când mintea e relaxată și interesul e ,,acolo”.
Nu umpleți fiecare zi cu activități „educative”. Și joaca liberă e valoroasă. Și plictiseala e un spațiu fertil – de unde pot apărea idei, inițiative, creativitate. Copiii nu trebuie să „recupereze” în vacanță, ci să se reconecteze cu ei înșiși. În acest timp, învățarea devine mai profundă, mai autentică. Îi pregătim pentru viață, nu doar pentru școală.
Vacanța nu este o pauză de la învățare. Este o altfel de învățare: una mai blândă, mai emoțională, mai …aproape de viață! Cu răbdare, cu încredere și fără presiune, copiii pot crește frumos chiar și (sau mai ales!) atunci când… par că nu fac nimic.
De fapt, spunem noi, tocmai atunci învață cel mai mult.
Biblioteca Metropolitană București (BMB) anunță startul ediției 2025 a programului BIBLIOVACANȚA, o inițiativă culturală și educațională, devenită deja o tradiție apreciată de copii, adolescenți și părinți din București. Pentru al cincilea an consecutiv, timp de trei luni, biblioteca își deschide larg porțile, pentru a transforma vacanța de vară într-o experiență de lectură, creativitate și socializare.
În perioada iunie – august 2025, cele 30 de filiale ale Bibliotecii Metropolitane București devin locuri vii, pline de activități interactive, spectacole, ateliere și vizite culturale, toate gratuite și accesibile fără înscriere prealabilă. Prin acest program, BMB își propune să ofere tinerilor un cadru prietenos și sigur unde să își dezvolte imaginația și să se îmbogățească intelectual.
De-a lungul celor patru ediții desfășurate până acum, BIBLIOVACANȚA a atras anual mii de participanți, reușind să aducă aproape generații întregi de copii mai aproape de lectură și de valori culturale. Unii dintre participanți au mărturisit că program i-a ajutat să descopere plăcerea cititului și să-și descopere talente ascunse în artele vizuale și teatrale.
Astfel, BIBLIOVACANȚA nu este doar o simplă activitate de ocupare a timpului liber, ci o investiție în educația nonformală, care contribute la dezvoltarea personală și socială a părinților. Programul stimulează în mod special competențele în comunicare, creativitate, colaborare și empatie, esențiale pentru o bună integrare socială și succes școlar.
Anul acesta, programul propune o gamă largă de activități, adaptate diferitelor grupe de vârstă și interese:
Cu o colecție ce depășește un milion de volume, BMB asigură accesul gratuit la o bibliotecă modernă, cu resurse digitale, reviste și materiale multimedia, pentru a răspunde nevoilor unei generații digitale.
„Suntem mândri că BIBLIOVACANȚA a devenit o tradiție apreciată în comunitatea bucureșteană. Ne dorim ca biblioteca să fie un spațiu viu, în care fiecare copil și adolescent să găsească nu doar cărți, ci și prieteni, inspirație și experiențe care să le deschidă orizonturi noi”, a declarat Ramona Mezei, managerul Bibliotecii Metropolitane București.
Specialiștii în educație subliniază că perioada vacanței este crucială pentru menținerea și dezvoltarea competențelor de citire și învățare, iar implicarea în activități educaționale nonformale ajută la prevenirea pierderii învățării în timpul pauzei școlare. Programele ca BIBLIOVACANȚA oferă o alternativă atractivă, care îmbină utilul cu plăcutul, stimulând curiozitatea și dezvoltarea creativității.
Accesul este gratuit și nu necesită înscriere prealabilă. Programul detaliat este disponibil pe site-ul oficial al Bibliotecii Metropolitane București și pe paginile filialelor. Fiecare bibliotecă devine astfel o destinație culturală de vară, gata să primească vizitatori dornici să exploreze lumea fascinantă a cunoașterii.
Iulian Vasile Nistor este originar din localitatea Cut, județul Alba, și reprezintă un exemplu grăitor al atașamentului profund față de valorile autentice ale satului românesc. De mic copil, a fost atras de tradițiile, obiceiurile și folclorul zonei, iar odată cu trecerea anilor, această chemare s-a transformat într-o adevărată pasiune – chiar într-un stil de viață.
Cu sprijinul familiei și cu o dragoste sinceră pentru cultura populară, Iulian a înființat în satul natal colecția privată etnografică „Țara Secașului”, amenajată într-o încăpere tip muzeu. Spațiul este decorat cu obiecte tradiționale ce ilustrează viața de odinioară a comunității din Cut și din împrejurimi. Multe dintre piese au fost moștenite din familie, păstrate cu grijă de la o generație la alta, în timp ce altele au fost oferite cu generozitate de cunoscuți sau achiziționate pentru a completa imaginea fidelă a lumii satului de altădată.
Deși nu are studii de specialitate în domeniul etnografic, Iulian mărturisește cu modestie că și-a format cunoștințele „direct de la sursă”, trăind alături de bunici și de comunitatea autentică a satului. Este dovada vie că tradiția se poate învăța cu inima, nu doar din cărți.
Iulian Vasile Nistor, un tânăr care ne arată că moștenirea satului poate fi cinstită și dusă mai departe cu pasiune și respect, ne invită să pășim în universul său și să descoperim frumusețea colecției „Țara Secașului”, o fereastră către identitatea și sufletul unei lumi ce nu trebuie uitată.
Astăzi, 20 iunie, se deschide oficial cea de-a 32-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), cel mai important eveniment cultural din România și unul dintre cele mai prestigioase festivaluri de teatru din lume. Ediția din acest an se desfășoară sub tema „Mulțumesc” – un cuvânt simplu, dar profund, ales ca simbol al recunoștinței față de public, artiști și parteneri.
Până pe 29 iunie, Sibiul va găzdui peste 841 de evenimente, susținute de peste 5.000 de artiști din 82 de țări, în peste 80 de spații convenționale și neconvenționale din oraș. De la spectacole de teatru și dans contemporan, la circ, muzică, expoziții, performance-uri stradale și conferințe, FITS 2025 propune o experiență artistică totală, care transformă orașul într-o scenă vie.
Deschiderea festivalului aduce un show impresionant de lumini și drone în Piața Teatrului, urmat de un concert special de flamenco fusion în Catedrala Evanghelică. Piața Mare, Piața Mică, Piața Huet și parcul Sub Arini vor fi animate, pe tot parcursul festivalului, de instalații urbane, parade, acrobații aeriene și spectacole interactive.
Pe lista artiștilor și companiilor participante se regăsesc nume internaționale: Kibbutz Contemporary Dance Company, Vertigo Dance Company (Israel), trupe din Franța, Germania, Italia, Japonia și Australia, dar și invitați speciali precum actorii Bill Murray și Kathleen Turner. De asemenea, publicul se va putea bucura de un recital al violonistului Alexandru Tomescu, în cadrul unei seri speciale dedicate muzicii clasice.
FITS nu este doar un festival dedicat publicului larg, ci și un spațiu de dialog și reflecție pentru profesioniști din lumea artelor spectacolului. Conferințele și spectacolele coordonate de criticul de teatru Octavian Saiu vor reuni mari creatori de pe scenele lumii, iar programul educațional include ateliere, masterclass-uri și platforme de networking, manageri culturali și studenți.
Biletele pentru spectacolele indoor sunt disponibile online pe www.sibfest.ro, precum și la Agenția Teatrului Național Radu Stanca din Sibiu. Prețurile variază între 30 și 150 de lei, în funcție de spectacol și locație. O parte dintre evenimente vor fi transmise online, prin platforma FITS, pentru publicul internațional sau pentru cei care nu pot ajunge fizic la Sibiu.
Festivalul Internațional de Teatru a fost fondat în 1993 de actorul și regizorul Constantin Chiriac. În peste patru decenii, FITS a crescut de la un festival local la o manifestare culturală de anvergură globală, cotată drept al treilea cel mai mare festival de teatru din lume, după Avignon și Edinburgh.
Ediția din 2025 se anunță a fi memorabilă, prin amploare, diversitate și calitatea actului artistic. Astfel, Sibiul devine, din nou, un punct de întâlnire pentru culturi, povești și emoții, FITS reafirmându-și misiunea de a oferi publicului nu doar spectacol, ci și o experiență profundă, care inspiră, provoacă și unește.
FITS are o aplicație dedicată, disponibilă în App Store și Google Play, unde găsiți programul complet, hărți interactive, precum și notificări cu evenimentele zilei.
Sursă foto: romania-actualitati.ro, sibfest.ro
Numele lui Alexandru Pop Zărăndean evocă o poveste trăită între tradiție și căutarea autentică a sinelui, între zbuciumul unui suflet captiv într-o lume rigidă și eliberarea prin artă. Originar din Țara Zarandului, un colț de țară unde pământul și folclorul se întrepătrund într-o armonie tăcută, Alex este mai mult decât un simplu artist. Este un căutător al esențelor, un restaurator al tradițiilor uitate, un om care creează și care aduce în fața publicului această muncă. Aceste pasiuni care păreau interzise i-au fost salvarea, forțându-l să gândească, să cerceteze, să înțeleagă lumea dincolo de doctrine. Așa a apărut Alexandru Zărăndean, omul adevărat, artistul. Studii de tehnică dentară și muzică, o călătorie dinspre știință spre sensibilitate artistică, l-au adus pe Alex în contact cu diverse domenii, fiecare contribuind la formarea sa ca artist. Astăzi, Alex Pop Zărăndean este un simbol al unei lumi care se află între trecut și prezent, între rural și urban, între tradiție și inovație. Căutătorul de comori ale folclorului, cercetătorul neobosit al meșteșugurilor vechi și al cântecelor tradiționale, aduce în contemporaneitate un patrimoniu cultural viu, prin proiecte inovative care îmbină vechiul cu noul. Proiectul său de redescoperire a drumului cânepii sau „Nana Pistoaie”, personajul umoristic care a cucerit online-ul, sunt doar câteva dintre manifestările unei personalități complexe, capabile să adâncească înțelesuri chiar și în cele mai simple gesturi. Alex, rămâne un om care „cântă pentru sufletul său,” un artist care știe că adevărata creație vine atunci când îți asumi propria autenticitate și nu te temi.
„Alex Pop este un copil care a crescut într-o familie de religie neoprotestantă unde a fost nevoit să-și reprime toată libertatea de exprimare artistică, pasiunile legate de arta tradițională românească și de folclor fiind considerate păcat, un lucru greșit care nu este pe ,,placul Domnului”.”
Alex Pop este un copil care a crescut într-o familie de religie neoprotestantă unde a fost nevoit să-și reprime toată libertatea de exprimare artistică, pasiunile legate de arta tradițională românească și de folclor fiind considerate păcat, un lucru greșit care nu este pe ,,placul Domnului”.
Un copil care a crescut în stări de vinovăție și condamnare, în frici și reprimare.
Ce m-a salvat?
Tocmai aceste pasiuni și trăiri care clocoteau în mine și care se băteau cap în cap cu doctrina în care m-am născut. Acest lucru m-a ,,obligat” să studiez, să cercetez, să GÂNDESC, să discern lucrurile și să le așez fiecare la locul său.
Toată această poveste m-a condus spre Alexandru Zărăndean.
Alexandru Zărăndean sunt EU, cel adevărat!
Țara Zarandului înseamnă pentru mine emoție, bogăție sufletească izvorâtă din sufletul țăranilor locului.
Înseamnă bun gust, simț artistic deosebit, simplitate.
Pământul… nu-l aud, îl simt. De mic copil, în fiecare vară, umblam foarte mult desculț, simțeam această nevoie.
Acum mai puțin apuc să fac acest lucru dar în copilărie, vara, eram mai mult desculț decât încălțat.
„Ce m-a salvat?
Tocmai aceste pasiuni și trăiri care clocoteau în mine și care se băteau cap în cap cu doctrina în care m-am născut. Acest lucru m-a ,,obligat” să studiez, să cercetez, să GÂNDESC, să discern lucrurile și să le așez fiecare la locul său.”
Anii copilăriei i-am petrecut în biserică. În adunare cum spuneam noi. Am luat instrumentele muzicale la rând: orgă, trompetă, clarinet, corn, tobe, mandolină, vioară.
Cu astea am avut noroc, mă refugiam în muzică, în repetițiile pe care le avem pentru orchestră, cor, grupurile de tineri, copii cu care cântam în cadrul slujbelor religioase.
Aici aveam ocazia să respir puțină artă, să fiu puțin eu.
După ce am mai crescut puțin, ani de zile m-am ocupat de corul de copii al bisericii și mai apoi de orchestra de mandoline.
Această perioadă m-a ajutat foarte mult să mă dezvolt pe plan muzical.
Toate celelalte pasiuni care clocoteau în mine legate de arta tradițională, meșteșuguri, folclor erau făcute așa mai pe ascuns.
Ori mergem în spatele casei, spre grădină, unde avem un atelier în care îmi construiam o roată a olarului și mă jucam cu lutul, ori mergeam la o vecină care avea televizor și urmăream programe destinate muzicii poluare. Mă trezeam singur în casă învățând să joc dansuri populare de la televizor și mă ,,bat” pe picioare.
Ori îmi înregistram pe un telefon, cum era pe vremea aceea, anumite piese muzicale pe care le ascultam și le cântam în secret.
Deasemenea petreceam foarte multe ore prin biblioteca orașului sau a școlii căutând cărți sau informații care vorbesc despre tradiție, folclor, meșteșuguri.
Am avut foarte multe pasiuni de-a lungul copilăriei, ciudat de multe, e mult de povestit.
Într-o vreme, prin adolescență, aveam o pasiune nebună pentru cai, pentru muncile agricole unde era implicată forța cailor.
Toată ziua eram în grajd la vecinu’ Romică țesălând caii și învățând mersul creșterii lor.
Îmi doream enorm să-mi pot cumpăra un cal dar nu aveam posibilitatea financiară pe vremea aceea. Undeva în mine a rămas acea dorință și mă gândesc că după ce mă așez la casa mea îmi voi cumpăra barem* un cal dacă nu doi.
„Anii copilăriei i-am petrecut în biserică. În adunare cum spuneam noi. Am luat instrumentele muzicale la rând: orgă, trompetă, clarinet, corn, tobe, mandolină, vioară.
Cu astea am avut noroc, mă refugiam în muzică, în repetițiile pe care le avem pentru orchestră, cor, grupurile de tineri, copii cu care cântam în cadrul slujbelor religioase.
Aici aveam ocazia să respir puțină artă, să fiu puțin eu.”
Nu țin minte un moment anume, pur și simplu așa mă știu dintotdeauna.
Țin minte în schimb bucuria imensă pe care am simțit-o în momentul în care am găsit într-o cameră de depozitare a casei noastre straiele străbunicului meu. Efectiv nu-mi venea să cred că există așa ceva în casa noastră. Cred că acela a fost primul meu contact cu un costum popular pe care l-am și îmbrăcat.
Deasemenea țin minte nunta vecinei mele care a fost făcută în cort, cum era pe vremea aceea.
Eram mic și cu toate că în casa noastră nu s-a ascultat niciodată muzică populară când am auzit duba (toba) și ștabul (taraful) de la uspăț (nuntă) pur și simplu m-am transpus în altă lume. A săltat sufletul în mine de bucurie că am avut ocazia să văd și să aud așa ceva, eram acolo cu toată ființa.
Mi-a plăcut atât de mult încât eram disperat să mai prind o nuntă în cort să mă pot bucura de atmosfera respectivă.
La ceva timp după episodul acesta văzusem la câteva străzi distanță de noi, într-un colț de stradă…un nou cort, așa părea de la distanță sau poate așa speram eu să fie.
Am zis gata, iară-i uspăț, iară cântă ștabu’.
Am fugit într-un suflet până acolo iar când m-am apropiat am descoperit că de fapt proprietarul locului își ridicase un gard din scânduri pe care l-a vopsit negru. Deci, nu, nu era prelata de la cort, era un gard.
E de râs, dar, neașteptat, am lacrimi în ochi relatând această întâmplare. Mă copleșește inocența pe care o aveam, pasiunea nebună și determinarea care mă ține până în ziua de astăzi.
Am absolvit facultatea de ,,Tehnică Dentară” din cadrul Universității de medicină și farmacie „Victor Babeș” din Timișoara. Din anul al doilea de facultate am dat admitere și la Facultatea de Muzică și Teatru din Timișoara, secția canto clasic. Doi ani i-am făcut în paralel până la încheierea primei facultăți. Am absolvit și „Facultatea de Muzică”, apoi am urmat și cursurile masterale în cadrul aceleiași facultăți. În paralel am urmat și cursurile Școlii Populare de Artă din Arad, secția canto popular.
Toate au avut un aport mare de tot, aș putea povesti ore întregi cum și în ce fel m-au ajutat să mă dezvolt, să mă adaptez social, să cunosc oameni, locuri, lucruri. Mi-au deschis uși spre mine cel de astăzi, mi-au adus în prezența oamenilor și a relațiilor de care avem nevoie. M-au ajutat mult!
„Drumul e lung, festivalurile sunt doar o parte de început. Majoritatea se rezumă la acestea și la piesele cântate în concurs, piese care fac parte din repertoriul înaintașilor lor, fără să înțeleagă că pentru a te putea numi artist e nevoie să-ți ,,cânți” sufletul, propriile trăiri și idei, să curgă prin tine izvorul creației.”
Festivalurile-concurs te educă! Ca unul care am trecut prin ele pot observa cu ușurință cine s-a ,,format” în festivaluri și cine s-a ,,format” la nunți, botezuri, cumetrii.
E mare diferența! În festivaluri te lovești de anumite rigori, de un juriu specializat, înveți să te îmbraci, să porți costumul popular, să adopți o atitudine potrivită, să gestionezi emoțiile. Ai ocazia să te evaluezi ca artist, să vezi unde te clasezi față de ceilalți colegi. Să analizezi, de ce celălalt a luat locul I și tu n-ai luat nimic, el ce a făcut bine, ce a avut în plus. Și am mai observat un lucru, în urma festivalurilor rămân pe baricade și se aleg copiii cu adevărat talentați și determinați și pasionați de această artă. Ceilalți se pierd în așa zisele nedreptăți sau favoritisme care se presupune că ar veni din partea juraților. Cred că toți concurenții simt la un moment acest lucru. Nici nu contează cât de e reală treaba aceasta sau nu, când îți dorești cu adevărat și iubești folclorul culegi într-un final tot ce e bun și de folos de aici și îți vezi de drum. Drumul e lung, festivalurile sunt doar o parte de început. Majoritatea se rezumă la acestea și la piesele cântate în concurs, piese care fac parte din repertoriul înaintașilor lor, fără să înțeleagă că pentru a te putea numi artist e nevoie să-ți ,,cânți” sufletul, propriile trăiri și idei, să curgă prin tine izvorul creației. Nu culeg, nu creează, nu simt. Își fac carieră cu repertoriul altora, sau o iau pe arătură abordând și creând piese cu un mesaj lipsit de profunzime și adevăr, comercial.
În spatele unui concurs nu se vede munca, stresul, emoțiile. Nu se aud vocalizele colegilor din camerele de cazare din dimineața concursului. Mă exasperau acele sunete, îmi creau un gol în stomac de nu mai eram bun de nimic. Nu se văd lacrimile celor care n-au trecut preselecția, dezamăgirea profundă în urma jurizării. Nu se văd prieteniile care sunt distruse în secunda doi după premiere din cauza invidiei sau a faptului că aveai impresia că altul a fost favorizat în defavoarea ta.
Cărți întregi cred că ar putea fi scrise cu poveștile fiecărui concurent. Acum îmi amintesc cu amuzament de toate cele trăite sau auzite în concursuri, dar atunci, cum ziceam, e nevoie să fii extrem de pasionat, puternic, determinat pentru a putea trece cu brio de această etapă.
Personal mi-ar fi plăcut să știu și să înțeleg de la început că aceste concursuri nu te definesc, nu trofeele te fac artist. Mi-ar fi plăcut să fi cântat dintotdeauna pentru public, nu pentru juriu și să mă bucur din plin de momentul prestației scenice. Să cânt liber, să cânt cu bucurie. Am cântat plin de frici, emoții, gânduri care mă sabotau neștiind la acea vreme că cei din fața ta rămân cu emoția pe care le-ai transmis-o și cu felul în care i-ai făcut să se simtă sau să trăiască momentul.
„Personal mi-ar fi plăcut să știu și să înțeleg de la început că aceste concursuri nu te definesc, nu trofeele te fac artist. Mi-ar fi plăcut să fi cântat dintotdeauna pentru public, nu pentru juriu și să mă bucur din plin de momentul prestației scenice. Să cânt liber, să cânt cu bucurie.”
Nu mă simt neînțeles, cred că nu-mi pasă de acest aspect, cred prea mult în ceea ce simt. Nu-mi doresc să schimb pe nimeni, nu caut să conving pe cineva de ceva și consider că nimic nu e pentru toată lumea. Scopul meu este de a ajunge cea mai bună variantă a mea, de a da la o parte tot ceea ce nu sunt și de a inspira pe toți cei care au nevoie de mine, într-un mod cât mai bun și sănătos.
Și da, rămân autentic prin faptul că fac ceea ce simt.
„Sunt implicat în activitatea cultural-artistică din orașul meu natal, Sebiș, județul Arad unde organizăm spectacole, activități pentru copii, recent am organizat o șezătoare, un concurs național de folclor, ,,La Poalele Dealului Pleșa”, care a fost un real succes.”
Da, sunt implicat în activitatea cultural-artistică din orașul meu natal, Sebiș, județul Arad unde organizăm spectacole, activități pentru copii, recent am organizat o șezătoare, un concurs național de folclor, ,,La Poalele Dealului Pleșa”, care a fost un real succes și poate fi pus alături de cele mai mari festivaluri de gen din țară. Se întâmplă și se vor întâmpla lucruri frumoase.
Pe plan personal sunt în proces de a cumpăra o casă țărănească unde voi ,,scrie” o poveste tare frumoasă, vă voi povesti mai multe la momentul potrivit.
Surprinzător, chiar recent am întâlnit un izvor bogat de folclor autentic, nealterat, pe nană Cornelia Soare din satul Iercoșeni.
Da, pasiunea mea nebună m-a făcut să caut în toate colțurile ,,lăzilor” de zestre, prin podurile caselor, prin toate satele și pe la toate babele, să mă exprim într-un mod tradițional. Dacă ești suficient de pasionat, găsești, descoperi.
Le aduc în actualitate și zic eu că le îmbrac într-o formă destul de atractivă folosindu-mă de mediul online. Pot fi un lucru tare bun și aceste rețele de socializare dacă înveți să le folosești cu cap. Filmez, editez, postez. Nu e deloc o muncă ușoară dar dacă nu ești pe val în online, nu ești nici fizic. Aceasta e mersul lucrurilor și consider că nu are rost să ne opunem ci mai de grabă să învățăm, așa cum ziceam, să folosim cu cap aceste rețele în folosul nostru și într-un scop bun pentru noi și pentru cei din jur.
„Cusutul și lucrul manual în general sunt terapie curată.”
Cusutul și lucrul manual în general sunt terapie curată. Sunt în stare să stau ore întregi și să-mi admir lucrul care mi-a ieșit din mâni. Pur și simplu mă încarc de frumos, este o satisfacție extraordinară.
Da, asta și înseamnă umorul, ,,penalizarea” într-un mod comic a unor comportamente sau situații nepotrivite sau lipsite de moralitate din societate.
Personajul ,,nană Piștoaie” întruchipează țăranca satului românesc de odinioară, ocoșă, descurcăreață, luptătoare. Acest personaj s-a născut din pasiunea mea pentru arta actoricească. M-a pasionat mult dintotdeauna. De mic copil am imitat anumiți oameni sau artiști spre amuzamentul celor din jur.
În facultate aveam o colegă care se amuza teribil când mă auzea vorbind ca o babă. Atunci mi-am ridicat un semn de întrebare, oare chiar e atât de amuzant? Odată la ceva vreme mai filmam câte un video amuzant pe care îl trimiteam câtorva prieteni. Râdeau toți și îmi spuneau să le postez public deoarece sunt amuzante și vor ,,prinde”. Într-un final mi-am făcut curaj și am postat. După video ,,babele în biserică” dacă azi, în ziua postării, am avut 2 mii de următori pe tiktok, până mâine am avut peste 10 mii, a explodat contul. Cam acesta a fost începutul. Numele personajului l-am ales tot la sfatul unor prieteni, preluând porecla celei care este Florița Păiușan, o nană din lumea satului de care m-am apropiat foarte mult și care este un izvor nesecat de folclor, versuri, povești sau strigături de nuntă.
În schimb, dacă ar fi să spun cine stă la baza acestui personaj, ca mod de a fi, gesturi, mimică este bunica mea din partea mamei, cea cu care am crescut în casă, dar și cea din partea tatălui care ne vizita mereu. Ambele au fost figuri mari. Și nu în ultimul rând toate babele și bătrânii satelor pe care le-am colindat încă din copilărie în culegerile mele de folclor.
„Personajul ,,nană Piștoaie” întruchipează țăranca satului românesc de odinioară, ocoșă, descurcăreață, luptătoare. Acest personaj s-a născut din pasiunea mea pentru arta actoricească. M-a pasionat mult dintotdeauna.”
Am mai mulți mentori când vine vorba activitatea folclorică. Bătrânii satelor pe care i-am descoperit de-a lungul vieții, culegerile de folclor din care mă inspir și care redau gândirea țăranului, simplă dar în același timp profundă și plină de tâlc.
Pe lângă acest lucru mă sfătuiesc cu câțiva prieteni care fac parte și ei din această breaslă și pe care eu îi consider ce trebuie.
Lumea mă asociază cu umorul, probabil s-ar aștepta să aleg un rol umoristic. Nu știu, simt la fel de bine și drama, simt că aș putea întruchipa orice rol, actorie să fie!
Nu am așteptat niciodată ca România sau oricine altcineva să-mi dea aripi la fel cum nu cred că cineva mi le-ar putea tăia. Cred într-o gândire sănătoasă, o setare mentală care să te conducă spre cea mai bună variantă a ta, cred în muncă, pasiune, determinare, perseverență.
Cred foarte mult în viziunea mea și în ceea ce simt și mă văd în viitor bucurând lumea prin muzica mea și printr-o grămadă de proiecte și activități cultural-artistice care știu că vor inspira, educa și ridica vibrația celor care vor fi prezenți.
În prezent sunt în proces de a cumpăra o casă bătrânească în satul tatălui meu, loc în care vizualizez lucruri și activități extraordinare pentru pentru oameni de toate vârstele.
„Cred într-o gândire sănătoasă, o setare mentală care să te conducă spre cea mai bună variantă a ta, cred în muncă, pasiune, determinare, perseverență.”
Hmm, nu cred că aș putea cuprinde într-o singură melodie tot ce am trăit sau simțit până în prezent dar cu siguranță ar fi un cântec așezat și profund.
Mereu am rezonat cu profunzimea pe care am întâlnit-o în lucrurile simple.
„Mereu am rezonat cu profunzimea pe care am întâlnit-o în lucrurile simple.”
Dragul meu adolescent!
Perioada examenelor poate părea ca un tunel luuuuuung și apăsător, unde totul se învârte în jurul rezultatelor, al presiunii și al așteptărilor (ale tale, ale părinților, ale profesorilor…).
Și totuși, TU rămâi în centrul acestui univers. TU.
Pentru ca mintea să funcționeze bine, pentru ca emoțiile să nu te copleșească și pentru ca trupul să nu obosească înainte de linia de sosire, ai nevoie de echilibru. În fiecare dintre zilele acestea!
Primul lucru pe care îl poți face este să îți creezi o rutină zilnică. Nu una rigidă, în care să te simți prizonier, ci una care să îți dea un ritm și un sentiment de control. Trezirea și culcarea la aceleași ore te ajută să îți stabilizezi energia. Împarte-ți ziua în sesiuni de învățare, alternate cu pauze reale, nu cu ore petrecute pe telefon…
Mintea are nevoie de spațiu să respire, la fel ca și tu.
Alimentația joacă și ea un rol crucial. Încearcă să mănânci regulat și să alegi mâncăruri care îți hrănesc corpul, nu doar îți umplu stomacul. Fructele, legumele, nucile, proteinele și cerealele integrale sunt aliați tăcuți ai concentrării tale. Nu uita să bei apă – simplă, nu energizante sau sucuri care doar îți agită corpul pentru puțin timp. Hidratarea este, de multe ori, diferența dintre o zi clară și una încețoșată. Te vei convinge!
Mișcarea este, poate, cel mai subestimat instrument împotriva stresului. Nu trebuie să faci antrenamente intense – o plimbare în jurul casei, o sesiune de stretching sau câteva exerciții de respirație pot schimba radical cum te simți. Corpul are nevoie să se simtă viu, nu doar să stea aplecat peste cărți.
Pauzele trebuie să fie adevărate momente de deconectare. După 50 de minute de învățat, lasă tot și fă ceva care îți limpezește mintea. Poți asculta muzică liniștitoare, poți ieși puțin la soare sau pur și simplu poți sta în liniște, privind cerul, norii. Evită tentația de a intra pe rețelele sociale – acelea nu sunt pauze reale, ci doar alte forme de solicitare mentală.
Când simți că te copleșesc emoțiile, respiră adânc. Închide ochii și respiră pe nas numărând până la 4, ține aerul 7 secunde și expiră lent pe gură în 8 secunde. Repetă de câteva ori. Sunt exerciții mici care liniștesc corpul și te ajută să ieși din valul de stres. Dacă simți că ai nevoie să vorbești, fă-o. Cu un prieten, cu un mentor în care ai încredere sau cu părinții, cu familia. Nu trebuie să porți totul singur. Și nu, nu ești slab dacă simți presiune sau frică. Ești doar om. Și ești adolescent – ceea ce înseamnă că treci prin una dintre cele mai provocatoare, dar și cele mai grozave etape din viață!
Pe cât posibil, păstrează distanță de comparațiile cu alții. Fiecare are propriul ritm de învățare și propriile obstacole. Examenul e important, dar nu e tot. Tu contezi mai mult decât o notă sau o zi proastă. Ce clădești în această perioadă – răbdarea, încrederea în tine, echilibrul – va rămâne cu tine mult după ce ultimele foi de examen vor fi fost predate.
Învățarea e o cursă lungă, nu un sprint!
Ai grijă de tine ca de un aliat!
Meriți să ajungi la capăt nu doar cu rezultate bune, ci și cu inima întreagă!
A fost magic în weekend-ul dedicat copiilor la Iulius Mall Suceava: festival pentru copii, activități interactive și spectacole speciale
Un festival dedicat copilăriei, unde copiii au fost invitați să se joace, să se ia la întrecere la distracție, să redescopere magia poveștilor și să intre în contact cu personajele lor preferate. Iulius Mall Suceava i-a așteptat pe 31 mai-01 iunie acolo unde spațiul se transformă într-o mare sărbătoare. Trasee de escaladă, orășel gonflabil, activități interactive, tombole, activități sportive, bandă desenată, zonă de foods & drinks, dar și spectacole au fost propunerile festivalului Magic & Ludic.
Sâmbătă și duminică, 31 mai și 1 iunie 2025, parcarea laterală din zona extinderii Iulius Mall s-a transformat în tărâmul copilăriei, odată cu festivalul Magic & Ludic, un eveniment unde sau fost așteptați copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 10 ani, părinții și bunicii lor. În cadrul festivalului vor avea loc peste 10 tipuri de activități și ateliere interactive, activități sportive precum tenis, karate, handbal și rugby, iar cei mai curajoși au putut să exploreze trasee de escaladă. S-au animat și și-au descărcat energia și în ORĂȘELUL GONFLABIL. Trei tobogane uriașe sub denumirea de Mario, Minionii și Patrula Cățelușilor au distrat copiii excelent, dar într-un mod sigur în egală măsură. Pofticioșii s-au delectat cu bunătăți culinare de la food truck-urile din parcare. Accesul la gonflabile și peretele de escaladă s-a făcut pe baza unei donații. Asociația Nord Est Bucovina a fost un partener de nădejde al acestui eveniment. S-au alăturat copiilor defavorizați cu pachete cu dulciuri, tricouri și șepci.
Festivalul Magic & Ludic îi bucură pe copii cu spectacole speciale încă din 2023.Sâmbătă, de la ora 17.00, a avut loc un spectacol de magie interactivă, oferit de Magicianul Marius Stek. A fost la Suceava alături de roboții Optimus și Bumblebee. Duminică, de la ora 17.00, Trupa Marili a adus un spectacol muzical, cu personaje simpatice, cântece vesele și dansuri pentru cei mici. Intrarea la cele două spectacole NU s-a realizat pe bază de bilete, sunt cu TITLU GRATUIT pentru public.
Ziua Internațională a Copilului devine cu adevărat una plină de bucurie în fiecare oraș, mai ales că cei mici vor fi încântați să descopere expozițiile de la Iulius Mall. Dacă Giant Bugs propune o lume nevăzută, mărită de mii de ori, cu insecte animatronice, de dimensiuni impresionante, Kids on Mars și locul de joacă digital Cosmos îți propun incursiuni captivante în Univers, prin intermediul unor elemente create cu ajutorul realității augmentate și a VR-ului. Încă mai e timp de vizitat.
